Cele mai frumoase citate de iubire: Alfabetul dragostei dupa Baruch Spinoza

Cele mai frumoase citate de iubire: Alfabetul dragostei dupa Baruch Spinoza

Pacea nu este absenta razboiului. Este o virtute, o dispozitie spre bunavointa, incredere, dreptate.

Baruch Spinoza s-a nascut pe 24 noiembrie 1632, in Amestrdam. Lucrarile filosofului olandez cu origine evreiasca se incadreaza in curentul rationalismului si este unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai panteismului. Scrierile sale au fost profund influentate de Thomas Hobbes si, cu precadere, de Rene Descartes.

Comunitatea ebraica din Amsterdam i-a considerat lucrarile ca fiind eretice si, prin urmare, a fost exclus din comunitate. Dupa ce a parasit orasul, filosoful s-a stabilit la Haga unde a lucrat ca slefuitor de lentile. Toate acestea se intamplau cand Spionza avea 24 de ani. Munca pe care a fost nevoit sa o faca i-a grabit sfarsitul si a murit pe 21 februarie 1677, din cauza silicozei.

Adevar

Certitudinea este criteriul adevarului.

Ambitie

Ambitiosul ravneste mai mult decat orice gloria si dimpotriva, de nimic nu se teme mai mult decat de rusine.baruch spinoza

Bine

Prin bine, inteleg aici orice fel de bucurie si toate cele care conduc la ea... Prin rau, inteleg orice fel de durere.

Bucurie

Nazuim sa ajutam infaptuirea a tot ce ne imaginam ca duce la bucurie, dar nazuim sa distrugem sau sa indepartam ceea ce ne imaginam ca este contrar bucuriei.

Copii

Experienta ne arata ca copii, rad sau plang numai fiindca ii vad pe altii razand sau plangand, apoi, ceea ce ei vad ca fac altii, doresc sa imite numaidecat;in sfarsit, doresc pentru ei tot ceea ce isi imagineaza ca face placere altora, fiindca imaginile lucrurilor, sunt insesi afectiunile corpului omenesc de cauze externe si este determinat sa faca cutare sau cutare lucru.

Disperare

Disperarea este tristetea nascuta din ideea unui lucru viitor sau trecut, a carui cauza de indoiala a fost inlaturata.

Dumnezeu

Tot ce exista se afla in Dumnezeu si nimic nu poate nici sa existe, nici sa fie conceput fara Dumnezeu.

Fericire

Fericirea nu este o rasplata a virtutii, ci o virtute insasi; noi nu ne bucuram de ea pentru ca ne infranam poftele trupesti, ci pentru ca ne bucuram de ea ne infranam poftele trupesti.

Frica

Frica este dorinta de a inlatura un rau mai mare, de care ne temem, printr-unul mai mic.

Greseala

Cele mai multe certuri provin din faptul ca oamenii nu-si exprima bine propriile ganduri si le interpreteaza gresit pe ale altora.

Invidie

Pentru invidios, nimic nu e mai placut decat nefericirea altuia si nimic mai suparator decat fericirea altuia.

Iubire

Daca ne imaginam ca cineva afecteaza cu bucurie lucrul pe care il iubim, vom fi afectati de iubire fata de el. Daca dimpotriva, ne imaginam ca il afecteaza cu tristete, vom fi afectati de ura impotriva-i.

Judecata

Prin bine inteleg orice fel de bucurie;si, mai mult, tot ce duce la bucurie;in primul rand, ceea ce satisface o nevoie, oricare ar fi ea. Prin rau inteleg orice fel de tristete;si in primul rand, ceea ce lasa nesatisfacuta o nevoie. De aceea, fiecare judeca si apreciaza, potrivit afectului sau, ce este bun si ce este rau, ce este mai bun si ce este mai rau si, in sfarsit, ce este foarte bun si ce este foarte rau.

Libertate

Omul liber se gandeste la moarte mai putin decat la orice altceva, iar intelepciunea sa consta in meditatie asupra vietii, nu asupra mortii.

Mandrie

Ceea ce se numeste mandrie desarta este multumirea de sine care se intretine numai din parerea multimii. Cand aceasta parere se schimba, dispare si multumirea insasi, adica dispare acest bine suprem iubit de toti. De unde rezulta ca cine se mandreste cu parerea multimii, stapanit de o grija zilnica, se straduieste, munceste si incearca sa-si pastreze faima. Intr-adevar multimea este schimbatoare si nestatornica, asa incat, daca faima nu este intretinuta dispare repede.

Mai mult, fiindca toti doresc sa culeaga aplauzele multimii, fiecare intuneca cu usurinta faima altuia. De unde, fiindca lupta se da pentru ceea ce e pretuit drept bun suprem, se naste o sete grozava de a se injosi unul pe altul, iar cine, in cele din urma castiga victoria, se faleste mai mult ca i-a daunat altuia decat ca si-a fost siesi de folos.

Natura

Sa cunoastem cu exactitate natura noastra, pe care dorim s-o desavarsim si, totodata, natura lucrurilor, atat cat este nevoie. Sa scoatem in mod just deosebirile, acordurile si opozitiile dintre aceste lucruri. Sa concepem just cum pot si cum nu pot fi modificate lucrurile. Sa comparam cu natura si cu puterea omului.

Neputinta

Sufletul, cand isi da seama de neputinta sa, prin chiar aceasta se intristeaza.

Pace

Pacea nu este absenta razboiului. Este o virtute, o dispozitie spre bunavointa, incredere, dreptate.

Pasiune

In masura in care oamenii sunt stapaniti de pasiuni, in aceeasi masura nu se poate spune ca se potrivesc prin natura lor. Lucrurile care se potrivesc numai prin negatie, nu se potrivesc in realitate prin nimic.

Razbunare

Se pare asadar ca oamenii sunt cu mult mai predispusi sa se razbune decat sa faca o fapta buna.

Suflet

Sufletul isi imagineaza totdeauna lucrurile ca fiindu-i prezente, desi ele nu exista, afara numai daca nu se ivesc cauze care sa le excluda existenta prezenta.

Timp

Timpul nu este o calitate a lucrurilor, ci numai un mod de a gandi.

Trecut

Daca nu vreti sa repetati trecutul, studiati-l.

Ura

Ura care este total biruita de dragoste devine dragoste; si dragostea aceasta este mai mare decat ar fi fost daca n-ar fi fost precedata de ura.

Veselie

Veselia este bucuria insotita de ideea lucrului trecut care s-a intamplat fara sa se fi sperat.

foto prima pagina shutterstock

Vizionare placuta


Kudika
4 Decembrie 2014
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.


Setari Cookie-uri