Rene Descartes, cunoscut si sub numele latin Cartesius, a fost unul dintre marii filozofi ai lumii. Francezul s-a nascut la La Haye en Touraine pe 31 martie 1596 si este considerat parintele filozofie moderne. Lucrarile sale si directia de gandire i-au influentat pe Spinoza, Hobbes, Kant si Leibniz.
AdevarForta sufletului nu este de ajuns fara cunoasterea adevarului. Exista o mare deosebire intre hotararile care au la baza o parere falsa si acelea care se sprijina numai pe cunoasterea adevarului, caci daca le urmam pe acestea din urma suntem siguri ca nu le vom regreta si nu ne vom cai niciodata, in timp ce urmandu-le pe primele suntem totdeauna cuprinsi de regrete si cainta cand descoperim eroarea lor.
BlandeteExista doua feluri de manie si anume: una care este foarte iute si se manifesta puternic in exterior, dar totusi are un efect redus si poate fi usor potolita;cealalta, care nu apare atat de clar la inceput, dar care roade mai mult inima si are efecte mai primejdioase.
Cei inzestrati cu multa blandete si multa iubire sunt cei mai predispusi la primul soi de manie. Caci ea nu provine dintr-o ura adanca, si dintr-o repulsie subita, pentru ca avand multa afectiune, ei se intereseaza de cei pe care-i iubesc ca de propria persoana.
BucurieBucuria este o emotie placuta sufletului produsa de gustarea binelui pe care impresiile creierului i-l infatiseaza sufletului ca fiind al lui sau. Bucuria provine din convingerea pe care o avem ca posedam un anumit bine, iar tristetea din convingerea pe care o avem despre un anume rau sau un anume neajuns al nostru.
CunoastereIndiferenta nu se extinde numai asupra lucrurilor despre care intelectul nu are nicio cunostinta, ci in general si asupra tuturor acelora pe care nu le descopera cu o perfecta claritate, in momentul in care vointa ia o decizie. Cunoasterea prin intelect trebuie intotdeauna sa preceada determinarea vointei, iar privatia care constituie forma erorii exista tocmai prin aceasta proasta utilizare a liberului arbitru.
DorintaDorinta este o framantare a sufletului care il determina sa voiasca pentru viitor lucruri pe care si le reprezinta ca fiindu-i convenabile. Dorinta pe care o avem cand nazuim spre un anumit bine este insotita de iubire si apoi de speranta si bucurie, in timp ce aceeasi dorinta atunci cand nazuim sa ne departam de raul contrar acestui bine, este insotita de ura, teama si tristete, din care cauza este socotita contrarie siesi.
DubitoMa indoiesc, deci cuget. Cuget, deci exist. Exist, deci Dumnezeu este.
DumnezeuSub numele de Dumnezeu inteleg o substanta infinita, eterna, imuabila, independenta, atotcunoscatoare, atotputernica si prin care eu insumi, si toate celelalte lucruri care sunt au fost create si produse.
EroriDe unde se nasc erorile? Este de stiut ca doar din faptul ca vointa fiind cu mult mai ampla si mai intinsa decat intelectul, ea nu se inglobeaza intre aceleasi limite, ci se extinde si la lucruri pe care nu le intelege, care fiindu-i in sine indiferente, o fac sa se rataceasca cu extrema usurinta, si alege raul in locul binelui sau falsul pentru adevar.
GanduriGandurile noastre sunt de doua feluri si anume: unele sunt actiunile sufletului, altele sunt pasiunile sale. Acelea pe care le numesc actiunile sale sunt toate vointele noastre, fiindca noi experimentam ca ele vin de-a dreptul din sufletul nostru si par a nu depinde decat de el.
Dimpotriva, se pot in general numi pasiuni, toate felurile de perceptii sau cunoasteri care se afla in noi, din pricina ca adesea, nu sufletul nostru le face ceea ce sunt si pentru ca intotdeauna el le primeste de la lucrurile care sunt reprezentate de ele.
GelozieGelozia este un fel de teama legata de dorinta de a pastra stapanirea unui bun oarecare. Ea nu provine atat de mult din temeinicia motivelor care ne ar face sa credem ca l-am putea pierde, cat de la marele pret pe care-l punem pe acel lucru, ceea ce ne face sa scrutam cele mai mici pretexte de banuiala si sa le luam drept motive foarte temeinice. Intrucat trebuie sa avem mai multa grija la pastrarea bunurilor care sunt foarte mari decat a acelora care sunt mai mici, aceasta pasiune poate fi in unele cazuri justa si onorabila. Dealtminteri, aceasta pasiune este legata doar de banuieli si de neincredere, caci a incerca sa eviti un rau atunci cand ai un motiv real de a te teme nu inseamna, nu inseamna, la drept vorbind, sa fii gelos.
IntuitieIntuitia este conceptia increzatoare a unei minti simple si atente, care apare doar din lumina ratiunii si este mai certa decat deductia.
IubireCum se face ca pasiuni foarte diferite concorda prin aceea ca sunt forme ale iubirii? Nu este necesar nici sa deosebim tot atatea feluri de iubiri cate obiecte diferite exista pe care le putem iubi. Caci de exemplu, cu toate ca, pasiunile pe care un ambitios le are pentru glorie, un avar pentru bani, un betiv pentru vin, un brutal pentru o femeie pe care vrea s-o violeze, un om de onoare pentru prietenul sau sau pentru iubita sa si un tata bun pentru copiii sai, se deosebesc mult intre ele, totusi, prin aceea ca sunt forme de manifestare ale iubirii, ele sunt asemanatoare.
Primii patru insa n-au iubire decat pentru posesiunea obiectelor la care se refera pasiunea lor, neavand deloc iubire pentru obiectele insele, fata de care simt doar o dorinta amestecata cu alte pasiuni aparte.
Afectiunea pe care oamenii de onoare o au pentru prietenii lor este de aceeasi natura, cu toate ca rareori ea este atat de perfecta;iar afectiunea pe care o au pentru iubita lor tine in buna masura de o asemenea iubire, dar tine oarecum si de cealalta.
IndoialaIndoiala e inceputul stiintei.
LogicaMajoritatea regulilor logicii servesc sa explice altuia lucrurile bine cunoscute sau... ca sa vorbeasca fara a judeca despre lucruri necunoscute.
MandrieCea mai mare mandrie sau cea mai mare desconsiderare de sine dovedeste cea mai mare slabiciune de suflet.
MatematicaNumai matematicienii au putut gasi cateva demonstratii, adica rationamente sigure si evidente.
OrdineCauta mai bine sa te invingi pe tine decat soarta si sa-ti schimbi mai degraba dorintele decat ordinea lumii.
PerfectiuneNumerele perfecte, ca si oamenii perfecti – sunt foarte rare.
ProblemaFiecare problema pe care am rezolvat-o a devenit o regula care pe urma mi-a servit la rezolvarea altor probleme.
RatiunePrimul fundament al virtutii este de a ne pastra fiinta si anume, conducandu-ne dupa ratiune. Cine deci nu se cunoaste pe sine nu cunoaste fundamentul nici unei virtuti. Apoi, a actiona din virtute nu este decat a actiona dupa porunca ratiunii.
Cine, deci nu se cunoaste nicidecum pe sine si, prin urmare, nu cunoaste nici o virtute, acesta actioneaza cel mai putin din virtute, adica este cel mai neputincios sufleteste.
RegretRegretul este si el un soi de tristete avand o amaraciune deosebita prin aceea ca este totdeauna legat de o anumita desperare si de amintirea placerii pe care ne-a dat-o delectarea. Caci nu regretam niciodata decat binele cu care ne-am delectat si pe care l-am pierdut in asemenea masura incat nu mai avem nici o speranta de a-l redobandi la vremea si in felul in care il regretam.
SimturiDin cauza ca simturile ne insala uneori, nu exista nici un lucru care sa fie asa cum ele ne fac sa ni-l imaginam.
SufleteFiecare om isi poate da seamade forta sau de slabiciunea sufletului sau tocmai din rezultatul acestor lupte;caci aceia la care din fire, vointa poate sa invinga cel mai usor pasiunile si sa opreasca miscarile corpului care le insotesc au fara indoiala sufletele cele mai tari, iar sufletele cele mai slabe sunt acelea a caror vointa nu se hotaraste sa urmeze oarecare judecati, ci se lasa mereu manate de pasiunile momentului de fata, care, fiind adesea opuse unele altora, trag sufletul pe rand de partea lor, si, facandu-l sa lupte chiar impotriva lui insusi, il aduc in starea cea mai de plans in care poate ajunge.
TristeteCum ne face tristetea sa palim. Tristetea, ingustand orificiile inimii, face ca sangele sa curga mai incet prin vene, si devenind mai rece si mai gros, sa aiba nevoie de mai putin loc in ele;astfel ca retragandu-se in venele cele mai largi, care sunt cele mai apropiate de inima, sangele paraseste venele cele mai indepartate.
Dintre ele mai vizibile fiind cele ale fetei, aceasta apare palida si descarnata, mai ales cand tristetea este mare sau cand ne cuprinde grabnic, cum se intampla la spaima, a carei surpriza intareste actiunea care strange inima.
VointaVointa nu poate fi numita cauza libera, ci numai necesara. Vointa nu este decat un anumit mod al gandirii, fiecare volitiune nu poate sa existe, nici sa fie determinata la actiune, decat daca este determinata de o alta cauza, si aceasta iarasi de catre alta, si asa la infinit. Deci, in orice chip ar fi conceputa vointa cere o cauza de catre care sa fie determinata sa existe si sa actioneze, si de aceea ea nu poate fi numita cauza libera, ci numai necesara sau constransa.
foto prima pagina shutterstock femeie in alb
Spune-ti parerea!