După atacul Rusiei din seara trecută, primarul Kievului i-a îndemnat pe cetățeni să evacueze orașul

Capitala Ucrainei a fost lovită de unele dintre cele mai dure atacuri ruse din ultimele luni, soldate cu cel puțin patru morți și 24 de răniți, în timp ce jumătate dintre clădirile rezidențiale au rămas fără căldură, pe fondul unor temperaturi extreme. Situația l-a determinat pe primarul Kievului, Vitali Kliciko, să lanseze un apel fără precedent către populație: evacuarea temporară a orașului.

Primarul Kievului i-a îndemnat pe cetățeni să evacueze orașul

Loviturile au avut loc în timpul unei nopți de atacuri aeriene intense, în care Rusia a folosit, pentru a doua oară de la începutul războiului, racheta hipersonică de ultimă generație Oreșnik. Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 40 de ținte au fost lovite în Kiev, inclusiv 20 de clădiri rezidențiale și ambasada Qatarului.

„Jumătate dintre clădirile rezidențiale din Kiev – aproape 6.000 – sunt în prezent fără căldură”, a declarat Vitali Kliciko, subliniind gravitatea situației în condițiile în care temperaturile oscilează între -7 și -12 grade Celsius.

Operatorul privat de energie DTEK a anunțat că peste 417.000 de gospodării din capitală au rămas fără curent electric, atât din cauza bombardamentelor, cât și a condițiilor meteorologice dificile.

Forțele aeriene ucrainene au precizat că Rusia a lansat în total 36 de rachete și 242 de drone în cursul nopții, dintre care 18 rachete și 226 de drone au fost interceptate. Cu toate acestea, pagubele produse infrastructurii civile și energetice sunt semnificative.

Președintele Volodimir Zelenski a confirmat utilizarea rachetei Oreșnik, o armă capabilă să transporte focoase nucleare și să atingă viteze de aproximativ 13.000 de kilometri pe oră, precizând însă că aceasta nu a fost dotată cu încărcătură nucleară în timpul atacului. Autoritățile din regiunea Liov, din vestul țării, au raportat distrugeri provocate de această rachetă cu focoase multiple, fără a preciza deocamdată ținta exactă.

Kremlinul acuză Ucraina de atentat terorist

Moscova susține că atacurile au vizat „ținte strategice” și reprezintă un răspuns la ceea ce Kremlinul numește un „atentat terorist” comis de Ucraina împotriva unei reședințe a președintelui Vladimir Putin, la sfârșitul lunii decembrie. Ucraina și statele occidentale resping această acuzație, catalogând-o drept o invenție.

„Atacul a avut loc exact în momentul în care un val de frig important s-a abătut asupra țării”, a declarat Zelenski, cerând o „reacție clară” din partea comunității internaționale.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a avertizat că bombardamentele desfășurate în apropierea frontierelor Uniunii Europene și NATO reprezintă „o amenințare gravă pentru securitatea continentului european”.

Racheta Oreșnik a fost utilizată pentru prima dată în 2024, într-un atac asupra unei uzine militare din orașul Dnipro, și a fost ulterior desfășurată în Belarus, aliat strategic al Rusiei. La aproape patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, Moscova continuă să lovească aproape zilnic infrastructura energetică a Ucrainei, lăsând milioane de oameni fără apă, căldură sau electricitate.

În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurilor energetice ruse, iar autoritățile din regiunea rusă Belgorod au anunțat că peste 550.000 de persoane au rămas fără curent și căldură.

Noile atacuri survin într-un moment de blocaj diplomatic, în care inițiativele recente de mediere internațională nu au produs rezultate concrete. Rusia a respins din nou orice plan privind desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, avertizând că acestea ar fi considerate „ținte legitime”, și continuă să condiționeze orice negocieri de renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și de retragerea forțelor sale din teritoriile ocupate.

Sursă foto - Parilov / Shutterstock

---