In fiecare colt de lume, exista o credinta sau alta despre suflet. Unii cred ca acesta are o misiune de indeplinit si se va reincarna pana cand isi va atinge scopul. Altii cred ca un suflet poate ajunge pe lumea cealalta si, in functie de lucrurile pe care le-a facut in timpul vietii, se poate duce in Rai sau Iad.

Păr hidratat, sănătos și ușor de pieptănat? Se poate!

Acestea sunt cateva dintre ideile pe care le cunoastem sau pe care ni le insusim in zona in care traim noi dar in cele mai indepartate colturi ale lumii sau in cele mai vechi timpuri, exista cateva perspective inedite asupra spiritului.


1. Sufletul nu este vesnic

Cel putin, asa credeau cei mai multi dintre grecii antici, idee mentionata deseori de Homer. Chiar daca eroii morti pe campurile de batalie erau glorificati, sufletele lor nu ajungeau intr-un loc mai bun, in ciuda sacrificiului.

Pentru vechii eleni, sufletul era cel care dadea viata unei persoane, acea scanteie divina care ii anima pe oameni. Aceasta credinta poate fi inradacinata in legenda primului om de pe pamant. Spre deosebire de alte culturi, la vechii greci nu zeii nemuritori au plamadit fiintele umane ci titanul Prometeu, cel care le-a daruit si focul.

In orice caz, potrivit acestei conceptii, atunci cand trupul moare, moare si sufletul. Pe lumea cealalta ajunge doar o umbra stravezie a omului care a fost in timpul vietii, slaba, fara vlaga si fara putere. Chiar daca aceasta era aruncata in fiorosul Tartar sau ajungea pe Campiile Elizee, nu dainuia vesnic. Singura putere pe care aceasta umbra o mai avea era un soi de clarviziune.

In multe dintre legendele grecesti, oracolele si necromantii chemau spiritele in ajutor pentru a transmite mesaje muritorilor prin ofrande de apa, lapte, faina, miere, vin si uneori sange de berbec.


foto shutterstock concept yin si yang

2. Sufletul poate fi ucis prin decapitarea trupului

In istorisirile din Vechiul Testament sunt mentionate 4 feluri de executie pentru pacatele capitale: omorarea cu pietre, strangularea, arderea si decapitarea. Cea de pe urma era rezervata doar celor mai grave pedepse, respectiv crima si idolatria.

Se crede ca aceasta superstitie este originara de la vechii egipteni care credeau ca sufletul salasuieste in cap iar taierea acestuia l-ar distruge. Atunci cand decapitezi pe cineva, i-ai oprit drumul catre viata de dupa moarte.

De altfel, in multe alte culturi si chiar din perioade istorice mai recente, decapitarea este socotita forma suprema de pedeapsa si o modalitate de a asigura distrugerea spiritului uman.


3. Sufletul are 613 canale

De regula, asociem ideea de reincarnare cu credinta budista. Totusi, aceasta credinta apare mentionata si in Kabbalah. Potrivit acestei orientari religioase, sufletul are 613 canale diferite, fiecare dintre ele conectat la un membru al trupului si la vasele de sange.

Atunci cand spiritul intra in trup, omul capata viata iar in aceasta viata se va vedea pus in fata unor alegeri. Cele bune, morale, ajuta la curatarea acestor canale in timp ce infaptuirea unor lucruri rele are exact efectul opus.

Sufletul poate ajunge in Rai doar dupa ce au fost eliberate toate cele peste 600 de conexiuni. Acest lucru poate fi obtinut prin ganduri si fapte bune insa unii dintre oameni nu reusesc sa faca acest lucru de-a lungul unei singure vieti omenesti. De aceea, sufletul se va reintrupa pana cand va reusi sa isi purifice conexiunile.


4. Un suflet poate hrani un alt suflet

Una dintre cele mai infricosatoare legende urbane este legata de triburile salbatice ascunse in jungle adanci si care vaneaza oameni. Teoretic, aceasta legenda are un sambure de adevar, potrivit lui Albert Kruyt. Barbatul a fost un misionar care a trait si a muncit in Indonezia cu triburile bastinase.

Elsustinea ca oamenii vaneaza alte triburi si ii decapiteaza pe cei pe care ii prind. Capetele lor nu sunt tinute ca trofee ci se crede ca in interiorul lor se afla sufletul.

Acesta ar putea fi transferat de la o persoana la alta, in asa maniera incat il va intari nu doar pe calau ci intreaga comunitate din care acesta face parte. Intregul sat prospera, campurile sunt mai manaoase si recoltele mai bogate, animalele sunt mai mari si nu se imbolnavesc iar nivelul de trai ar creste.

Daca nu ar vana si decapita ale triburi, unii sunt convinsi ca intregul sat ar fi lovit de calamitati, ar saraci si ar muri de foame.


5. Zombie au suflet

Daca anlizam cultura occidentala, perspectiva acesteia despre zombie este destul de clara: acestia sunt cadavre umblatoare si antropofage, reanimate de un virus, de un experiment sau de un blestem. Mormaie incet in barba, putrezesc pe picioare, nu simt durerea si singura lor nevoie este sa consume creier uman.

In cultura voodoo, lucrurile nu stau chiar asa. Potrivit practicantilor, cuvantul pe care il folosim astazi este derivat din „nzambi” care inseamna suflet.

Atunci cand cineva moare, sufletul se desparte de trup. Daca decesul a fost violent, spiritul este dezorientat si poate fi astfel capturat de catre un vrajitor. Astfel, prin posesia sufletului, acesta poate controla si trupul care se reanimeaza.

Vrajitorul il poate folosi la muncile grele sau chiar pentru a-i implini scopuri malefice. Insa pentru ca sufletul nu a disparut, nici trupul nu putrezeste si un zombie facut astfel este greu de depistat. Nu mai are spirit sau vreo urma de moralitate insa din afara, lucrurile pot parea absolut neschimbate.

foto prima pagina shutterstock bine si rau

6 Semne care iti spun ca sufletul si gandurile tale sunt conectate si ca in curand vei cunoaste fericirea absoluta
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: