Din adolescenta turmentata in femeie maritata

Peste un an, l-am cunoscut pe Doru, un tip extraordinar, student la facultatea de psihologie. Din partea lui, atractia a existat din prima clipa, insa eu nu eram pregatita sa flirtez din nou, sa ma bucur de iubire, de relatii, dupa experientele traumatizante prin care trecusem. El si-a dat seama ca suferisem foarte mult in trecut si a avut rabdare. M-a cucerit prin atitudinea lui calda si intelegerea pe care mi-o arata in fiecare moment. Intr-un final, mi-am deschis sufletul in fata lui si i-am povestit toate lucrurile oribile pe care le traisem, iar el mi-a castigat increderea, spunandu-mi ca nu se grabeste sa ajunga nicaieri, ci vrea doar sa ne cunoastem mai bine. Fiind cu un an mai mare decat mine, ne era usor sa ne sincronizam si aveam pasiuni comune: ne placea sa mergem la film, sa ne plimbam prin oras, iar, mai apoi, sa facem multe calatorii in tara. I-am cunoscut familia, iar el se indragostise cu adevarat de mine, fiind foarte implicat in tot ceea ce faceam. Dupa multe, multe luni de tatonari din partea mea, am decis ca el e omul potrivit pentru a-mi reincepe viata si am decis sa ii acord o sansa.

Ca iubit, s-a dovedit a fi chiar mai grijuliu si mai tandru decat era inainte, ca simplu prieten, ascultandu-mi toate temerile, dorintele si visele. Usor, usor, relatia noastra a evoluat si am inceput sa ne facem planuri de viitor. Am dat si eu la facultate, iar in anul 2 ne-am casatorit. Totul merge perfect in relatia noastra, iar el este “baiatul bun” de care aveam nevoie pentru a putea sa-mi continui viata. Acum pot marturisi ca Doru a fost cel care mi-a vindecat ranile lasate de adolescenta mea salbatica, fara noima, datorita intelegerii si iubirii lui. Concluzia: nu va lasati cucerite de tipii care isi fac o meserie din a fi rebeli si din a seduce femei, ci alegeti-va un baiat care sa stie sa va pretuiasca cu adevarat. V-o spune o persoana care a trait asta pe propria ei piele!

---