Setari Cookie-uri

Vizionarsimul si al treilea ochi

Ni se intampla adeseori sa fim incercati de anumite sentimente de neliniste, de teama inexplicabila ca ceva rau se va intampla, sau dimpotriva de o bucurie imensa la gandul ca ne asteapta ceva deosebit de placut, desi nimic real nu pare a sustine o astfel de convingere. Asa s-a nascut si ideea de clarviziune, un concept foarte vechi, ca si preocuparile oamenilor simpli sau conducatori de popoare, de a afla ce le rezerva viitorul. Din antichitate, oameni deosebiti, mai inteligenti, sau poate pur si simplu mai sireti, si-au creat o meserie din a cauta raspunsuri la intrebarea: “Maine ce va fi?”. Ce presupune insa cu adevarat acest dar al clarviziunii?

In “Centuriile” lui Nostradamus s-au regasit, dupa unele interpretari, numeroase evenimente politico-istorice deosebit de insemnate. Astfel multi au considerat ca el a prevestit domnia lui Napoleon, hegemonia lui Hitler si indicii in legatura cu al treilea Reich, asasinarea lui J.F. Kennedy si a fratelui sau, evenimentele dramatice din Iran, chiar si evenimentele de la 11 septembrie 2001.

Totusi autoritatea lui in arta vizionara continua sa fie pusa la indoiala de unii interpreti, asta probabil si din cauza faptului ca cele mai multe interpretari se fac ulterior producerii evenimentelor. Un alt motiv ar fi si faptul ca, de-a lungul timpului, profetiile lui Nostradamus au fost falsificate si folosite de oameni inteligenti in interese proprii, pentru a influenta cursul anumitor evenimente. Asa s-a intamplat in cel de-al doilea razboi mondial, cand atat englezii cat si germanii au folosi false profetii ale lui Nostradamus pentru propaganda.

Deprinderea artei vizionare

Exemplele de vizionari nu sunt foarte multe deoarece vizionarismul este un fenomen extraordinar, insa extrem de rar, apartinand mai degraba stiintelor metapsihice.

Toate aceste capacitati, de deschidere catre lumea invizibila, catre povestile ascunse ale fiintelor si obiectelor care ne inconjora, pot fi antrenate. Se pare ca fiecare dintre noi detine un potential mai mare sau mai mic care se poate dezvolta. Trebuie insa foarte multa vointa, exercitii sustinute, concentrare si detasare de problemele cotidiene, pentru a intra intr-o stare de pasivitate in care sa fim capabili sa urmarim fenomenele lumii fara a ne mai raporta in permanenta la propria identitate. Si nu in ultimul rand dorinta puternica si credinta in capacitatile extrasenzoriale si in lumea invizibila.

Un articol de Lucia Ionescu
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
18 Februarie 2008
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.