Scafandrul si fluturele

P�strând structura de baz� a romanului, Harwood a reu�it s� schimbe ritmul pove�tii, pendulând între progres �i nemi�care. Kennedy s-a gândit apoi s� îi cear� lui Julian Schnabel s� fac� filmul – numai el ar fi putut filma c�l�toria interioar� a lui Jean-Dominique Bauby. Întâmplarea f�cuse ca �i Schnabel s� fi descoperit cartea într-o manier� foarte personal�, prin intermediul unui prieten care încetase din via��. Schnabel este foarte interesat de tehnica narativ� a filmului în afara ecranului – publicul este unicul confident al personajului principal. Dintre celelalte personaje ale filmului, nimeni nu �tie ce se întâmpl� în mintea lui – singurii care �tiu sunt cititorii romanului sau spectatorii filmului. Ini�ial, proiectul a fost abordat de Universal, apoi a ajuns la Pathe, care l-a produs împreun� cu John Kilik, cel care a produs toate filmele lui Julian Schnabel. Schnabel a decis s� filmeze filmul în limba francez� – dup� p�rerea lui, era singurul mod posibil. A ales actori francezi – începând cu Mathieu Amalric, pe care îl remarcase în 1999 la Festivalul de Film de la San Sebastian, în filmul “Fin aout, debout septembre”. Când a lucrat cu el în produc�ia lui Steven Spielberg, Munich, Kathleen Kennedy s-a gândit imediat c� ar fi bun pentru acest rol. Julian Schnabel îi povestise deja despre el.

�i restul distribu�iei a fost ales cu mare precizie. Fiecare rol, f�r� excep�ie, este interpretat de un actor cunoscut – Emmanuelle Seigner, Marie-Josee Croze, Anne Consigny, Patrick Chesnais, Niels Arestrup, Olatz Lopez Garmendia, Jean-Pierre Cassel, Marina Hands, Emma de Caunes, Isaach de Bankole �i Max Von Sydow sunt interpre�ii principali. Director de imagine este Janusz Kaminski, care a lucrat la multe filme ale lui Steven Spielberg.

Julian Schnabel a decis s� fac� acest film nu numai pentru c� subiectul s�u se potrive�te cu restul palmaresului s�u cinematografic, ci �i pentru c� a rezonat cu el într-un registru personal. El a fost în mod deosebit mi�cat de rela�ia dintre Jean-Dominique Bauby �i tat�l s�u, iar scenele dintre aceste dou� personaje sunt mi�c�toare. Forma a reprezentat �i ea o provocare esen�ial� pentru acest proiect. Prima jum�tate a filmului este realizat� din punctul de vedere al lui Jean-Dominique Bauby. Imaginea este uneori neclar�, alteori str�lucitoare �i plin� de culoare, alteori orbitoare �i descentrat�. Julian Schnabel filmeaz� a�a cum picteaz�, apropiindu-se mult – de piele, ca �i de filmul în sine. Nota de erotism a unor imagini cu guri, coapse sau gâturi este ca un detaliu dintr-un tablou. Decorurile, stranii �i luxoase, au un aer magic. Jean-Dominique Bauby a numit “Cinecitta” un anumit loc din spitalul Berk Maritime. Aprecia farmecul poetic, neconven�ional al acelui loc, “geografia imaginar�” a unui studio de film. Adoptând o pozi�ie clar�, monologul interior al lui Jean-Dominique este reconstituit printr-o nara�iune “exterioar�”, înregistrat� pe m�sur� ce se realizau film�rile. Ca spectatori, tr�im experien�a al�turi de el, în acela�i loc, în acela�i timp. Muzica urm�re�te firul narativ, pe m�sur� ce urm�rim cum alterneaz� momente de r�t�cire �i de rena�tere. Julian Schnabel consider� c� via�a lui Jean-Dominique Bauby a început dup� accident, când a devenit con�tient de ceea ce este cu adev�rat. A ren�scut în chip de fluture.

---