În seara fatidică a zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost lovită de un dezastru natural de proporții catastrofale.
În doar 56 de secunde, un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter a transformat viețile a mii de oameni într-un coșmar de neimaginat. Clădiri prăbușite, străzi acoperite de dărâmături și un număr impresionant de victime au marcat acea noapte neagră din istoria țării noastre.
Orașele cele mai afectate: Bucureștiul în ruine
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona seismică Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 km. Deși unda de șoc s-a resimțit în aproape toată Europa de Sud-Est, capitala României, București, a suferit cele mai grave pagube. Peste 33 de clădiri s-au prăbușit complet, lăsând în urmă un peisaj dezolant și mii de oameni fără adăpost. Printre clădirile emblematice distruse s-a numărat și Biserica Enei, un monument istoric de o valoare inestimabilă.
- Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
- Nicușor Dan, mesaj emoționant la 10 ani de la tragedia din Colectiv: Durerea rămâne vie
- Legea Alexandra Ivanov, promulgată. Spitalele din România vor fi dotate cu butoane de panică și sisteme de supraveghere video
- VIDEO: Bill Clinton dezvăluie culisele unei catastrofe care a definit președinția lui Vladimir Putin
Bilanțul tragic: Vieți pierdute și răniți
Conform datelor oficiale, cutremurul din 1977 a provocat moartea a 1.570 de persoane la nivel național, dintre care 1.391 numai în București. Numărul răniților a depășit 11.300, iar aproximativ 35.000 de locuințe au fost distruse sau grav avariate. În orașul Sviștov din Bulgaria, trei blocuri de locuințe s-au prăbușit, rezultând în peste 100 de decese. Această tragedie a lăsat o amprentă profundă asupra întregii regiuni, evidențiind vulnerabilitatea infrastructurii în fața dezastrelor naturale.
Ce trebuie să faci dacă e cutremur? Câteva măsuri de siguranță
Toma Caragiu și alte personalități marcante și-au pierdut viața în timpul cutremurului
Cutremurul devastator din 4 martie 1977 a curmat viețile multor personalități din România, lăsând un gol imens în cultură, artă și societate. Printre cele mai cunoscute victime se numără:
- VIDEO. Prima apariție publică a solistului formației Goodbye To Gravity, Andrei Găluț, la 10 ani după dezastrul din Colectiv
- Mihaela Rădulescu a revenit în România. Omagiu emoționant pentru Felix Baumgartner la BIAS 2025
- Organizatorul marșului Colectiv, amendat cu 3.000 lei: Orice faptă bună e răsplătită pe măsură. Ce a răspuns Jandarmeria Română?
-
Toma Caragiu – unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României, celebru pentru umorul său inconfundabil și talentul său dramatic. A fost prins sub dărâmăturile blocului în care locuia, pe Strada Colonadelor din București.
-
Alexandru Bocăneț – regizor de televiziune, cunoscut pentru emisiunile sale pline de creativitate și inovație. Se afla în vizită la Toma Caragiu în momentul dezastrului și a fost surprins sub ruine.
-
Doina Badea – îndrăgită cântăreață de muzică ușoară, cunoscută pentru vocea sa puternică și emoționantă. A murit împreună cu soțul și cei doi copii ai săi, sub dărâmăturile blocului în care locuia.
-
Corneliu M. Popescu – tânăr poet și traducător, celebru pentru traducerea poeziei lui Mihai Eminescu în limba engleză. A murit la doar 19 ani, fiind considerat un geniu promițător al literaturii.
Citește și:- Cazul abuzului de la tabăra AUR: Fosta avocată a victimei rupe tăcerea și acuză stagnarea anchetei
- 11 septembrie 2001: Ziua care a schimbat lumea – Cine au fost cei 5 români care și-au pierdut viața în timpul atacului 9/11?
- VIDEO: Tragedie în Macedonia de Nord: Incendiu devastator într-un club de noapte
Aceste pierderi au fost resimțite profund de întreaga țară, iar moartea acestor personalități a transformat cutremurul din 1977 într-o tragedie nu doar națională, ci și culturală.
Reacția autorităților comuniste: Între propagandă și realitate
În contextul regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu, autoritățile au încercat să gestioneze criza prin mobilizarea rapidă a resurselor și a forței de muncă pentru operațiunile de salvare și reconstrucție. Cu toate acestea, propaganda de stat a minimalizat inițial amploarea dezastrului, încercând să proiecteze o imagine de control și eficiență. Mass-media era strict controlată, iar informațiile despre pagubele reale și numărul victimelor erau cenzurate sau prezentate într-o manieră care să servească intereselor politice ale regimului.
- Cristina Scarlevschi, ispita de la Insula Iubirii, dezvăluiri tulburătoare: Mă uitam la copilul meu cum moare...
- Mihaela Runceanu: O voce curmată prea devreme – Moartea misterioasă care încă ridică semne de întrebare
- Video: Anamaria Gavrilă, scandal în Piața Universității: a râs de defectul lui Marian Ceaușescu și a stârnit revoltă online
Lecțiile învățate și amintirea vie a tragediei
Cutremurul din 1977 a scos la iveală deficiențele majore în construcțiile și planificarea urbană din România, determinând autoritățile să implementeze standarde mai stricte în domeniul construcțiilor și să acorde o atenție sporită pregătirii pentru situații de urgență. De asemenea, această tragedie a unit comunitățile într-un efort comun de reconstrucție și sprijin reciproc. Amintirea evenimentelor din acea noapte continuă să fie un memento al importanței pregătirii și solidarității în fața dezastrelor naturale.
foto prima pagină tanitost/ Shutterstock