Blog Kudic: Dubiosi prin Bucuresti

Spre deosebire de cefacipysy-urile si claxoanele primite zilnic pe strada anumite abordari reusesc sa mai flateze (insa doar atunci cand e multa lume in jur si poti striga Ajutor! in caz de ceva) fetele atat de urat obisnuite de societatea in care traim sa injure, ignore sau sa faca misto de orice tipi suficient de indrazneti sa le faca avansuri.

Acum vreo saptamana si ceva eram in metrou si avusesem bafta sa gasesc loc pe scaun, fiind o ora destul de lejera si relativ putini calatori. Aveam un trandafir in mana, galben si fumusel, pe care-l tineam cu atentie, urmand sa-l daruiesc unei prietene dragi.

Niciodata nu bunghesc partea pe care or sa se deschida usile asa ca de indata ce s-a anuntat partea cu peronul m-am infiintat cuminte in fata usii. Langa mine un nene cu inceput de calvitie, sa tot fi avut vreo 40 de ani. Ma masoara cu privirea de sus pana jos, se uita in stanga, in dreapta fara sa se prinda ca il vad cum ma analizeaza in reflectiile usii, iar cand se uita spre usa isi da seama ca m-am prins si desi eu ma uitam pe pereti incercand sa par ca n-am observat ma trezesc cu-n “La multi ani” spus pe-un ton foarte cald.

Fara sa ma mai complic explicandu-i ca de fapt nu e ziua mea si ca eu insami am cumparat trandafirul ii raspund cu-n Multumesc soptit, crezand ca e doar un schimb de politeturi de care de altfel eram chiar placut surprinsa, obisnuita fiind cu o gramada de badaranii cand e vorba de a fi abordata de necunoscuti.

Insa domnul respectabil duce discutia un pic mai departe de usile deschise ale metroului si pornim oarecum impreuna pe scarile care duceau spre suprafata, timp in care el presupune ce caracter agresiv si gelos trebuie sa aiba prietenul meu, dat fiind culoarea trandafirului pe care-l tineam in mana. Si dupa ce simte nevoia de a mentiona ca nu vrea sa ma agate in nici un fel si ca cel mai probabil n-o sa ne mai vedem niciodata dupa ce ajungem la suprafata, omul in cauza incepe sa ma sfatuiasca sa ma feresc in viata de oameni gelosi.

Nimic dubios pana aici, ba chiar ok, avand in vedere ca mai rar reusesti sa schimbi 2-3 vorbe cu-n strain fara sa-ti fie teama ca vrea sa te fure sau sa te f..armece. Numai ca discutand de oameni foarte gelosi, nenea necunoscut imi si prevede un viitor extrem de sumbru daca ma voi casatori cu-n astfel de om: “risti sa fii batuta pana iti sparge toate maselele doar fiindca ai iesit de la serviciu in acelasi timp cu un coleg. Si e pacat de tine”. Asta nu picase deloc bine. I-am multumit frumos de sfaturi si urari si-am ales alta iesire, fara insa sa nu ma gandesc daca sfatul lui, venit clar din experienta proprie, suna mai mult ca o marturisire sau ca o poveste patita de-un apropiat.

---