Jurnal de frumusețe: Nu când ai tu timp și chef, Dana, ci în fiecare zi, necondiționat. Lecția de iubire de la pielea mea

Jurnal de frumusețe: Nu când ai tu timp și chef, Dana, ci în fiecare zi, necondiționat. Lecția de iubire de la pielea mea

Deși nu am avut o relație consecventă cu înfrumusețarea și tot ce ține de ea, iar astăzi s-ar putea spune despre mine că sunt un pic certată cu make-up-ul și ritualurile completo-complexe de îngrijire, nu am fost dintotdeauna așa.

M-au fascinat încă din prima parte a vieții cosmeticele și produsele de machiaj, tratamentele naturiste și produsele din farmacie deopotrivă. Poate fiindcă nu existau atât de multe opțiuni pe piață și reprezentau pentru mine o curiozitate, nu un must-do de fiecare zi...

Incursiunea mea într-ale frumuseții a început în sufrageria răcoroasă a părinților, când am descoperit fardurile de ochi ale mamei. Am început cu păpușile și am continuat cu obrajii și pleoapele surorilor mele pe care le pictam cu fardurile sustrase pe furiș. Albul era preferat meu fiindcă dădea o strălucire aparte ochilor, albastrul parcă era prea strident - nu îmi plăcea atât de mult, iar rujul găsit în baie servea pe post de blush și desena bujori (cercuri caraghioase) în obrăjori. Am luat la rând apoi și unghiile vecinelor. Cum ne prindeam una pe cealaltă, cum ne pictam unghiile cu ojă.

Ulterior m-am îndrăgostit iremediabil de creionul negru, iar una din cele mai frumoase amintiri ale copilăriei mele este legată de el. Era iarnă, stăteam cu toții la gura sobei, iar tata ne făcea viori din coceni de porumb sau bețe de mătură (nu mai îmi aduc exact aminte). Mama a propus să mergem în vizită la niște prieteni de familie, tata a spus da- căci nu putea să îi refuze nimic mamei, iar noi am țopăit în sus de bucurie. În secunda unu am fost pe sanie, în secunda doi a apărut și mama, cu ochii ei frumoși și negri, parcă mai negri ca niciodată. Ningea ca în povești și creionul negru de sub ochii mamei se topea odată cu fulgii de zăpadă, înnegrindu-i și mai mult zona de sub ochi. Cu toate acestea, mama nu mi s-a părut niciodată mai frumoasă și nici noi mai fericiți.

Mai târziu, când am început să cresc și să descopăr cărțile din casă, îmi făcea o deosebită plăcere vara să pierd timpul răsfoind almanahuri cu modă, reviste și cărți vechi despre îngrijirea pielii și toate minunățiile ei. Nu îmi venea să cred că existau cărți specializate pe așa ceva :). Astfel am aflat de machiaj de zi, de seară, de gomaj și baia de abur pentru ten și extracția punctelor negre, de existența diferitelor tipuri de ten și de problemele cu care se confruntă fiecare. Am aflat că existau tratamente cosmetice specifice și pentru pistruii mei, deși bieții de ei nu m-au deranjat niciodată.

O oră pe zi, eram plecată într-un univers magic al frumuseții unde descopeream informații uluitoare despre piele, ten și soluții de îngrijire a lui, iar o oră pe săptămână încercam să aplic ce am învățat. Câte băi de aburi, infuzii cu mușețel și pelin, aplicații cu argilă sau gomaje pentru ten nu am încercat la viața mea… aa, dar aveam și complici căci mi-am convins și cea mai bună prietenă să sufere și să își răsfețe pielea alături de mine.

Tot cam în acea perioadă a venit și potopul, adică adolescența. Dintr-un copil vesel m-am transformat într-o adolescentă exagerat de timidă și nesigură pe ea, care nu se vedea deloc frumoasă. Mi se părea că sunt parcă prea slabă, prea înaltă, prea brunetă, prea pistruiată și o să continui lista în gând… Colac peste pupăză, au început și problemele cu coșurile, care m-au bântuit ani la rând. Am încercat toate tratamentele posibile pentru a scăpa de acnee. Și din cărți, și din reviste, și băbești, și din farmacie. Și apă cu bicarbonat de sodiu și praz fiert în lapte și câte și mai câte :)).

Ani la rând, am luat farmaciile la picior în speranța că a apărut vreo poțiune magică care m-ar putea ajuta și mă bucuram ca un copil când mama venea cu câte o cutiuță nouă cu pomadă preparată de dna farmacista… Dar de acnee tot nu am scăpat. Nu până am descoperit machiajul, care la rândul său m-a ajutat să mă redescopăr... Din momentul în care am început să mă machiez, a început să-mi placă și ceea ce văd în oglindă. În timp, a început să-mi placă și să iubesc și ceea ce văd fără machiaj. Și culmea, atunci au dispărut și coșurile. Da, fix atunci când am învățat să mă iubesc necondiționat și să îmi accept corpul și tenul cu imperfecțiunile lor, am conștientizat acest aspect mult mai târziu….

Îngrijirea tenului și a pielii la 20 de ani

Pe la 20 de ani obișnuiam să mă machiez foarte des, aproape în fiecare zi, ceea ce astăzi mi se pare de domeniul SF :)). Oricât de mult îmi place strălucirea adusă de machiaj, astăzi parcă nu mai am disponibilitatea și răbdarea necesară pentru a face acest lucru zilnic. Jonglam cu produsele cosmetice și culorile, îmi plăcea să îmi accentuez ochii cu farduri în nuanțe tari și dure și foloseam dermatograful negru ori de câte ori aveam ocazia.

Nu țineam cont de calitatea produselor și le aplicam haotic, dar nici nu mi se părea că vreun produs îmi face rău sau e nepotrivit pentru pielea mea. Atâta timp cât rezultatul îmi plăcea, nu prea mai conta acest aspect. Este drept, nici nu îmi amintesc o singură dată în care să mă fi culcat nedemachiată…

Printre marile greșeli ale tinereții se numără mersul la mare și plajă fără crema SPF de protecție maximă și dacă ar fi să dau un sfat cuiva acela ar fi următorul: niciodată, dar niciodată, nu mai plecați la drum sau mare sau până în colțul străzii fără să aplicați SPF 50 pe piele. Pielea mea nu conține atât de multă melanină pe cât aș fi crezut și m-am ars îngrozitor. Nu aș dori să repet vreodată nefericita experiență.

Mă bazăm pe genetică și mă gândeam că tenul meu va arăta proaspăt și tânăr până la adânci bătrâneți. Dar nu m-a ținut nici până la 30, cred, când am observat primele fire albe și mi s-a părut că îmi apare un rid sub ochi, care astăzi s-a și bifurcat un pic. Și cu toate acestea, în această parte a vieții mele am acordat din ce în ce mai puțină atenție îngrijirii pielii mele, tradiție pe care o continui și în ziua de azi și pe care îmi doresc să o schimb. Știam doar că am tenul gras, cu tendință acneică și puncte negre și încercăm toate gelurile posibile pentru a scapă de sebumul în exces.

Cred că l-am agresat destul de mult și până nu am efectuat o ecografie a pielii cu Skin Diagnosis Skin Diagnosis de la Skeyndor, un aparat special disponibil în saloanele Gett’s, nu am înțeles că de fapt tenul meu este exagerat de deshidratat și chiar uscat în unele zone. Am înțeles că ne schimbăm de lungul timpului, că eu m-am schimbat. Odată cu mine, s-a schimbat și pielea mea și avem astăzi cu totul alte nevoi decât aveam în urmă cu ani de zile.

Rutina de azi și de zi. Îngrijirea pe anotimpuri (vară-iarnă)

De-a lungul timpul, din lene, lipsă de timp, pretexte, scuze că sunt prea ocupată sau că am altceva mai bun de făcut, am neglijat un pic partea de îngrijire și am ajuns să folosesc cu adevărat în rutina zilnică doar câteva produse de bază. Astăzi, este ca și cum pielea mea nu cunoaște decât 2 anotimpuri: cel cald și cel rece și am ajuns să o îngrijesc în funcție de aceste 2 criterii de bază pentru mine.

Așadar, ritualul meu zilnic de ingrjire a tenului constă în aplicarea a câteva picături de Niacinamidă de la The Ordinary pe față, gât și decolteu și aplicarea ulterioară a unei creme de zi precum Atoderm Nutritive de la Bioderma pentru zilele de iarnă când tenul, deși gras și lucios în zona T, are tendința de a se usca în zona bărbiei și în jurul gurii. Din când în când, cam o dată pe săptămâna, aplic în zona ochilor câteva picături de vitamina A și E medicinală sau, ori de câte ori îmi aduc aminte, roll-on-ul contur ochi de la Skincode.

În zilele cu adevărat geroase aplic peste noapte și câteva picături de ulei special pentru ten. Le aleg pe cele cu textură mai light, nu foarte grase, precum cel de argan sau migdale sau uleiul facial Purify Distillery de la Avon în care adaug și un pic de vitamina C pudră (atenție, evitați expunerea directă la soare când folosiți vitamina C în stare pură sau creme ce o conțin), pentru a nu-mi încărca în exces tenul, și așa unsuros. Când mă trezesc, am tenul mai catifelat și luminos.

Deși la început era un obicei care îmi displăcea, cu timpul mi-a reglat producția de sebum. Am renunțat la utilizarea a oricărui gel de curățare și de îndepărtare a sebumului. În schimb, îmi spăl tenul dimineața și seara cu apă călduță și apoi rece și după fiecare machiaj în care folosesc fond de ten, îl frec ușor cu buretele Konjac (cu coji de nuca măcinate) pe care mi-l procur de obicei din magazinele dm. Curăță excelent tenul și îți lasă tenul ca de bebeluș.

În timpul verii sau când vremea se încălzește afară, folosesc o cremă cu o textură mai light și mai hidratantă precum Skeyndor Power C, cu vitamina C, sau Cerave cremă, pe care o folosesc și pentru ten, și pentru corp. Atât vara, cât și iarna, încerc să nu uit de crema cu protecție SPF 50 pe care o aplic la sfârșit. În prezent, folosesc ACM Sensitelial pentru piele grasă, cu textură de gel. Aa, și din când în când, pentru un plus de prospețime, îmi pulverizez pe ten un puf de apă de trandafiri. Vă sfătuiesc să optați pentru una bio, obținută doar prin procedeul de distilare a petalelor și care să nu conțină alcool, uleiuri esențiale sau alți iritanți.

Am zile la rând când nu mă machiez deloc și îmi las tenul să “respire”. Când mă machiez, apelez la un fond de ten cu o acoperire medie precum cel de la Rimmel London, cu o textură spumă care se pretează ok tenului meu sau cu o acoperire ușoară precum Toleriane Teint de la La Roche-Posay.

Folosesc farduri de ochi în nuanțe nude sau mate (nici nu se cunosc pe pleoape și pe cele mai culorate sau dark le folosesc rar, la un machiaj de seară sau de ocazie), mascara de la L’Oreal Paris Volume Million Lashes Extra Black și fard de obraz roz Too Faced. În ultima vreme, am descoperit și anticearcanul și primerul care ajută enorm la fixarea machiajului. Rujul Daring Ruby 970 de la Maybelline New York nu îmi lipsește din geantă de vreo 2 ani.

Și corpul meu se ghidează tot după regula celor două anotimpuri, așa că în sezonul cald îmi îngrijesc pielea cu Cerave Moisturasing Lotion, pentru piele uscată și foarte uscată (nu conține parfum), iar în cel rece cu un ulei de corp hidratant. În prezent folosesc uleiul de masaj Topicrem. Pentru spălare, folosesc uleiul de duș Atoderm de la Bioderma sau un săpun pe baza de uleiuri naturale.

Deși în ultima vreme încerc să folosesc produse mai fără parfum, produsele Rituals, cu aromele lor delicate de spa, sunt slăbiciunea mea. Ori de câte ori trec printr-un duty free (sper să se întâmple mai des anul viitor :)), îmi cumpăr crema de corp Rituals Touch of happiness sau gelul de duș spumant Yogi Flow. Nici la parfum nu cred că o să renunț vreodată, iar Davidoff Cool Water Woman Night Dive, Clinique Happy sau Moschino I love love se numără în momentul actual printre preferatele mele.

Nici părul nu beneficiază de o rutină prea complicată de îngrijire, dar promit ca pe viitor să am mai multă grijă de el și să îl răsfăț cu masca de par preferată, preparată din ulei de ricin, ulei de cocos, un gălbenuș de ou, câteva picături de vitamina A din farmacie și câțiva stropi de zeamă de lămâie. Chiar dacă are tendința de a se îngrașă prea repede după această mască și nici nu mă prea încântă ideea de a stă cu oul în par :), efectele sunt vizibile imediat și părul parcă strălucește de sănătate. Pentru spălare, folosesc de obicei șampon și balsam de la Natura Siberica și fiindcă în ultima vreme părul îmi cade mai mult decât mi-aș dori, am apelat la șamponul și tratamentul Foltene Pharma.

Iar aceasta sunt eu, cu și fară machiaj :)

jurnal de frumusete

Foto homepage: by Raluca Antuca Photography

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: