Cum introduci acidul mandelic în rutina de skincare și ce beneficii îți aduce utilizarea acestuia

Acidul mandelic este unul dintre acei exfolianți chimici care pot fi mai ușor de integrat într-o rutină atunci când îți dorești o piele mai netedă, mai luminoasă și mai uniformă, dar nu tolerezi foarte bine acizii mai agresivi. Face parte din familia alfa-hidroxiacizilor, cunoscuți drept AHA, și poate fi util pentru textura neuniformă, aspectul tern, anumite pete postinflamatorii și, în unele contexte, pentru tenul predispus la acnee.

Unul dintre lucrurile care îl diferențiază de acidul glicolic este dimensiunea mai mare a moleculei. Penetrarea mai lentă poate contribui la o toleranță mai bună pentru unele persoane, însă acest lucru nu înseamnă că acidul mandelic nu poate irita. Concentrația, pH-ul formulei, frecvența utilizării și starea barierei cutanate contează la fel de mult.

Ce este acidul mandelic și cum funcționează în rutina de skincare

Acidul mandelic este un alfa-hidroxiacid aromatic. Ca alți AHA, contribuie la desprinderea controlată a celulelor acumulate la suprafața stratului cornos.

Prin acest proces de exfoliere, pielea poate deveni treptat:

• mai netedă;
• mai luminoasă;
• mai uniformă;
• mai puțin aspră;
• mai puțin încărcată la suprafață.

AHA sunt utilizați în produse cosmetice și tratamente dermatologice pentru exfoliere și îmbunătățirea aspectului pielii. Totuși, multe dintre studiile dedicate acidului mandelic au analizat peelinguri profesionale sau formule cu concentrații mai mari decât produsele obișnuite pentru acasă.

De ce acidul mandelic este considerat mai blând decât acidul glicolic

Acidul glicolic are o moleculă foarte mică, ceea ce favorizează pătrunderea rapidă în stratul cornos. Molecula acidului mandelic este mai mare, iar penetrarea sa este mai lentă.

De aici vine reputația de AHA mai ușor de tolerat.

Dar termenul blând trebuie folosit cu prudență. Un produs cu 10% acid mandelic aplicat în fiecare seară poate fi mult mai iritant decât un exfoliant mai puternic utilizat rar.

Toleranța depinde de:

• concentrație;
• pH;
• frecvența aplicării;
• sensibilitatea individuală;
• celelalte ingrediente active din rutină;
• integritatea barierei cutanate.

Acidul mandelic poate îmbunătăți textura pielii

Unul dintre cele mai realiste beneficii ale acidului mandelic este îmbunătățirea treptată a texturii.

Dacă pielea pare aspră, ternă sau machiajul nu se așază uniform, exfolierea controlată poate face suprafața mai fină.

Nu este nevoie să vezi pielea cojindu-se pentru ca produsul să funcționeze. Dimpotrivă, descuamarea intensă, usturimea persistentă și senzația de arsură sugerează că rutina este prea agresivă.

Acidul mandelic poate ajuta petele rămase după coșuri

Acidul mandelic a fost studiat și în hiperpigmentarea postinflamatorie.

Unele studii cu peelinguri profesionale care au inclus acid mandelic au arătat îmbunătățiri ale petelor postacneice. Totuși, rezultatele obținute cu peelinguri realizate în cabinet nu trebuie extrapolate direct la un serum pentru acasă.

Pentru pete, protecția solară rămâne esențială. Fără SPF, radiațiile UV pot favoriza persistența sau accentuarea pigmentării.

Acidul mandelic poate fi util pentru tenul acneic?

Poate avea un rol complementar.

O revizuire sistematică a studiilor randomizate despre peelingurile chimice în acnee a găsit rezultate favorabile pentru mai multe tipuri de acizi, inclusiv combinații cu acid mandelic, dar autorii au subliniat că dovezile sunt limitate și că nu poate fi stabilită clar superioritatea unui anumit peeling.

O analiză mai amplă a tratamentelor pentru acnee a inclus peelingurile cu acid salicilic sau mandelic printre opțiunile fizice studiate pentru formele ușoare și moderate.

Pentru acneea persistentă, inflamatorie sau care lasă cicatrici, acidul mandelic nu înlocuiește însă tratamentele dermatologice cu dovezi mai solide.

Acidul mandelic poate micșora porii?

Nu în sens anatomic.

Porii nu se deschid și nu se închid. Dimensiunea lor aparentă este influențată de factori precum:

• secreția de sebum;
• acumulările din folicul;
• elasticitatea pielii;
• expunerea solară;
• genetica.

Prin exfolierea stratului superficial și îmbunătățirea texturii, acidul mandelic poate face porii să pară mai puțin evidenți.

Dacă problema principală este excesul de sebum și formarea punctelor negre, acidul salicilic poate fi uneori mai potrivit deoarece este liposolubil.

Acidul mandelic și pielea matură

Acidul mandelic poate îmbunătăți textura și luminozitatea pielii, iar un studiu mic, realizat pe 24 de participanți, a observat după patru săptămâni creșteri măsurabile ale elasticității și fermității pielii. Rezultatele sunt interesante, dar studiul a fost mic și nu justifică prezentarea acidului mandelic drept tratament anti-aging principal.

Pentru fotoîmbătrânire, baza unei rutine rămâne:

• protecția solară;
• retinoizii, când sunt potriviți;
• hidratarea;
• limitarea expunerii UV.

Acidul mandelic poate completa aceste măsuri prin efectul asupra texturii.

Cum introduci acidul mandelic în rutina de skincare

Dacă nu ai mai folosit exfolianți AHA, începe lent.

În prima perioadă, aplică acidul mandelic o singură seară pe săptămână.

Dacă după două-trei săptămâni pielea nu este iritată, poți crește la două seri pe săptămână.

Nu este obligatoriu să ajungi la utilizare zilnică. Pentru multe persoane, două sau trei aplicări săptămânale sunt suficiente.

În ce ordine aplici acidul mandelic

O rutină simplă de seară poate arăta astfel:

1. curățare blândă;
2. acid mandelic;
3. serum hidratant, dacă ai nevoie;
4. cremă hidratantă.

Nu este necesar să aplici multe ingrediente active în aceeași seară.

Cu cât rutina este mai simplă la început, cu atât îți va fi mai ușor să observi dacă produsul este bine tolerat.

Acidul mandelic se aplică pe pielea uscată sau umedă?

Pentru început, aplicarea pe pielea curată și uscată este de obicei cea mai ușor de controlat.

Pe pielea umedă, penetrarea unor ingrediente poate fi mai rapidă, iar unele persoane pot simți mai multă usturime.

După curățare, tamponează delicat fața și urmează instrucțiunile produsului.

Nu este nevoie să aștepți zeci de minute între straturi.

Ce concentrație de acid mandelic alegi

Produsele destinate utilizării acasă pot avea concentrații diferite, frecvent în jurul valorilor de 5–10%, dar procentul nu spune singur cât de intens este produsul.

Contează și:

• pH-ul;
• baza formulei;
• timpul de contact;
• celelalte ingrediente.

Peelingurile profesionale pot utiliza concentrații mult mai mari și nu trebuie reproduse acasă.

Mai mult acid nu înseamnă rezultate mai rapide sau mai bune.

Acid mandelic dimineața sau seara?

Pentru început, seara este cea mai simplă alegere.

Astfel reduci numărul ingredientelor active suprapuse și poți urmări mai ușor reacția pielii.

Dimineața poți păstra rutina minimalistă:

• curățare;
• hidratare;
• protecție solară.

Protecția solară este esențială dacă folosești acid mandelic

AHA pot crește sensibilitatea pielii la radiațiile ultraviolete. FDA recomandă utilizarea protecției solare, limitarea expunerii la soare și protecție suplimentară pe durata folosirii AHA și timp de aproximativ o săptămână după întrerupere.

Folosește zilnic un SPF cu spectru larg, în special dacă obiectivul tău este reducerea petelor pigmentare.

Acidul mandelic și niacinamida pot fi folosite împreună?

Da.

Nu există o incompatibilitate care să impună separarea lor.

Poți utiliza:

1. acid mandelic;
2. serum cu niacinamidă;
3. cremă hidratantă.

Dacă pielea este sensibilă sau preferi o rutină mai simplă, poți folosi niacinamida dimineața și acidul mandelic seara.

Acidul mandelic și acidul hialuronic

Se pot combina fără probleme.

Acidul hialuronic este un umectant, în timp ce acidul mandelic are rol exfoliant.

După produsul cu acid mandelic poți aplica un serum hidratant și apoi crema.

Această asociere nu anulează însă iritația provocată de exfoliere excesivă. Dacă folosești acidul prea des, adăugarea mai multor produse hidratante nu rezolvă cauza.

Acidul mandelic și retinolul se folosesc împreună?

Este posibil ca o piele foarte bine adaptată la ambele ingrediente să le tolereze în aceeași rutină, dar pentru început nu este cea mai prudentă variantă.

Atât retinoizii, cât și AHA pot provoca:

• uscăciune;
• roșeață;
• usturime;
• descuamare.

O schemă mai simplă este alternarea:

• luni: acid mandelic;
• marți: hidratare;
• miercuri: retinoid;
• joi: hidratare.

Ajustează frecvența după toleranță.

Foto: Shutterstock.com

Acidul mandelic și vitamina C

Nu trebuie neapărat să alegi între ele.

O rutină ușor de gestionat poate fi:

Dimineața: vitamina C, cremă hidratantă, SPF.

Seara: acid mandelic, cremă hidratantă.

Separarea lor nu este obligatorie din motive chimice, dar poate reduce încărcarea rutinei și riscul de iritație.

Acidul mandelic și acidul salicilic: ai nevoie de amândouă?

Nu neapărat.

Acidul mandelic este AHA și acționează predominant asupra stratului superficial.

Acidul salicilic este BHA și este liposolubil, ceea ce îl face util mai ales pentru:

• exces de sebum;
• puncte negre;
• comedoane;
• foliculi încărcați.

Dacă ești la început, nu le introduce simultan.

Alege mai întâi acidul care corespunde problemei principale și observă cum reacționează pielea.

Acidul mandelic și acidul azelaic pot fi combinate?

Da, dar nu trebuie aplicate obligatoriu în aceeași rutină.

O variantă bine tolerată poate fi:

Dimineața: acid azelaic + SPF.

Seara, una sau două zile pe săptămână: acid mandelic.

Acidul azelaic este utilizat frecvent pentru acnee, roșeață și hiperpigmentare, iar acidul mandelic poate completa rutina prin exfoliere.

Poți folosi acid mandelic dacă ai ten sensibil?

Unele persoane cu pielea sensibilă îl tolerează mai bine decât alți AHA, dar nu există garanții.

Nu introduce exfolianți dacă pielea este deja:

• intens iritată;
• inflamată;
• fisurată;
• afectată de un puseu de dermatită;
• foarte sensibilă din cauza unei rutine agresive.

Dacă ai rozacee sau dermatită, discută cu dermatologul înainte de a introduce exfoliere chimică regulată.

Cum îți dai seama că folosești prea mult acid mandelic

Semnele de supraexfoliere pot include:

• usturime la aplicarea produselor obișnuite;
• roșeață persistentă;
• descuamare intensă;
• senzație de arsură;
• piele foarte tensionată;
• sensibilitate crescută;
• iritații sau erupții noi.

Exfolierea nu trebuie să doară pentru a fi eficientă.

Ce faci dacă acidul mandelic îți irită pielea

Oprește temporar acidul și simplifică rutina.

Folosește câteva zile:

• cleanser blând;
• cremă hidratantă;
• ingrediente precum ceramide, glicerină, pantenol sau squalan;
• protecție solară.

Nu adăuga alți acizi pentru a trata descuamarea produsă de exfoliere.

Dacă apar vezicule, umflare, arsură severă sau simptome care persistă, cere sfatul dermatologului.

Acidul mandelic poate provoca purging?

Exfolianții pot accelera temporar apariția unor microcomedoane deja formate, dar termenul purging este folosit prea ușor.

Dacă apar leziuni exact în zonele în care faci în mod obișnuit acnee, poate exista o perioadă de tranziție.

Dacă apar însă:

• mâncărime;
• pete roșii difuze;
• multe papule mici;
• coșuri în zone unde nu ai de obicei;
• senzație de arsură,

este mai probabil să fie iritație sau intoleranță.

Nu continua un produs iritant doar pentru că presupui că pielea trebuie să treacă printr-o perioadă de purging.

Acidul mandelic poate fi folosit vara?

Da, cu protecție solară riguroasă.

AHA nu trebuie eliminați obligatoriu din rutină în lunile calde, dar trebuie să fii mai atentă la expunerea UV.

Dacă urmează o perioadă cu plajă, expunere solară intensă sau activități îndelungate în aer liber, poate fi rezonabil să reduci frecvența exfolierii.

FDA avertizează că AHA pot crește sensibilitatea la soare în perioada utilizării și pentru o perioadă scurtă după oprire.

Cât timp trebuie să folosești acid mandelic pentru a vedea rezultate

Nu evalua produsul după două aplicări.

Textura și luminozitatea se pot îmbunătăți progresiv în câteva săptămâni.

Pentru petele postinflamatorii poate fi nevoie de câteva luni, iar rezultatele depind mult de:

• consecvență;
• protecția solară;
• severitatea pigmentării;
• celelalte ingrediente din rutină.

În skincare, un produs moderat folosit constant și bine tolerat este de obicei mai util decât unul foarte puternic pe care trebuie să îl întrerupi din cauza iritației.

O rutină simplă cu acid mandelic pentru începătoare

Dimineața

1. Curățare blândă.
2. Serum hidratant sau niacinamidă, dacă le folosești.
3. Cremă hidratantă.
4. SPF cu spectru larg.

Seara cu acid mandelic

1. Curățare.
2. Acid mandelic.
3. Serum hidratant, opțional.
4. Cremă hidratantă.

În serile fără exfoliere

1. Curățare.
2. Ingrediente hidratante sau reparatoare.
3. Cremă hidratantă.

Dacă folosești retinoizi sau alte tratamente active, păstrează la început seri separate.

Ce beneficii ale acidului mandelic sunt realiste

Folosit corect, acidul mandelic poate contribui la:

• netezirea texturii;
• creșterea luminozității;
• reducerea aspectului tern;
• uniformizarea treptată a anumitor pete superficiale;
• îmbunătățirea aspectului pielii cu tendință acneică în anumite situații.

Nu poate:

• elimina definitiv porii;
• șterge cicatricile profunde;
• trata singur acneea severă;
• elimina melasma;
• înlocui retinoizii;
• înlocui protecția solară.

Valoarea lui este tocmai posibilitatea de a introduce o exfoliere graduală într-o rutină echilibrată, fără să urmărești senzația că pielea trebuie să usture pentru ca produsul să funcționeze.

Bibliografie

Alpha Hydroxy Acids – U.S. Food and Drug Administration

Guidance for Industry: Labeling for Cosmetics Containing Alpha Hydroxy Acids – FDA

Alpha Hydroxy Acid Facial Treatments – DermNet

Chemical Peels for Acne Vulgaris: A Systematic Review of Randomised Controlled Trials – PubMed

Effects of Topical Mandelic Acid Treatment on Facial Skin Viscoelasticity – PubMed

A Systematic Review and Network Meta-analysis of Treatments for Acne Vulgaris – PubMed

Foto main: Shutterstock.com

---