Ce se întâmplă atunci când te izolezi de lume

Mare grijă, însă! Să nu cumva să depășești termenul limită! Prea mult timp petrecut departe de lume s-ar putea să îți dăuneze, nu doar psihic, ci și fizic. Dacă te muți undeva la țară și îți dedici timpul treburilor gospodărești, lucru care te eliberează și te face fericită, nu este o problemă, dar dacă fugi undeva și nu faci altceva decât să stai tu cu gândurile tale, atunci asta nu e bine.

sursa foto: shutterstock/by manop

Iată ce se întâmplă atunci când te izolezi prea mult timp de lume:

1. Dispare încrederea de sine. Dacă nu mai intri în cotact cu alte persoane, asta nu înseamnă că îți rezolvi problemele legate de propria persoană. Nu înseamnă că vei începe să te privești cu drag în oglindă sau că o să ai, în sfârșit, o părere bună despre tine în ceea ce privește calitățile cu care ai fost înzestrată. Departe de lume, vei începe să te simți singură, abandonată, incapabilă.

2. Se instalează depresia. Depresia este cea care ar trebui să trăiască izolată de lume, nu tu de lume. Singură în casa ta, singură pe stradă, fără prieteni și colegi, fără o pasiune și o dorință, o vei lua razna, crede-mă! Stai departe atâta timp cât este necesar, nu mai mult! Dacă consideri că oamenii cu care intri în contact și mediul în care trăiești te bagă în depresie, atunci e cazul să schimbi ceva, nu să te izolezi!

3. Pierzi contactul cu realitatea. Sunt persoane care refuză să aibă un televizor în casă, sunt persoane care nu au conturi de Facebook sau Instagram și chiar persoane care nu ies niciodată în oraș cu prietenii. Nu-i nimic greșit în a îți dori să fugi de realitate, dar este important să rămâi cu mintea și picioarele pe pământ. Nu te izola de lume pentru că vei pierde contactul cu realitatea și astfel poți ajunge la punctul de mai sus, la 2, sau la punctul care urmează, la 9.

4. Există un risc crescut de apariție a unor tumori. Un studiu efectuat la Universitatea din Chicago Medical Center a arătat că alienarea socială poate duce la o dezvoltare a creșterii tumorilor, ceea ce poate provoca creșteri anormale și reducerea sănătății fizice și a longevității.

5. Apar frisoanele. Avem nevoie să ne conectăm cu oamenii pentru ca trupul nostru să funcționeze. În lipsa căldurii unei alte ființe umane, trupul nostru începe să se răcească și el. Apar astfel frisoanele. Avem nevoie să oferim și să primim îmbrățișări, să simțim emoții pentru ca trupul nostru să funcționeze corect.

6. Scade abilitatea de a învăța. Unde crezi că se ajunge dacă trăiești izolată de lume? Dacă refuzi să mai vorbești cu cineva, să te exprimi, să dai glas viu dorințelor și ideilor, dacă nu mai porți o conversație, dacă nu îți mai antrenezi creierul?! Să trăiești izolată de lume o perioadă bună de timp înseamnă că atunci când vei reveni în civilizație va trebui să faci baby steps ca să revii la normal.

7. Nivel scăzut de empatie. Un om empatic este călduros, blând, afectuos. Un om empatic se identifică ușor cu emoțiile celorlalți. Departe de oameni, omul empatic dispare, lăsând loc unei noi personalități să se dezvolte. Înconjoară-te de oameni dragi, oameni plăcuți, oameni de la care ai de învățat și care te motivează, atfel nu vei mai simți nevoia să te izolezi.

sursa foto: shutterstock/by esin deniz

8. Scade durata de viața. Da, da, ai citit bine! Imaginează-ți că odată ce ajungi să trăiești izolată, scad dorința și motivația, scade energia, scade tot ce te ajută să trăiești. Ai nevoie de adrenalină, de emoție și de motivație ca să rămâi în viață, dar și de, cum spuneam mai sus, prezența altor ființe umane.

9. Crește riscul de demență. Demenţa reprezintă scăderea treptată, dar progresivă a funcţiilor mentale cum ar fi: comportamentul, limbajul, memoria, gândirea și judecata.

10. Scade rezistența fizică. În izolare, omul devine legumă. În izolare, prea puțini sunt cei care vor recurge la meditație, yoga, exerciții fizice sau orice tip de mișcare pentru a se menține sănătoși. Așadar, o viață trăită în izolare scade apetitul pentru mișcare.

sursa foto front page: shutterstock/by ray bond

---