Memoriile unei fete cuminti

„...Visam sa-mi fiu propria cauza si propriul tel; acum credeam ca prin mijlocirea literaturii mi se va indeplini dorinta. Literatura imi va da nemurirea in schimbul eternitatii pierdute; nu mai exista Dumnezeu care sa ma iubeasca, dar aveam sa aprind o flacara in milioane de inimi. Scriind o opera hranita din povestea propriei vieti, ma voi re-crea si-mi voi indreptati existenta. In acelasi timp, voi fi de folos umanitatii; ce dar mai minunat decat cartile i s-ar putea face? Ma ocupam si de mine, si de ceilalti; imi acceptam «incarnarea», insa nu renuntam la universal: proiectul meu putea cuprinde totul; satisfacea toate nazuintele care inflorisera in mine de-a lungul celor cincisprezece ani.“ (Simone de Beauvoir)

Citeste cateva pagini.

SIMONE DE BEAUVOIR s-a nascut la Paris in 1908. Pana la bacalaureat, a studiat in conformista scoala catolica Désir. Dupa ce a obtinut agregarea in filozofie (1929), a predat, pana in 1943, la Marsilia, Rouen, Paris. Mai inainte, in timpul facultatii, l-a cunoscut pe Jean-Paul Sartre.

---