Din balon vad o lume buna

Vreau sa zbor, sa leg un pat simplu de balon, precum Pippi Langstrump, si sa iau calea Zanzibarului, peste mari si tari. Sa nu am dusmani decat dintre cei inchipuiti si sa nu am prieteni decat vantul, soarele si norii. Eventual niste pasari curioase, dar fara ciocuri prea ascutite care nu ar face bine balonului meu. Bine, si un pusti de culoare, pe care stiu ca-l voi intalni. Odata ajuns in Zanzibar, o sa apas undeva la trei centimetri deasupra urechii drepte, unde am un fel de buton, ca sa ma setez pe modul magic.

Printre degetele de la picioare simt deja nisipul curat si fin, granulatie mica, productie locala, in milioane de ani. O testoasa batrana ma priveste de dupa un trunchi de cocotier si nu indrazneste sa se apropie de mine. Locul in care am ales sa sap o groapa uriasa e fix langa locul in care ea a depus zeci de oua si acum e ingrozita; poate sunt un talhar, un fel de caine Dingo ce scruteaza plajele si devoreaza totul in calea-i. Ea nu stie ca si eu sunt tot un fel de testoasa, cu o carapace chiar mai tare si mai mare, numai ca invizibila. Prin urmare, n-as putea sa-mi tradez semenii. Parca s-a mai calmat.

Citeste continuarea articolului pe Secretelefericirii.ro

Foto interior si prima pagina: Shutterstock.com