Ideea că iubim o persoană și sentimentele noastre ar trebui să fie suficiente pentru o relație frumoasă, mai ales dacă ne sunt împărtășite, este foarte posibil să nu fie completă. Nu este greșită, dar nu este completă.
Nu este suficint doar să iubim și să fim iubiți ca relația să prindă aripi și să reziste în timp, ci, în realitate, relația noastră înseamnă mai mult decât atât. Pe lângă iubire, avem nevoie de înțelegere, acceprate, compasiune și empatie, o comunicare eficientă, valori comune în viață și direcții de viitor care să permită desfășurarea relației.
Așadar, cei doi sunt oare compatibili? Pot forma o echipă pe termen lung?
Responsabilitățile casnice – cum se împart?O relație împlinită înseamnă că, la un moment dat, cei doi parteneri de cuplu vor locui împreună. Înseamnă că își vor împărți tabieturile, obișnuințele, spațiul intim și vor învăța să se accepe și să se doreasca reciproc, să împartă și, eventual, să facă compromisuri.
Este diferență între a fi iubiți și a ne simți iubiți. Pentru fiecare, există un mod anume în care, dacă iubirea ne este prezentată, ne vom simți iubiți. Anumite gesturi care contează pentru fiecare și care hrănesc nevoia de a fi iubit.
Care sunt aceste „ingrediente” ale fiecăruia dintre parteneri? Le puteți identifica? Le puteți cere (comunica) și oferi? Rezonați cu acestea, sunteți de acord cu ele, privind nevoile emoționale ale partenerului? Și invers, de la partener către voi ar trebui să fie valabil.
Spune-ti parerea!