Ce este cancerul ovarian si cum poate fi tratat?

La persoanele sanatoase, ovarele sunt compuse din celule care se multiplica in conformitate cu cerintele organismului. Celulele care se formeaza in afara nevoilor sunt anormale, acestea fiind denumite „tumori“. Tumorile pot fi benigne sau maligne.

De exemplu, chisturile ovariene pline cu lichid observate la femeile sub 30 de ani sunt benigne. Acestea fie dispar singure, fie pot fi indepartate prin operatie daca este necesar. Tumorile benigne nu invadeaza tesuturile din jur, dar tumorile pe care le numim maligne invadeaza atat ovarele, cat si tesuturile inconjuratoare. Cancerul ovarian se poate raspandi in abdomen, la intestine, stomac, si chiar in zonele indepartate ale corpului prin caile sanguine si limfatice. O astfel de raspandire este denumita „metastaza“.

Exista mai multe tipuri de cancer ovarian. Cel mai frecvent este „cancerul ovarian epitelial“, iar celelalte tipuri de cancer ovarian sunt foarte rare. Incidenta cancerului ovarian epitelial la femei este de aproape 1 la 55 de femei.

Poate fi cancerul ovarian diagnosticat devreme?

“Cancerul ovarian este un cancer care poate fi tratat atunci cand diagnosticul este precoce. Cu toate acestea, deoarece in stadiile incipiente, boala nu provoaca nici un simptom, diagnosticul este pus cand boala este avansata. Din acest motiv, se observa ca ratele de mortalitate in cazul cancerelor ovariene sunt mai mari decat in cazul tuturor celorlalte forme de cancer ale organelor de reproducere. La o clasificare a bolilor de cancer care provoaca decesul la femei, cancerul ovarian se afla pe locul patru”, explica doctorul oncolog Sadi Kerem Okutur de la Grupul International de Spitale Medical Park din Turcia.

Care sunt simptomele?

“S-a mentionat dificultatea diagnosticarii timpurii. Cancerul poate avansa foarte mult pana la aparitia primelor simptome. Pacientele pot acuza balonare, senzatie de gaze, disconfort in jumatatea inferioara a abdomenului, scaderea poftei de mancare sau senzatia de plenitudine. Indigestia, greata, pierderea in greutate pot atrage atentia. Tumora crescuta poate apasa pe organele vecine provocand nevoia de a urina frecvent. Mai rar, pot aparea sangerari vaginale. Acumularea de lichide in abdomen poate duce la balonare, iar acumularea de lichide in lobii pulmonari poate duce la dificultati de respiratie”, spune doctorul oncolog Sadi Kerem Okutur de la Medical Park din Turcia.

Cum se pune diagnosticul in cazul cancerului ovarian?

Pacienta este consultata de medic dupa efectuarea anamnezei. Acest consult se efectueaza de catre un medic „ginecolog-obstetrician”. In plus se examineaza ovarele prin ecografie, iar suplimentar se verifica prezenta in sange a markerului CA-125, care are relevanta majora in diagnosticul cancerului ovarian. Totusi, acest market poate creste si in cazul unor boli benigne ale ovarului.

“Diagnosticul de cancer se pune in urma examinarii de catre un „patolog” a unei mostre de tesut prelevata prin „biopsie” din ovar sau, in cazul pacientilor cu lichid acumulat in abdomen, a mostrei de lichid. Interventia chirurgicala pentru prelevarea biopsiei din zonele suspecte prin deschiderea abdomenului se numeste „laparotomie”. Mostre prelevata se examineaza de catre patolog in timpul operatiei. Daca aceasta mostra primeste diagnosticul de „cancer”, se continua operatia. In timpul operatiei, in functie de decizia chirurgului se indeparteaza uterul, trompele uterine, ovarele, peritoneul. In plus, se preleveaza mostre din diafragma, celelalte organe, ganglionii limfatici din vecinatate si lichidul abdominal pentru a se finaliza „stadializarea chirurgicala”, toate aceste mostre fiind examinare de catre patolog. Este foarte importanta determinarea gradului de raspandire a bolii in organism in tratament si monitorizare”, declara doctorul Sadi Kerem Okutur.

Cum se trateaza cancerul ovarian?

Gradul de raspandire a boli in organism, varsta si starea generala a pacientului influenteaza modul in care este tratata. Tratamentul clasic al cancerului este interventia chirurgicala si ulterior chimioterapia. In unele cazuri, pentru a raspunde plangerilor pacientului, se aplica de asemenea radioterapia (terapia cu fascicul).

“In cazul abordarii chirurgicale, se poate face fie operatia de „histerectomie”, fie o operatie denumita „salpingo-ooforectomie bilaterala”, in care o data cu uterul se indeparteaza si cele doua ovare sau, in cazurile in care operatia necesara nu se poate face pentru ca boala este foarte raspandita, se face interventia denumita „debulking”, pentru indepartarea unei parti cat mai mari din tesutul tumoral. Daca s-a putut pune diagnosticul inainte de laparotomie si tumora nu poate fi indepartata complet chirurgical, inainte de interventie se aplica un tratament medicamentos pentru reducerea tumorii si abia dupa aceea ce procedeaza la interventia chirurgicala. In cazuri rare, daca boala a cuprins un singur ovar, iar pacienta este la o varsta tanara si doreste sa nasca, se indeparteaza numai ovarul afectat”, continua doctorul de la Medical Park.

Dupa operatie, administrarea medicamentelor anti-cancerigene este denumita chimioterapie. Aceasta terapie poate fi aplicata prin administrarea medicamentelor pe cale orala, intravenoasa sau intra-abdominala, prin perfuzie cu ser si medicament. Chimioterapia se efectueaza in general in ambulatoriu. Nu este necesara internarea in spital. Exista anumite medicamente de sustinere pentru eliminare senzatiei de greata si a varsaturilor ce apar in functie de medicamentele administrate prin chimioterapie. Efectele adverse ale chimioterapiei asupra celulelor sanguine si a organelor se monitorizeaza prin analize de sange efectuate regulat.

Cum se face monitorizarea dupa tratament?

Dupa tratament, timp de doi ani, pacientii vin la control fizic o data la trei luni, ocazie cu care se determina si markerul CA-125 iar in caz de nevoie se fac radiografii pulmonare si tomografii abdominale. In urmatorii trei ani aceste controale se fac o data la sase luni, iar apoi anual.

Relatia dintre cancerul de col uterin si genetica

“In urma studiilor efectuate, s-a demonstrat existenta factorilor ereditari in cazul a 10% din toate cazurile de cancer. Cercetarile genetice efectuate cu privire la cancerele frecvent intalnite au constatat existenta unor modificari genetice dobandite in timpul vietii in cazul unor pacienti. Aceste modificari din zona genetica denumite oncogene apar in celulele somatice si nu se mostenesc de catre alte persoane din familie. Cu toate acestea, persoanele la care se observa astfel de modificari dezvolta diverse forme de cancer. In zilele noastre, s-a constatat ca in 10% din cazurile de cancer la san, ovare, colon sau col uterin sunt cauzate de mutatii generice cunoscute”, conchide doctorul oncolog Sadi Kerem Okutur de la Grupul International de Spitale Medical Park din Turcia.

Foto interior si prima pagina: Africa Studio, Shutterstock

---