Într-o epocă în care căsătoria era mai degrabă o condamnare decât un contract de dragoste, femeile din Italia secolului al XVII-lea au descoperit o cale letală de a scăpa de soții lor abuzivi: o poțiune inodoră, insipidă, invizibilă – dar fatală. Numele ei a devenit legendă, dar și blestem: Aqua Tofana.
Această substanță otrăvitoare, subtilă și perfectă în discreția ei, a fost creația unei femei care a rămas în istorie ca simbol al alchimiei criminale: Giulia Tofana. Într-o societate dominată de patriarhat, unde vocea femeii nu conta și dreptul de a-și părăsi soțul nu exista, Aqua Tofana a devenit arma tăcută a revoltei feminine – un simbol sumbru al libertății obținute cu sânge.
Cine a fost Giulia Tofana? Vrăjitoare, farmacistă sau justițiară?
Originară, se pare, din Palermo, Giulia Tofana ar fi fost fiica unei alte faimoase criminale – Thofania d’Adamo, executată pentru otrăviri în 1633. Unii istorici cred că Giulia a moștenit nu doar rețeta, ci și rețeaua de distribuție clandestină a otravii. În timp, s-a mutat la Roma, unde și-a construit o reputație respectabilă, ascunsă sub fațada unei binevoitoare vindecătoare și alchimiste.
Aqua Tofana nu era vândută oricui. Rețeaua condusă de Giulia opera cu o finețe de conspirație secretă: clientele erau exclusiv femei, în special cele aflate în căsnicii violente sau forțate. Ele primeau lichidul letal împreună cu instrucțiuni precise despre dozaj și administrare. Aparent, Giulia nu făcea decât „să le redea libertatea”.
Ce era, de fapt, Aqua Tofana?
Otrava era extrem de sofisticată pentru vremea respectivă. Substanța se prezenta ca un lichid clar, asemănător apei sfințite, și era ascunsă în recipiente religioase – sticluțe de mir, icoane sau fiole de parfum. Unele surse susțin chiar că era etichetată ca „cosmetice pentru femei”.
Ingredientele variau ușor, dar rețeta de bază conținea:
-
Arsenic – ucigaș lent și tăcut, provocând slăbiciune generală;
Citește și:- Cristina Cioran, adevărul despre provocările maternității și lipsa lui Alex Dobrescu : Sunt o ambițioasă și nu mă las așa ușor..
- Opera Națională București pune în vânzare biletele pentru prima parte a Stagiunii 2025 – 2026
- Varujan Vosganian invitat la SCENA GÂNDIRII – Conferințele Operei Naționale București
-
Plumb – contribuia la degradarea lentă a organismului;
-
Belladonna – planta otrăvitoare ce amplifica efectele neurotoxice.
Administrarea se făcea în doze mici, gradual, dizolvate în supă, ceai sau vin. Simptomele imitau perfect o boală naturală: epuizare, probleme digestive, delir, moarte. Niciun medic al vremii nu putea bănui o crimă.
Câți au murit? O conspirație a femeilor sau o legendă exagerată?
Se estimează că între 600 și 700 de bărbați au murit în decursul a câteva decenii din cauza Aqua Tofana – o cifră colosală pentru acea vreme. Femeile implicate proveneau din diverse clase sociale, de la soții de comercianți până la nobile nefericite.
Autoritățile nu au descoperit rețeaua decât accidental, în jurul anului 1659, când o clientă, panicată, a refuzat să-și otrăvească soțul în ultimul moment. Acesta a alertat autoritățile, iar firul anchetei a dus direct la Giulia Tofana.
Procesul și moartea Giuliei Tofana
Arestată și torturată, Giulia a mărturisit implicarea sa și a altora în zeci, poate sute de otrăviri. Legenda spune că s-a refugiat inițial într-o biserică, unde a beneficiat de azil, dar a fost predată autorităților după o presiune publică uriașă.
În 1659, ea a fost executată public, alături de mai multe co-conspiratoare. Alte femei implicate au fost închise, exilate sau torturate până la moarte. Rețeaua a fost anihilată, dar mitul Aqua Tofana a supraviețuit și a înfiorat Europa timp de secole.
Aqua Tofana în cultura populară
Se spune că Mozart, pe patul de moarte, ar fi afirmat că a fost otrăvit cu Aqua Tofana. Nu există dovezi în acest sens, dar legenda persistă.
Povestea Giuliei Tofana a fost reimaginată în romane, filme, seriale și cântece. A devenit un simbol ambiguu: pe de o parte, o criminală în serie, pe de altă parte, o justițiară care a oferit femeilor o scăpare dintr-un sistem opresiv.
Privită cu ochii prezentului, povestea Aqua Tofana stârnește dileme morale. Este vorba despre o substanță criminală folosită cu sânge rece, dar și despre o formă de rezistență extremă într-o lume fără soluții legale pentru femeile abuzate. Giulia Tofana nu a fost o eroină, dar nici doar o ucigașă. A fost produsul și reacția unei epoci nemiloase.
Într-un fel ciudat, Aqua Tofana a fost mai mult decât o otravă. A fost o declarație mortală de independență într-o lume care nu permitea femeilor nici măcar dreptul la un „nu”.
sursa foto: pixabay.com