Atacuri de panică: tratamente, remedii naturale, dietă și metode adjuvante care te pot ajuta să le gestionezi

Un atac de panică poate începe brusc: inima bate foarte repede, respirația pare dificilă, apar tremurul, amețeala, transpirația, senzația de sufocare sau teama puternică că urmează să se întâmple ceva grav. Tocmai intensitatea simptomelor îi determină pe mulți oameni să caute un remediu pe care să îl poată folosi imediat.

Există metode care pot ajuta la traversarea unui episod și obiceiuri care pot reduce factorii ce întrețin starea de hiperactivare, însă este importantă o precizare: nu există un ceai, un aliment, o vitamină sau un supliment naturist demonstrat că oprește în mod sigur un atac de panică. În cazul episoadelor recurente, tratamentele cu cele mai bune dovezi sunt psihoterapia, în special terapia cognitiv-comportamentală, și, atunci când este indicat, tratamentul medicamentos prescris de medic.

Remediile naturale, alimentația, somnul, mișcarea și tehnicile de relaxare pot avea un rol adjuvant, adică pot completa abordarea principală, nu o înlocuiesc.

Cum recunoști un atac de panică

Atacul de panică este un episod de frică sau disconfort intens care poate apărea aparent din senin și poate atinge rapid o intensitate mare.

Pot apărea:

• palpitații sau puls accelerat;
• senzația că nu ai suficient aer;
• apăsare sau disconfort în piept;
• tremur;
• transpirație;
• amețeală;
• greață;
• furnicături;
• frisoane sau valuri de căldură;
• senzația de irealitate;
• teama că îți pierzi controlul;
• frica de moarte.

National Institute of Mental Health explică faptul că atacurile de panică pot include atât simptome fizice intense, cât și senzația de pierdere a controlului sau teama de moarte. Faptul că simptomele sunt generate de panică nu înseamnă că sunt imaginare: reacția organismului este reală.

Ce poți face chiar în timpul unui atac de panică

Primul impuls este deseori să lupți cu senzațiile și să încerci să le faci să dispară imediat.

Paradoxal, monitorizarea obsesivă a pulsului, respirației sau amețelii poate alimenta frica.

Încearcă să îți amintești: senzațiile unui atac de panică sunt foarte neplăcute, dar episodul va trece.

Dacă ai mai avut atacuri evaluate medical și recunoști același tipar, încearcă să rămâi într-un loc sigur și să îți îndrepți atenția spre ceea ce se află în jurul tău, în loc să verifici permanent ce se întâmplă în corp.

Respirația în atacul de panică: mai lent, nu neapărat mai adânc

Când apare panica, multe persoane încearcă să tragă repetat aer foarte adânc în piept.

Nu este întotdeauna cea mai bună strategie.

Respirația excesiv de rapidă și profundă poate favoriza hiperventilația și poate accentua amețeala, furnicăturile și senzația de irealitate.

Încearcă în schimb:

1. să lași umerii relaxați;
2. să inspiri confortabil, fără să forțezi;
3. să expiri lent;
4. să lași expirația puțin mai lungă decât inspirația;
5. să repeți câteva minute fără să urmărești obsesiv secundele.

Scopul nu este să introduci cât mai mult aer, ci să reduci ritmul respirației.

Dacă exercițiile de respirație îți cresc anxietatea, nu insista. Concentrează-te asupra mediului din jur.

Tehnica 5-4-3-2-1 poate muta atenția dinspre corp spre prezent

În timpul panicii, atenția poate deveni aproape complet concentrată asupra corpului: Cum îmi bate inima? De ce amețesc? Dacă leșin? Dacă nu mai pot respira?

O tehnică simplă de ancorare constă în identificarea lucrurilor din jur.

Observă:

• 5 lucruri pe care le vezi;
• 4 lucruri pe care le poți atinge;
• 3 sunete pe care le auzi;
• 2 mirosuri;
• 1 gust sau o senzație asupra căreia îți poți concentra atenția.

Nu este un tratament pentru tulburarea de panică și nu trebuie să funcționeze perfect. Este doar o modalitate de a muta atenția de la supravegherea permanentă a senzațiilor corporale către mediul prezent.

Apa rece pe față poate ajuta?

Spălarea feței cu apă răcoroasă sau aplicarea unei comprese răcoroase poate fi plăcută atunci când simți că te supraîncălzești în timpul unui episod.

Poate funcționa ca stimul senzorial și te poate ajuta să îți orientezi atenția spre prezent.

Nu este însă un tratament pentru atacul de panică.

Evită metodele extreme promovate online, precum dușurile cu apă foarte rece, introducerea feței în apă cu gheață sau alte șocuri termice, mai ales dacă nu știi dacă simptomele cardiovasculare au fost evaluate.

Ceaiurile calmante pot ajuta în atacurile de panică?

O cană de ceai poate deveni parte din rutina de relaxare dintre episoade, însă nu trebuie confundată cu un medicament care oprește atacul.

Unele plante au fost cercetate pentru anxietate în general, nu pentru oprirea imediată a unui atac de panică.

Mușețelul

Mușețelul este utilizat tradițional pentru relaxare. Există studii preliminare asupra extractului de mușețel în tulburarea de anxietate generalizată, însă dovezile nu demonstrează că o cană de ceai poate preveni sau opri un atac de panică.

Pentru un ritual simplu de seară poți prepara o infuzie din:

• 1–2 lingurițe de flori uscate;
• aproximativ 250 ml apă fierbinte.

Lasă 5–10 minute la infuzat.

Dacă ești alergică la ambrozie, margarete sau plante înrudite, există un risc mai mare de reacție alergică la mușețel. De asemenea, suplimentele și extractele pot interacționa cu anumite medicamente.

Lavanda

Lavanda este studiată pentru efectele sale potențiale asupra anxietății. Unele cercetări asupra anumitor preparate orale standardizate au rezultate promițătoare, însă dovezile sunt încă insuficiente pentru concluzii ferme.

Aromaterapia cu lavandă poate fi folosită ca ritual de relaxare dacă îți place mirosul, dar nu există dovezi că inhalarea lavandei oprește atacurile de panică.

Nu înghiți ulei esențial destinat aromaterapiei. Produsele orale standardizate studiate clinic nu sunt echivalente cu uleiurile esențiale obișnuite.

Roinița

Roinița este utilizată tradițional pentru neliniște și relaxare.

Poți prepara o infuzie simplă dintr-o linguriță de plantă uscată la aproximativ 250 ml de apă.

Dovezile clinice sunt însă limitate, iar roinița trebuie privită ca parte a unui ritual calmant, nu ca tratament pentru atacul de panică.

Kava nu este un remediu naturist pe care să îl încerci singură

Kava apare frecvent pe listele online cu plante împotriva anxietății.

Există unele date privind un posibil efect anxiolitic, dar utilizarea produselor cu kava a fost asociată și cu afectare hepatică severă.

Din acest motiv, raportul dintre beneficiul incert și riscul potențial nu justifică automedicația cu kava.

Ce să mănânci dacă ai atacuri de panică

Nu există o dietă care să vindece tulburarea de panică.

Alimentația poate însă influența factori care seamănă cu sau amplifică unele dintre senzațiile întâlnite în anxietate: foamea intensă, tremurul, palpitațiile, oboseala și variațiile mari ale energiei.

O abordare mai utilă decât o dietă restrictivă este un program alimentar relativ regulat.

Mesele pot include:

• legume și fructe;
• cereale integrale;
• leguminoase;
• ouă;
• pește;
• carne slabă, dacă o consumi;
• iaurt sau alte lactate tolerate;
• nuci și semințe;
• ulei de măsline.

Scopul nu este obținerea unei alimentații perfecte, ci evitarea extremelor care îți pot accentua senzațiile fizice neplăcute.

Nu sări peste mese dacă foamea îți declanșează senzații asemănătoare panicii

Unele persoane observă că devin tremurânde, slăbite, amețite sau agitate după multe ore fără mâncare.

Dacă aceste senzații corporale sunt interpretate drept semnul că începe un nou atac, ele pot alimenta frica.

În această situație, încearcă să ai mese previzibile și, dacă este necesar, o gustare simplă.

De exemplu:

• iaurt cu nuci;
• un fruct cu câteva migdale;
• pâine integrală cu brânză;
• hummus cu legume.

Nu este nevoie să mănânci permanent pentru a preveni panica. Ideea este să observi dacă perioadele foarte lungi fără hrană reprezintă un factor personal declanșator.

Foto: Shutterstock.com

Cafeaua poate amplifica exact senzațiile de care te temi

Cofeina poate produce:

• puls accelerat;
• tremur;
• neliniște;
• dificultăți de somn;
• senzație de agitație.

Pentru cineva care se teme deja de palpitații sau tremur, aceste efecte pot deveni foarte neplăcute.

Cafeaua nu provoacă automat tulburare de panică, iar toleranța diferă mult de la o persoană la alta. Dacă observi însă că episoadele apar mai frecvent după cafea, merită să testezi reducerea cantității.

Ține cont și de sursele mai puțin evidente de cofeină:

• băuturi energizante;
• unele băuturi carbogazoase;
• ceai verde;
• ceai negru;
• cafea rece îmbuteliată;
• unele suplimente pentru energie.

Dacă bei multă cafea zilnic, redu cantitatea treptat pentru a evita simptomele de sevraj, în special durerile de cap.

Energizantele sunt o alegere și mai puțin potrivită

Băuturile energizante pot furniza cantități importante de cofeină și alte ingrediente stimulante.

Dacă ai tendința de a interpreta creșterea pulsului drept semnul unui pericol, un produs care îți accelerează bătăile inimii poate deveni un factor suplimentar de disconfort.

Înlocuiește energizantele cu:

• apă;
• apă minerală;
• infuzii fără cofeină;
• cafea decofeinizată, dacă îți place gustul cafelei.

Citește continuarea pe garbo.ro

---