Advertorial Când şi cum măsurăm corect tensiunea arterială la domiciliu?

Cu toate acestea, unul dintre cele mai frecvent efectuate teste este măsurarea tensiunii arteriale. Este, de asemenea, cel mai simplu (şi confortabil) mod, la domiciliu, de a evalua starea sistemului nostru cardiovascular.

Urmărind valorile tensiunii arteriale, putem lua măsuri preventive în timp util nu numai pentru sănătatea inimii noastre, ci și pentru celelalte sisteme din organism. Citirile tensiunii arteriale pot dezvălui probleme de sănătate subiacente, cum ar fi bolile renale sau dezechilibrele hormonale. De aceea, este bine să știm și să înțelegem ce semnalează valorile afişate de tensiometru.

Termenul de „tensiune arterială”

Tensiunea arterială este determinată de forța pe care sângele o exercită asupra pereților vaselor de sânge arteriale. Tensiunea se măsoară în milimetri coloană de mercur (mmHg) şi se înregistrează sub forma a două numere – tensiune sistolică şi tensiune diastolică. Tensiunea sistolică corespunde fazei ciclului cardiac în timpul căreia mușchiul cardiac se contractă, adică pompează sângele către artere. Este, de asemenea, echivalentă cu "faza de ejecție" a sângelui din inimă. Știind că inima acționează ca o pompă, în consecință, după contracție urmează o fază de relaxare – aceasta este tensiunea diastolică. Mușchiul cardiac se relaxează și presiunea din vasele de sânge scade. În această fază, mușchiul cardiac ia o pauză de la contracție și se umple din nou cu sânge – o perioadă de reîncărcare.

Cum măsurăm corect tensiunea arterială?

În primul rând, trebuie să avem un tensiometru fiabil, care să ne măsoare valorile cu precizie. Pentru asta putem alege tensiometrul SENDO One care nu doar că garantează precizie clinică la domiciliu, dar este şi foarte uşor de folosit (prin simpla apăsare a unui buton), are funcție de detectare a aritmiilor, este validat clinic de Societatea Europeană de Hipertensiune și poate fi alegerea potrivită pentru cuplurile care vor să-şi memoreze măsurătorile tensiunii arteriale separat, dar totuși în memoria aceluiași dispozitiv. Mai mult, SENDO One a fost Votat Produsul Anului 2023 în categoria tensiometre de către consumatorii români.

Cum obţinem rezultate de măsurare precise?

• Tensiunea arterială se măsoară la nivelul brațului.

• Măsurătorile trebuie efectuate pe același braț - pentru comparabilitatea rezultatelor.

• Trebuie să staţi cu spatele drept, sprijinit pe spătarul unui scaun, iar braţul trebuie poziţionat pe masă, la nivelul inimii.

• Picioarele nu trebuie să fie încrucișate, ci trebuie să staţi cu tălpile drepte pe podea.

• Măsurarea trebuie făcută după o perioadă de odihnă într-un mediu relaxat. De obicei, rezultate mai precise sunt raportate după cel puțin 3-5 minute într-o stare de repaus.

Când să măsurăm tensiunea arterială?

Dimineața și seara - cele mai bune momente sunt înainte de micul dejun și înainte de cină. Alegeți aceeași oră în fiecare zi și monitorizați regulat valorile tensiunii arteriale în intervalul orar pe care l-ați stabilit.

Tensiunea arterială şi valorile sale în diferite momente ale zilei

Ca răspuns la factorii externi, valorile tensiunii arteriale sunt diferite. Iată când tensiunea arterială tinde să fie mai mare sau mai mică:

Tensiunea arterială ridicată:

• Dimineața. Tensiunea arterială este adesea mai mare dimineața, ceea ce este cunoscut sub numele de "hipertensiune matinală". Acest lucru se întâmplă din cauza ritmului circadian natural al organismului.

• În stres și anxietate. Stresul emoțional, anxietatea sau situațiile tensionate pot crește temporar tensiunea arterială.

• Activitatea fizică. În timpul exercițiilor fizice sau al efortului fizic, tensiunea arterială crește de obicei pentru a furniza mai mult oxigen mușchilor.

• Cofeină, nicotină, alcool. După ce consumați aceste substanțe, tensiunea arterială crește.

Tensiunea arterială scăzută:

• Noaptea. Tensiunea arterială tinde să fie mai scăzută noaptea din cauza lipsei de activitate fizică și situații stresante.

• Medicamente. Unele medicamente anti hipertensive pot scădea semnificativ tensiunea arterială până sub valorile normale (120/80 mmHg).

Este important de reținut că, dacă raportăm fluctuații semnificative ale tensiunii arteriale, este mai bine să consultăm un medic specialist, deoarece acestea pot indica probleme grave de sănătate.

Cei mai comuni factori care afectează măsurarea corectă a tensiunii arteriale

• Manșeta pusă incorect. Ar trebui să fie pe brațul gol, nu pe îmbrăcăminte. Plasarea manșetei pe îmbrăcăminte poate provoca o creștere semnificativă a valorilor (cu 10 până la 50 mmHg).

• Activitatea fizică imediat înainte de măsurare. Activități precum mersul pe jos în pas vioi imediat înainte de măsurare pot afecta grav măsurarea tensiunii arteriale. După cum am menționat mai sus, este recomandat să vă luați câteva minute de odihnă înainte de a vă măsura tensiunea arterială.

• Poziția incorectă a brațului. De regulă, acesta trebuie să fie relaxat, în repaus, sprijinit stabil pe o masă, la nivelul inimii. Dacă îl lăsați să atârne, veți obține citiri mai mici decât cele reale.

• Vorbitul. Uneori, chiar și eforturi minime precum vorbitul pot cauza obținerea unor rezultate de măsurare greșite.

• Alcoolul/cofeina. Consumul de alcool și cofeină (cafea, ceai negru/verde, băuturi energizante) poate crește nivelul tensiunii arteriale, iar studiile arată că acest efect poate dura de la 30 de minute până la câteva ore. Deoarece aceste substanțe au efecte diferite de la o persoană la alta, cel mai bine este să vă măsurați tensiunea arterială înainte de a le consuma.

Cum interpretăm valorile tensiunii arteriale

Tensiunea arterială normală este considerată 120/80 mmHg, cu un interval optim între 90/60 mmHg și 120/80 mmHg.

Tensiunea arterială crescută sau normală ridicată se caracterizează prin următoarele citiri: tensiune sistolică 120-129 mmHg și diastolică - mai mică de 80 mmHg. Ca hipertensiune de gradul I se denumește tensiunea arterială cu valori sistolice de 130-139 mmHg și diastolice - 80-89 mmHg. În hipertensiunea de gradul II, tensiunea arterială are valori de 140/90 mmHg și mai mari. Hipertensiunea de gradul III apare atunci când valorile depășesc 180/120 mmHg. Chiar dacă aţi obţinut o singură dată valori ridicate ale tensiunii, nu înseamnă neapărat că suferiţi de hipertensiune arterială. Diagnosticul se pune doar după consultarea unui medic specialist.

Dar nu doar hipertensiunea are riscuri. Şi opusul său, hipotensiunea, adică tensiune arterială scăzută, este, de asemenea, riscantă. În cazul acesteia, forța sângelui împotriva pereților arterelor este mai mică decât în mod normal. În consecință, fluxul de sânge către organele vitale este insuficient și apar simptome precum dureri de cap, slăbiciune, senzație de frig în mâini, amețeli.

Contează pe ce mână măsurăm tensiunea arterială?

Potrivit specialiștilor, putem măsura tensiunea arterială pe ce mână ne simțim mai confortabil. Dar, de obicei, se recomandă să folosim mâna stângă pentru măsurătorile de rutină ale tensiunii arteriale, deoarece aceasta oferă adesea rezultate mai consistente și mai precise. Acest lucru se datorează faptului că mâna stângă este mai aproape de inimă și oferă o reflectare mai directă a tensiunii arteriale sistemice. Cu toate acestea, pot exista situații în care este necesară utilizarea mâinii drepte, de exemplu atunci când mâna stângă este rănită sau există probleme vasculare.

La care limită (cea superioară sau cea inferioară) ar trebui să acordăm mai multă atenție?

Medicii specialiști acordă mai multă atenție presiunii sistolice (limita superioară). Acest lucru se datorează faptului că presiunea sistolică ridicată este un indicator de risc pentru bolile cardiovasculare (în special la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani).

---