Blog Kudic: Bacri si eXena

Aflase si intelesese de unul singur ca o cheama eXena si atata lucru ii era mai mult decat suficient ca sa il binedispuna chiar si dupa bataile crunte pe care i le aplica Vijai si la care nu indraznea din respect sa se apere. Niciodata mai mult ca atunci nu mi-a fost mai greu sa ma abtin sa nu fac pe desteapta.
La mai putin de un an dupa ce copiii din cartier incepusera scoala, Bacri se apucase de carat baxuri la niste depozite din apropiere, fuma si era independent, insa in jur de ora 2 se retragea in magazinul din cartier ca sa se uite la eXena lui. Insa inainte sa vina din nou vara, cand caisele erau inca verzi si deja aparusera Hercule si Fantomas la televizor, Bacri s-a mutat la un unchi de-al lui care statea "departe" si nu l-am mai vazut de atunci.

L-am zarit insa in baieteii zburdalnici si inimosi, cu inteligenta nativa dar neprelucrata de la casa de copii, il mai surprind in profilul fiecarui copilas zdrenturos care trage cu sete dintr-o tigara palmata si-mi place sa cred ca tot el era oachesul dintr-un bmw care a oprit o coloana intreaga de masini zilele trecute ca sa pot eu sa traversez total aiurea pe sosea. Desi tin minte ca lui nu-i placeau deloc caii, sub orice forma ar fi fost ei.

De cate ori societatea ma impinge sa fiu rasista, de cate ori mi-amintesc gloata de tigani care au sarit sa-mi bata fratele sau cand imi amintesc vorbele tiganului prins taind geanta unei femei, care l-a intrebat daca nu-i e rusine, mai ales in fata atator copii (era prima oara cand mergeam cu invatatoarea la muzeu) si a raspuns “lasa-i bre sa invete de mici sa se fereasca”, de-atatea ori imi amintesc de Bacri si de eXena lui si imi spun ca nu toti sunt la fel, fie ei romani, tigani, politicieni, oameni de afaceri sau copii, rude sau straini dubiosi de pe strada, oricat de mult ne-am stradui sa-i bagam in aceeasi oala si nu ne-am calici cand e vorba de lipit etichete.

---