Pictorita din Shanghai

Ii intinde mana. Ezitand, Yuliang il lasa s-o ajute. Aflata in picioare, se apleaca imediat sa se uite la tablou. In spatele ei, el masoara camera cu pasul, face planuri.
—Cand se termina semestrul, pleci la Tongcheng. De fapt, nu vad de ce-ai mai sta.
Ea isi ridica ochii.
— Am examene!
— Un motiv in plus sa pleci, raspunde el. Ar trebui sa fii intr-un loc sigur, linistit. Mai sanatos pentru copil. Se intoarce spre usa. Ii poti spune directorului Liu maine. Ai multe de impachetat?
Yuliang se apleaca din nou, recuperandu-si, ametita, tabloul. Se uita fix in propriii sai ochi.
— Nu, spune ea, moale.
— Bine. O sa gasesc niste hamali inainte sa plec. O sa il sun pe Qihua.
— Nu, repeta Yuliang.
— Nu vrei hamali?
— Nu ma mut.
El se incrunta.
— Dar tocmai ai spus…
— Stau pana la expozitie.
Barbatul rade scurt.
— Nu vorbesti serios. Ce rost mai are?
Ea se intoarce, incet, spre el.
— Nu pot pleca asa, pur si simplu. Ce-ar spune directorul Liu?
—Dar eu? Cum ramane cu ceea ce spun eu? Pe fata lui se citeste o nedumerire sincera. Yuliang, spune el. Chiar crezi ca facand acest lucru – ca dezbracandu-te pentru ei toti – le vei castiga, in sfarsit, respectul?
— Ma respecta.
Pufneste.
— Nu te respecta.
— De unde stii? aproape urla ea.
— Nu te respecta pentru ca esti femeie, spune Zanhua. Pentru ca esti orfana si esti concubina. Si trecutul tau… Face un gest cu mana spre tablou. Sunt mii de motive pentru care nu te vor respecta niciodata. Chestia asta nu face decat sa le mai ofere unul.
— Acesta nu este trecutul meu, spune ea, furioasa. Este viitorul meu.
— Este si viitorul meu. Si acum vor folosi toate acestea impotriva mea. Cred ca-ti mai aduci aminte ca reputatia ta a fost aproape sa ma coste postul din Wuhu.
Lucrul de care isi aduce ea aminte este aroganta lui – credinta lui ridicol de naiva ca ar putea sa se afiseze cu ea peste tot prin oras, fara a exista consecinte. Nu spune asta, ci:
— Tie iti este imposibil sa-ti amintesti ca si eu am acum o pozitie?
El rade.
— Pozitie? Esti studenta. Si inveti o arta pe care nimeni din China nu o intelege.
— Sunt pictorita, se incapataneaza ea. O pictorita din Shanghai. Iar asta – isi atinge panza – asta este arta mea.

---