Marius Manole se va duce în școli pentru a le vorbi copiilor despre importanța voturilor

Postarea actorului Marius Manole este un apel profund și sincer pentru salvarea educației în România, pe care o consideră principala cauză a problemelor actuale ale societății.

Educația, marea noastră ratare colectivă

El critică indiferența față de educație din ultimele decenii și lipsa de interes real a liderilor politici, pe care îi acuză de lipsă de educație și viziune. Recunoaște că întreaga societate poartă vina pentru această decădere și transmite un sentiment de frustrare, teamă și dezorientare în fața polarizării sociale actuale.

Dialogul cu tinerii – o formă de rezistență și speranță

În loc să mai îndemne oamenii să voteze într-un anume fel, alege să acționeze direct: merge prin licee să discute cu adolescenți, încercând să le trezească interesul pentru cultură, educație și implicare civică. Încheie cu un apel către profesori să se implice și ei, invitându-i să creeze punți între tineri și cultură. Mesajul său este unul de speranță și de mobilizare pentru un viitor mai onest și educat al României.

Ce a spus Marius Manole despre vot și educație?

”Educația, educația, educația!

Asta ar fi trebuit să fie prioritatea noastră în toți acești ani. Am crezut că se poate și fără, că „merge și așa”. Că se va rezolva cumva. Că sistemul trebuie să se ocupe de asta, că nu e neapărat treaba noastră.

Dar sistemul a pierdut la acest capitol, ca la multe altele. Nu a avut niciodată educația și cultura ca priorități. Dintr-un motiv simplu: de-a lungul timpului, am lăsat să ne conducă oameni care, ei înșiși, nu erau educați. Am lăsat să ne conducă oameni care abia dacă au terminat liceul.

Acum suntem în situația asta pentru că ne-am bătut joc de educație. Am așteptat să rezolve alții în locul nostru. Ei au ratat.

Noi toți suntem vinovați.

Zilele astea sunt grele, poate cele mai grele și mai periculoase de până acum. Nu știu cum să lupt. Nu știu cui să mă adresez. Lumea din bula mea e revoltată, speriată și agresivă. Am simțit pe pielea mea această agresivitate. Dacă nu ești cu ei, ești „un tâmpit”.

Aleg să nu le mai spun oamenilor cu cine să voteze. Oricum sunt destui care fac asta aici, pe Facebook.

Aleg, în schimb, să lupt altfel. Aleg să merg prin licee și să vorbesc cu tineri, cu adolescenți care vor vota pe 18 mai.

Am stabilit deja trei întâlniri.

Mâine merg la Dante Alighieri, sâmbătă mă întâlnesc cu elevi din Cluj, Buzău și București, la Liceul Ion Barbu. Apoi mergem spre „Șincai” și tot așa.

Niciodată nu e timp, niciodată nu-ți vine să renunți la puținul timp liber pe care îl ai. Dar am să încerc, în următorii ani, să mă implic mai mult.

Să aduc tineri în sălile de spectacol, să stau mai mult printre ei.

O fi de ajutor, n-o fi – nu știu.

Dar cred că ar trebui să fim mai mulți cei care facem asta.

Dragi profesori, dacă aveți bunăvoință, chemați-ne să stăm de vorbă cu elevii.

Căutați oamenii pe care ei îi iubesc, îi admiră – luați-i de mână și mergeți cu ei la teatru, la filarmonică, la operă.

Acum, mai mult ca niciodată, aveți această responsabilitate.

Eu sunt aici. Dacă aveți nevoie, vin.

Nu pot decât să sper că va fi bine și că România va alege să meargă înainte. Să (re)devină o țară onestă.”

---