Eram la inceput: de drum, de viata, de relatie. Si imi doream alaturi un baiat alaturi de care sa vibrez, sa-mi traiesc si sa-mi exprim pasiunea, energia si iubirea.
Ne simteam iubiti si impliniti prin iubire. Atat cat intelegeam noi implinirea la acel moment. Si acel “moment” a tinut cam sase ani! S-au consumat atatea trairi, s-au descatusat atatea dorinte si pasiuni, s-au spus atatea cuvinte si s-au rostitt atatea soapte. S-au uscat pe obraji atatea lacrimi si....s-au invatat atatea lectii. Am invatat ce era iubirea. Definita prin prisma relatiei barbat-femeie (frumoasa, magnifica, dar incompleta ca si esenta si profunzime – privita azi retrospectiv si mai matur).
Treceam prin timp in pasi de dans, mana in mana, cu ochii plini de scantei, cu buzele si trupurile incinse de focul aprig al dorintei. Scopul existentei acestui Pamant era acela de a sustine pasii nostrii, de a fi martorul tacut si ingaduitor al inlantuirii noastre scrisa parca in stele.
Citeste continuarea povestii de dragoste pe Garbo.ro.