Puterea rănilor emoționale de a ne influența deciziile

Articol de Doina Enache, Holistic Development Coach Upperself

www.upperself.ro

Rănile emoționale, active la nivel de Subconștient, și măștile aferente pe care le purtăm în încercarea de a ascunde și evita anumite trăiri, ne influențează în moduri diferite. Trăirile de nesiguranță, singurătate, teamă, rușine sau vină, efecte ale acestor răni nevindecate, ne răpesc libertatea de a fi noi înșine și de a face alegeri în acord cu binele nostru.

Deciziile pe care le luăm zilnic se bazează pe întregul nostru bagaj emoțional și pe starea interioară pe care acesta o determină. Desigur, nu ne referim la situațiile în care decizia este forțată de diverși factori exteriori, ci la cele în care controlul ne aparține întru totul. Se întâmplă să fim în poziția de a lua o hotărâre, iar din cauza dezechilibrului emoțional și a temerilor de la nivel subconștient, fie nu alegem ceea ce ne dorim cu adevărat, fie nu putem susține alegerea făcută, ajungând, în cele din urmă, la un conflict interior. De ce? Pentru că rana activată, care își face simțită prezența la modul dominant în viața noastră, ne dictează comportamentul și deciziile, până când vom găsi curajul să o vindecăm.

Influența rănilor asupra deciziilor

Când suferim din cauza rănii de respingere purtăm masca Fugarului, cu scopul de a ne îndepărta și de a nu fi descoperiți exact așa cum suntem. Deciziile pe care le luăm au la bază frica de a nu fi respinși și tendința de a evada. Sunt situații în care ne punem singuri obstacole în evoluția profesională sau cazuri în care alegem să nu intrăm în grupuri noi de prieteni sau colegi, din teamă că nu suntem la fel de valoroși precum ceilalți și că vom fi judecați. Pentru un Fugar, judecata înseamnă respingere, iar până nu vindecă această rană, întotdeauna va alege să se închidă în el însuși și să se ascundă în loc să ocupe locul care i se cuvine.

Sub masca Dependentului ascundem rana de abandon, care ne determină să luăm decizii în dezacord cu esența noastră atunci când nu primim suficientă hrană la nivel afectiv. De exemplu, alegem să intrăm și chiar să ținem cu dinții de relații toxice, fie de cuplu, fie de prietenie, din teama de a nu rămâne singuri, deși, la nivel conștient, știm că aceste relații nu ne aduc împlinire. Atunci când rana este pe cale să se vindece, Dependentul va îmbrățișa sentimentul de singurătate și va avea curajul de a păși spre noi începuturi.

În cazul rănii de umilire, asociată cu masca Masochistului, luăm decizii punându-i pe ceilalți pe primul plan. Altfel spus, alegem să ne ignorăm propriile nevoi și să le preluăm pe ale celor din jur, chiar dacă suntem conștienți că acest comportament ne provoacă și ne alimentează suferința. Fie că se manifestă în relațiile profesionale, fie în relația de cuplu sau cu prietenii, rana de umilire începe să se vindece atunci când vom simți libertatea de a lua decizii în acord cu nevoile și dorințele proprii.

În comportamentul Dominatorului, care își are originea în rana de trădare, se regăsesc decizii atent calculate și controlate. Ca purtători ai acestei măști, alegem să ne poziționăm greșit față de ceilalți, cu neîncredere și superioritate, jucând rolul unui personaj pe cât de puternic, pe atât de vulnerabil. Vindecarea acestei răni aduce cu sine estomparea tendinței de a deține controlul asupra tuturor lucrurilor și a deciziilor, precum și libertatea de a face alegeri spontane, în acord cu ceea ce ne dorim în acel moment.

Atunci când suferim de rana de nedreptate ne ascundem sub masca Rigidului, în căutarea perfecțiunii. Luăm decizii fără să ținem cont de sentimentele, trăirile sau limitele noastre, considerând că putem face orice fără sprijin din partea celorlalți. Chiar dacă, uneori, ne simțim copleșiți, alegem să spunem “da”, din teama de a nu fi desconsiderați de cei din jur. Pe măsură ce rana de nedreptate se vindecă, goana după perfecționism încetinește, iar deciziile vor fi luate în acord cu esența noastră.

Rănile emoționale au puterea de a ne ancora în experiențe repetitive, care sunt în dezacord cu ceea ce vrem să fim, să facem, să trăim. Odată cu vindecarea rănilor, redobândim autonomia afectivă și energia de a acționa exact așa cum ne dorim. Totodată, obținem libertatea de a face alegeri dintr-o stare interioară de liniște, încredere și siguranță, devenind conștienți că aceste decizii contribuie la o viață echilibrată și ne asigură împlinirea.

Photo by Alexandro David from Pexels

---