Alin Gălățescu: Evenimentul BRÂNCUȘI-Vizionarul este o reflectare a chintesenței lui Brâncuși în viziunile designerilor români

Fiind “Anul BRÂNCUȘI” – determinat direct de Timișoara Capitală Culturală – și ca preambul al Marii Expoziții Brâncuși ce începe peste câteva zile, unică în Istoria României – BRÂNCUȘI a fost omagiat acum și de lumea Modei Românești – prin acest Show Arty, de Stilism special.

În el au fost urmărite și se regăsesc în lookurile prezentate 4 dintre direcțiile de definire a creației și personalității celui mai mare sculptor al lumii moderne. Acestea sunt:

1. Dragostea lui pentru lumea ancestral Românească, față de lumea Satului și iconografiile, plastica și tradițiile ei speciale

2. Iubirea și atenția unică pe care o acordă Materialelor din care crea operele. Fie că era Lemn – “legătura directă a omului cu glia”, fie piatră / marmură sau metal – silver / gold / cupru. Acestea au fost tratate special în spectacol.

3. Esențializarea și Simbolismul dus la limită – forța principală și originalitatea absolută a ceea ce a creat

4. Relația specială cu Muzele sale – el fiind extrem de iubit și apreciat în sferele cele mai înalte ale Elitei Pariziene – fie cea culturală – pictorițe , cântărețe, scriitoare, actrițe, fie cea Aristocratiacă – prințese, contese, etc. Această relație specială a dus la nașterea unora dintre cele mai renumite opere ale maestrului: “Prințesa X”, “Muza Adormită”, “Miracle”, Domnișoara Pogany”, “Eileen Lane”, “Negresa Blondă”, etc.

Înainte de primele acorduri ale harpei, Alin ne-a oferit câteva momente pentru a ne satisface curiozitatea cu privire la show-ul inspirat de marele sculptor.

Alin, spune-ne câteva cuvinte despre tipurile de evenimente fashion pe care le organizezi de ani buni în România.

Show-ul de pe 19 septembrie este unul dintre cele trei tipuri de evenimente pe care le organizez. Primul este un eveniment anual dedicat colecțiilor, Gala AVANPREMIERE, iar următoarea ediție va avea loc la Opera Națională din București. Al doilea tip de evenimente este Soirees de la Mode în cadrul căruia designerii lucrează pe teme date, cum ar fi Thierry Mugler, Regina Maria sau Răzvan Ciobanu, singurul designer român intrat în această secțiune. Al treilea tip de evenimente este un show de stilism în care sunt prezenți mai mulți designeri. Aici aleg un anumit ”sistem” pe care îl ilustrez prin modă, așa cum au fost, de exemplu, Depeche Mode World, David Bowie, Ia românească versus chimonoul japonez, recucerirea micului Paris cu includerea de elemente interbelice sau București 565, un show futurist prin care am arătat că în capitală se pot face lucruri spectaculoase privind spre viitor.

De unde s-a născut show-ul de pe 19 septembrie din Bucuresti?

Din dorința de a dovedi reflectarea marelui maestru din foarte multe puncte de vedere în creațiile designerilor români. Este un spectacol eteric și are o notă atemporală, siderală. De aceea, muzica aleasă pentru a acompania creațiile vestimentare este atipică, iar pentru că mie îmi place foarte mult harpa, am găsit o artistă fabuloasă, Daria Batschi-Beleca.

Cum ai construit, vizual vorbind, momentul BRÂNCUȘI-Vizionarul?

Am ales o serie de creatori vizionari în care am regăsit elemente inspirate de arta lui Brâncuși, respectiv Aleha Toncea, Alexandra Calafețeanu, Alessia Stoica, Antonia Nae, Cristina Lazăr, Ie Clothing, Iza Van Dee sau Raluca Soare. Apoi lor le-am alăturat accesorii de la Atelier Danessa, Iulia Gorneanu, Musette și pălării DeCorina Hats.

A fost un show maximalist, apropiat cumva și de universul lui Alber Elbaz, care a influențat enorm moda românească.

Dacă ar fi să numești un singur element care transcede din arta lui Brâncuși în modă, care ar fi?

E greu de ales, dar aș zice întâi materialul. Maestrul avea un respect enorm pentru material. Pentru acest show, am studiat operele lui mai puțin cunoscute, din lemn, de exemplu, din perioada lui africană. Desigur, cunoaștem foarte bine lucrările din piatră sau metal, ”motive” pe care le-am găsit ilustrate de designeri în creațiile vestimentare. Apoi un alt element esențial este rădăcina lui autohtonă. Lucrul acesta se vede foarte bine în hainele IE Clothing, unde este evidentă nota ancestrală, întoarcerea la origini, transpuse într-un românism modern.

Iar Brâncuși, chiar dacă vorbea tot timpul despre rădăcinile lui, de la daci până la satul fundamental românesc, nimic de acolo nu era eminamente rustic, nimic de acolo nu era cumva vetust. Acest eveniment este o reflectare a chintesenței lui Brâncuși în viziunile designerilor români.

Poți să numești spectacolul BRÂNCUȘI-Vizionarul o frescă a esteticii lui?

Mai degrabă aș spune că este oglindirea muzelor lui. Pe lângă dragostea de material, începând cu lemul, pădurea pe care o iubea și care îi oferea contactul cu glia, sau reducerea la esențe, operele lui cele mai faimoase au avut la bază personaje feminine reale, dar cu totul aparte: prințese, cântărețe, contese, actrițe, femei din elita artistică sau din artistocrația franceză.

De altfel, toată protipendada Parisului a fost atrasă de binomul mistic reprezentat de Brâncuși. Ca om, el era o prezență impunătoare, masivă, asemănător cu țăranul român sau mai degrabă apropiat ca înfățișare de marii eroi daci. Cu toate acestea, din acest personaj dens se nășteau opere filigranate până la milimetru, duse într-o esențialitate pe care nu a mai atins-o nimeni.

Evenimentul a avut la bază creațiile unora dintre cei mai creativi designeri români ai momentului, inspirați de Maestru și care au în viziunile lor referințe la acesta - reformulați stilistic pentru racordul perfect la Temă. Au fost 60 de Look-uri, 30 de modele de toate vârstele, într-o sală arhiplină - cu peste 300 de persoane.

---