“E doar o etapa”… imi spun strangand din dinti… o etapa care ma ajuta sa ma descopar si care ma surprinde peste asteptarile mele.

Citate despre familie care te vor face s─â apreciezi mai mult persoanele dragi

Imi dau seama de lucruri care dor, da, dor, dor al naibii de tare. Si ma intreb : ce rost are faptul ca gandesc, ca sufar sau ca exist ? Si dintre toate, cel mai tare ma doare atitudinea unui asa-zis… tata.

Cred ca relatiile cu adevarat puternice rezista momentelor tensionate si, oricat ai gresi vreodata, indiferent de greseala pe care o faci, simti ca intotdeauna … acolo aproape, exista cineva care este langa tine chiar si in cele mai nebune momente ale vietii. Si ai dorinta sa-i impartasesti tot! Cu bune si rele… asa spunea si el ca este, dar aseara mi-a dovedit contrariul. M-am simtit vulnerabila si singura asa cum nu am mai facut-o niciodata. Am intrat intr-un soc de spaima din care cu greu am iesit… tremurand… si nici acum… nu pot spune ca m-am linistit.

Nu-l iert ! Ii puteam ierta orice, ii puteam ierta cuvintele jignitoare pe care le arunca ca si cand as fi fost cel mai josnic om… ii puteam ierta modul in care imi expunea anumite opinii si toata vitalitatea pe care mi-o lua atunci cand ma bucuram de o reusita a mea, ii puteam ierta minciunile, nerabdarea, tipetele si toate momentele in care ma dezorienta atat !...dar nu ii pot ierta privirea si palmele pe care le-a aruncat cu nesat…chiar daca mama era acolo…

Simteam mai mult cuvintele jignitoare si privirile decat palmele, desi ma lovea peste tot cu o maiestrie iscusita, astfel incat nu mi-au ramas nici vanatai…si nici lacrimi nu mai aveam. Dar desigur…oasele ma dureau apoi si capul imi plesnea…chiar daca atunci cand ma lovea imi spuneam in gand : « Iarta- l…nu stie ce face.. ».

M-am speriat atat de tare incat…mi-e frica sa-l mai vad ! Nu vreau sa-i vorbesc si nici sa-i mai povestesc despre ceea ce fac…mi-e frica… A creat in mine exact ceea ce nu-si dorea, prin aceasta atitudine. M-a dezorientat, m-a ranit, m-a facut sa sufar, caci, in fond, asta imi spunea ca-si doreste… si a reusit. Gandesc doar, ca atunci cand iubim ceva, cel mai tare ne doare cand ranim… dar de ce oare gandesc asa ? E prea multa emotie in fraza asta… cum spune el. Singurul atu de care dispune e ratiunea… care e mereu manifestata prost si acolo unde nu trebuie :in familie… Ma doare enorm faptul ca nu imi pot exprima parerea cu privire la orice subiect in familia mea… si ca sunt oameni care ma cunosc poate mai mult de-atat… si nu, nu sunt ei. Oricum, ce rost mai are acum sa am increderea de a ma exprima ?S-a-ntamplat exact ceea nu trebuia sa se intample. Daca el si-a pierdut increderea, era esential sa mi-o pastrez eu… si mi-e foarte greu…

Sunt nou noute! 3 povesti adevarate si superamuzante despre sex
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: