Kudika
26 Ianuarie 2015

5 ganduri care dau de gol cinicii cu cu suflete tandre

Fiecare dintre noi a trecut la un moment dat printr-o relatie care l-a marcat intr-un fel sau altul. Si daca te-ai fript cu ciorba, sufli in orice fel de iaurt, chiar si de la distanta. Asa apar marile probleme ale oamenilor ca mine, ale romanticilor prea speriati de dragoste.

In carti si filme, povestile de dragoste se nasc de regula foarte usor, se lovesc de un hop sau doua pe drum iar la sfarsit toata lumea traieste fericita pana la adanci batraneti. In viata e limpede ca lucrurile merg rareori asa si reusita unei relatii depinde de foarte multe variabile.

Desigur, depinde in primul rand de iubire dar daca judecam cinstit, toti stim cel putin un caz in care iubirea nu este suficienta. Apoi depinde de conjunctura si de timpul necesar, de experientele de viata ale partenerilor, de disponibilitatea sau indisponibilitatea sufleteasca si, sa recunoastem, de traumele emotionale din trecut.

Ne spunem ca nu e in regula sa ne agatam de trecut, sa ne amintim de acesta in masura in care ne face placere si sa invatam din el. Adevarul este ca trecutul defineste o buna parte din ceea ce suntem in prezent si, uneori, devine incomensurabil de greu sa treci peste ceea ce te-a ranit atunci pentru a-ti asuma riscuri noi cu o alta poveste de dragoste.

Intre timp, cei dintre noi care trec prin astfel de stari de spirit conflictuale se lovesc la tot pasul de paradoxuri si situatii pe care nu le inteleg, pe care si le doresc sau in care nu stiu cum sa reactioneze. Toate acestea, pe scurt, sunt chinurile romanticilor care sunt prea speriati de (o noua) iubire.

1. Nu intelegem filmele de dragoste.

Sigur, actiunea e usor de priceput. Partenerii se intalnesc, se cearta, darama orice piedica in calea lor si ajung impreuna sau mor si lasa lumii o noua epopee amoroasa. In tot acest timp, romanticii sceptici isi dau ochii peste cap, sufla cu naduf si rad de toate situatiile excesiv de dramatice in timp ce, in interior, isi doresc o poveste de dragoste care sa le schimbe complet reperele.

Personal, eu patesc asta cu Romeo si Julieta, indiferent de ecranizare sau distributie. Nu o sa pricep in ruptul capului cum o dragoste adolescentina a scapat atat de mult de sub control si cum sa iti treaca prin cap sa iti complici existenta in asa maniera incat sa ajungi complet inutil la sinucidere.

Pe de cealalta parte, cine nu viseaza la o dragoste atat de puternica incat sa ramana in istorie?! Bine, bine, au murit, dar ce frumos si-au dat ochii peste cap!

foto shutterstock femeie pe iarba

2. Dispretuim Ziua Indragostitilor.

Poti invoca o sumedenie de argumente atunci cand te uiti piezis la toate demonstratiile publice de afectiune ale oamenilor de pe 14 februarie, incepand cu inimioarele de plus si fotografiile puse pe Facebook la 2 minute dupa cererea in casatorie. In acelasi timp, poti sa strambi din nas ca e sarbatoare de import pe filiera americana si doar avem si noi Dragobetele.

Adevarul este ca dragostea nu are nevoie de o zi speciala pentru a fi celebrata dar asta nu inseamna ca cinicii cu suflete tandre nu au si un dram de invidie cu privire la aceste manifestari. Sunt mercantile, ce-i drept. Si totusi...

3. Parem complet detasati si relaxati atunci cand iesim la o prima intalnire.

Atunci cand se apropie acest moment, ne punem masca de „nici in basca nu ma doare, in gradina am o floare” si putem da impresia ca tratam situatia cu tot calmul din lume. Adevarul este ca in mintile noastre surescitate, imaginatia a luat-o razna si am trecut deja prin toate scenariile posibile si, mai des, imposibile.

Daca ne indragostim? Oara ASTA sa fie persoana pentru mine? Cum ar fi sa ne indragostim la prima vedere?Cine in istoria lumii s-a indragostit vreodata la prima vedere? Si daca totusi...? Nu, n-are cum sa mi se intample mie! Sigur e un ciudat care plange dupa fosta iubita! Dar daca nu e?

4. Avem atat de multa dragoste de daruit incat ne sperie.

E ca si cum in fiecare zi in care n-am avut cu cine sa imparatsim aceste sentimente, s-au strans toate ca intr-un cont bancar si daca lumea ar functiona in dragoste si nu in bani, am fi cu siguranta in top 300 milionari.

Dar pentru ca nu merge asa, ne tinem stransa si ascunsa dorinta de a darui dragoste si in momentul in care cineva special ne atrage atentia, ne sperie gandul ca am putea coplesi cealalta persoana cu intensitatea sentimentelor.

5. Atunci cand ne indragostim, ne tinem in frau.

Acesta este un al paradox al cinicilor romantici. Cum se intampla destul de rar acest lucru intre randurile noastre, ne gandim de doua, de trei, de o mie de ori inainte sa trimitem cate un mesaj sau cate un mail persoanei respective.

Si chiar daca simtim imboldul sa facem acest lucru de fiecare data cand ne gandim la omul dorit, ne punem singuri cate o frana, de teama sa nu il coplesim cu atat de multa atentie. A se vedea punctul 4.

foto prima pagina shutterstock femeie roscata

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: