Setari Cookie-uri

Hy!

Buna fetele , sunt noua pe aici si am mare nevoie de sfatul vostru!!!!

Am o relatie de un an si 8 luni cu un baiat cu 5 ani mai mare decat mine....
Ai mei nu sunt de acord cu relata aceasta , si nu cred ca vor fi vreodata.
Il iubesc mult , este primul baiat din viata mea si el mi-a dovedit ca ma iubeste.
Dar...
A plecat de ceva timp din tara. Deja nu se mai poate numi o " relatie " , mai bine este o relatie la distanta , lucru cu care nu am fost niciodata de acord.

Familia lui ma adora , mi-au propus toti sa merg sa stau acolo cu el , dar ai mei nu ar accepta niciodata. Sa fug din tara reprezinta anumite riscuri , deci nici asa nu este ok...El este major , eu nu ,deci el ar avea probleme ..

El a spus sa ne hotaram de comun acord , dar nu stiu care sa ii spun ca e parerea mea...Nu stiu , sunt confuza pur si simplu.


Cat de curand isi pune internet , si-a luat leptop ca sa putem vorbi dumineca ( singura zi din saptamana cand are liber) ...

Ce ma sfatuiti?Please , help me!
Alinusha1
Postat pe 7 Octombrie 2008 19:13
Cati ani ai tu si cati are el?
Kathara
Postat pe 7 Octombrie 2008 20:54
parerea mea sincera ... asteapta-ti majoratul si pe urma fa ce vrei nu mai depinzi de nimeni si nici lui nu ii faci probleme...daca mai ai muuult pana la majorat... atunci stai pe posteriorul tau ca nu s-au terminat baietii....

kathara...superba semnatura.....
dandanaua_reloaded
Postat pe 7 Octombrie 2008 20:59
Esti cam mica, necoapta si te vei mai schimba ;)

Postat pe 7 Octombrie 2008 22:28
Am 15 ani , iar el 19....

Sincer , m-am gandit de multe ori la asta , si prietenele cele mai apropiate care cunosc situatia spun ca ar trebui sa astept sa mai treaca timpul , dar stiti cum e varsta si visele alea de pustoaica.

Imi este foarte teama sa nu ne despartim din nimicuri sau chestii de astea , + ca am icneput prea devreme viata sexuala .

Si , dupa cum am mai spus , a fost primul . Il ador , dar sunt foarte confuza ...

Suntem amandoi intre doua idei : sa plec cu el , sau sa astept sa fiu majora , sa termin liceul si abia apoi....

Pupici
Alinusha1
Postat pe 8 Octombrie 2008 17:50
aliunsha chiar daca iti pare o idee stupida si invechita, ai rabdare pana la majorat, nu de alta dar ii faci si lui probleme si iti faci si tie o gramada de probleme.

in plus de asta... scoala e groaznic de importanta, nu uita ca vei pleca intr-un mediu nou unde .... conteaza fiecare atu pe care il ai, chiar si scoala terminata.

cu rabdarea treci marea......
dandanaua_reloaded
Postat pe 8 Octombrie 2008 17:58
cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci este sa pleci acum.........
oricum te-ai gandi.....poate ti-ar fi bine acuma cu el...dar daca va despartiti ce faci? certata cu parintii si cu scoala neterminata.....
scoala este ffff importanta, cel putin pana sa ai diploma de bacalaureat. nu te mai angajeaza nimeni fara ea.
la varsta ta baietii vin si se duc. simti ca nu mai poti de iubire, ca il adori, iar peste 6 luni este posibil sa iti dai seama ca nici macar nu il cunosti. si vine altul la rand.
stii.........un baiat poate pleca oricand...nici o relatie nu e batuta in cuie.........insa scoala si ce ai in cap nu iti ia nimeni.......
de facultate te poti apuca oricand...dar diploma de bacalaureat in zilele noastre e obligatorie..........ca sa poti fi un om acceptat in societate........
plus ca daca e sa fi cu el, vei fi......chiar daca peste 5 ani........nu uita.ce e al tau e pus deoparte..........dar toate la timpul lor..




si mai gandeste-te la un aspect......la 15 ani nu te ngajeaza nimeni, cu atat mai putin alta tara. au legi foarte stricte, si nimeni nu isi pune acolo protectia copilului in cap. ce vei face acolo? nu crezi ca te vei plictisi 6 zile pe saptamana singura in casa, asteptand sa vina ziua de duminica sa fie acasa, cand probabil el va fi atat de obosit ca nu va mai fi bun de nimic, cu atat mai putin sa iasa la plimbari cu tine sau mai stiu eu ce....merita sa traiesti 6 zile degeaba, pentru a trai una?.........

multa bafta si ai grija de viitorul tau....e in mainile tale.....

sa ne spui si noua decizia ta
dienuta_nou
Postat pe 8 Octombrie 2008 18:16
Nu stiu ce sa cred...

Aveti dreptate si va multumesc mult pentru sfaturi.
Este adevarat , studiile sunt pe primul plan.

Despre treaba cu varsta si perioada in care am impresia ca toate sunt roz.

Poate in timp ne vom cunoaste mai bine intre noi.Am avut o situatie mai dificila in familie si tot felul de chestii.

Stiu ca nu este exclusa varianta ca intr-o zi sa se termine totul , din contra , dar imi doresc sa lupt pt relatia asta.
Am mai avut relatii cu alti baieti inainte sa fiu cu el , dar totul era aiurea...

Acum suntem ca doi copii. Cand a plecat plangea si m-a rugat sa il astept , sa nu il uit.Eram ca doi copii care erau ca si dependenti unul de celalalt.


Imi place mult ca e sensibil , cred ca e diferit de baietii de varsta lui.

Imi doresc sa tin in picioare relatia aceasta pana cand voi termina cu liceul , dar ....credeti ca este posibil?
Imi este frica...La urma urmei , e baiat...Stiti voi....:|




Alinusha1
Postat pe 8 Octombrie 2008 18:34
ce pot eu sa te sfatuiesc este sa nu renunti la scoala sub nici o forma, e frumos sa fii indragostita la varsta asta si eu am fost si cand eram clasa 11 a plecat in armata...am plans de ziceai ca sa terminat lumea...am stat un an fara el...am continuat relatia...dar de scoala nu mam lasat...ne-am despartit cand eu eram anul 2 la facultate...

Postat pe 11 Octombrie 2008 09:26
Pacat.....Imi pare rau.

Dar care a fost motivul pentru care v-ati despartit?:|

Eu sicer sunt foarte dezorientata nu stiu ce sa fac el a spus ca orice ar fi nu vrea sa ne despartim si va fi deacord orice decizie as lua....

Sunt speriata , nu vreau sa il pierd niciodata....




Alinusha1
Postat pe 11 Octombrie 2008 10:16
ne-am despartit pt ca el ma inselat....am trecut peste

stiu ca asa simti acuma ca nu vrei sal pierzi niciodata si ca daca asta se va intampla vei muri...crede-ma vei mai cunoaste o gramada de baieti pt ca esti tanara...asta e prima dragoste...este frumoasa si nu se uita niciodata, dar peste ani iti vei aduce aminte cu placere de vremurile astea

Postat pe 11 Octombrie 2008 16:23
Mda , probabil in timp ma ovi schimba si voi gandi diferit , dar deocamdata sper ca acest vis sa nu se termine niciodata...

El este univwersul meu

Alinusha1
Postat pe 12 Octombrie 2008 16:57
Cred ca iar am nevoie de un sfat:

este ceva diferit de aceasta data...Am tot icnercat sa nu ma gandesc , sa imi distrag atentia , dar orice as face , nu reusesc.

Ca sa intelegeti , voi spune totul de la inceput.

Mama mea a murit cand eu eram mica ( aveam 2 ani si 8 luni). Tata s-a recasatorit dupa un timp .

Inainte ca mama sa ma aibe pe mine , ea a mai fost maritata de 3 ori. Din prima casatorie a avut un baiat( Bogdan ) . In a doua casatorie a mai avut un baiat care acum este crescut de o familie din Canada , este adoptat acolo deoarece al doilea sot al mamei si-a bagat picioarele in tot. Mama era foarte bolnava , as putea spune ca era pe moarte. Fratii si surorile mamei erau( si sunt ) cu multa carte , profesori universitari , la ambasada Romaniei din alta tara , etc. Din acest motiv familia mamei si parintii a decis ca mai bine pt ea ar fi ca acel copil sa fie dat spre adoptie , mama fiind pe moarte.

Copilul ( Iulian) a fost adoptat d eo familie din Canada. Mama a trecut printr-o operatir foarte dificila , si din fericire a suprovietuit , s-a facut bine.
Apoi s-a maritat cu tatal meu si m-a avut pe mine , dupa care a decedat.


In luna iunie , fratele meu cel mai mare (Bogdan)a murit intr-un accident de masina ( la varsta de 32 de ani) .In luna mai a fost ultima data la mine pentru ca l-am sunat sa ii dau superba veste ca l-am gasit pe internet pe fratele nostru din Canada , si i-am scris impreuna pe internet.
Era foarte fericit , nu ii venea sa creada.Totul parea un vis.
Cu o saptamana nainte sa moara , l-am sunat.
Era la munca si i-am spus ca il astept pe la mine ca sa ii scrie lui Iulian deoarece acesta astepta un raspuns.
Dupa o saptamana , 7 iunie (sambata dimineata) , am dormit pana tarziu.
Am visat ca eu si fratele meu din Canada eram pe o parte a unei prapastii ( sau nu stiu ceva care ne despartea nu stiu cum sa explic nu imi amintesc bine) si Bogdan ( fratele meu) , pe partea celaalta , impreuna cu mama noastra.Eu ma tineam de mana cu Iulian , iar Bogdan cu mama .
Ne faceam din mana , mama si Bogdan s=au intors si au plecat.

M-am trezit din somn , dar nu m-am ridicat din pat.M-am intors pe partea celalta icnercand sa descifrez ce insemna " prostia asta de vis".Gandindu-ma si fiind zapacita , l-am auzit pe tatal meu care vorbea la telefon in baie ., spunand ceva de genul " Bogdan a murit in accident de masina".
Va dati seama ca m-am ridicat instantaneu din pat si m-am dus prin casa sa o caut pe mama mea ( vitrega) sa intreb ce se intampla .A fost un soc.

Fratele meu a fost ingropat impreuna cu mama ( in aceeasi groapa) deoarece am cerut asta si toata lumea a acceptat. Este ok pt ca de la moartea mamei au trecut mai mult de 7 ani ( mai exact , 12).

Fratemiu era mort in biserica , urma slujba , iar afara , se sapa groapa si o dezgropa pe mama. A fost oribil , eram foarte zapacita.

Pt mine si Bogdan era un vis sa il gasim pe Iulian , si tocmai reusisem.Ne facusem planuri sa ne intalnim toti 3 vara aceasta.....si altele.

Fratemiu a facut anumite prostii in tinerete ( cum ar fi ca a vandut casa mamei mele dupa ce ea amurit ) si din acest motiv si altele , familia mamei nu l-am mai bagat in seama , pt toti era ca si mort.Nici macar la nunta lui nu au fost ,si nici la botezul celor doua fetite ale lui. Am fost eu impreuna cu tatal meu. pot spune ca tata l-a ajutat mult pe fratemiu si ma bucura asta.

La inmormantare au venit toti , si-au amintit ca a trait si el ,dar si-au amintit de el mult prrea tarziu.
Eram apropiata de el , adica nu foarte ( ca fratii) dar niciodata nu l-am criticat.
El mereu incerca sa deschida subiectul , sa isi ceara iertare pt greselile facute in trecut ( ca a vandut casa declarand ca nu mai are frati) dar mereu ii spuneam ca nu conteaza , ca nu este important , ca orice poate gresi. Sotia lui mi-a spus ca era fericit ca eu nu il judec si imi pare bine ca macar atat am putut face pt el ( sa il inteleg si sa ii fiu aproape cat am putut).
Si totusi , visul nostru nu s-a implinit , pe langa multe alte planuri..

Am tot citit pe internet despre spiritism...vorbitul cu mortii...
ce ziceti , merita sa incerc? stiu ca este impotriva credintei dar il iubesc enorm si am nevoie sa vorbesc cu el , sa ii spun ca imi e dor de el , ca fetitele lui intraba de el.....Vreau sa ii vorbesc..

Oare este bine?Sunt foarte speriata
Alinusha1
Postat pe 12 Octombrie 2008 17:12
sincera sa fiu eu nu cred in sedintele de spiritism...dar daca tu crezi si simti ca este bn sa incerci, nu cred ca te-ar afecta cu ceva...e normal sa iti fie dor de el mai ales ca nu ati avut o viata tocmai usoara, incearca sa il vezi pe el in fetitele lui, apropiete de cumnata ta (daca poti) si incearca sa vorbesti cu ea. cu mama ta vitrega care sunt relatiile cum va intelegeti? dar cu tatal tau?....simt ca ai nevoie de cineva cu care sa vorbesti, care sa te asculte si sa te inteleaga si nu ai cu cine

Postat pe 13 Octombrie 2008 16:27
Buna!

Multumesc ca imi raspunzi!

Ce pot sa spun.......

Despre sedintele de spiritism am citit cate ceva tot pe net si m-au cam speriat unele marturii , imi este frica , nu stiu , dar im idoresc mult sa incerc....

Despre maikmea vitrega....E o relatie ca intre mama vitrega si fiica....Adica ne intelegem dar nu pot vb orice cu ea sau sa pot avea incredere....
Cu tatal meu nu ma inteleg deloc deoarece este un super comunist si foarte rar suntem de acord in vreo privinta...
Nu este de acord nici cu relatia cu prietenul meu , el vrea pentru mine sa invat foarte mult ca sa fiu respectata , apoi sa ma marit cu unul plin de bani si sa traiesc in puf dar sa am studiile in spate in caz de ceva ( cred ca se trezeste in filme , ma enerveza ca este materialist si nu pune baza in sentimente).

Cam asta despre ce m-ai intrebat....

Despre intrebarile pe care mi le pun...si celelalte lucruri.

Stii ca pe fratemiu ala din canada l-am cunoscut cu putin timp inainte ca Bogdan ( fratemiu cel mai mare ) sa moara.
Bogdan si Iulian au vorbit o singura data prin intermediul internetului . Eu , fiind mai aporpiata de bogdan pt k era in tara , f aproape de mine , vorbeam mai mult cu el si era o relatie mai apropiata decat cea cu iulian - am inceput amandoi sa visam ca il vom cunoaste pe fratele nostru.
Ei vorbeau din unghiul fratilor mai mari care trebuie a isi protejeze surioara mai mica ,si adoram asta.Ne facusem planuri multe , si Bogdan a plecat si ne-a lasat balta...

A fost un soc , iti imaginezei...






Pupici
Alinusha1
Postat pe 13 Octombrie 2008 22:31
da imi imaginez ca a fost un soc pt tine, despre tatal tau pot sa-ti spun ca asa sunt majoritatea parintilor care au trait in comunism siisi doresc sa stai toata ziua cu cartea in mana si nopatea daca se poate, nu inteleg ei ca tu la varsta asta ai si alte nevoi, si in plus ei isi doresc ca tu sa faci ce nu au putut ei sa faca de obicei o facultate sau altceva, deci in concluzie nu prea ai cu cine discuta despre problemele tale si asta nui un lucru ok. fratele tau e tot in canada? ...la scoala ar trebui sa aveti un consiler scolar (psiholog) inceraca sa discuti cu el ( si daca iti incolteste in minte ideea ca ar fi rusine sa stii ca nu este).

nu trebuie sa-mi multumesti ca iti raspund , imi face placere

Postat pe 14 Octombrie 2008 16:26
La scoala nu este un psiholog , abia o asistenta medicala avem in scoala o zi din saptamana...



Da , fratele meu Iulian e in Canada ...

Este practic de acolo , are nume si acte , absolut totul acolo. Chiar mai mult , nu numai actele.....Are practic o viata acolo , aici nu are nimic decat un tata care l-a parasit , o mama care i-a decedat si o sora plina de fel de fel de probleme.

Alinusha1
Postat pe 14 Octombrie 2008 17:01
De la: Alinusha1, la data 2008-10-11 10:16:49Pacat.....Imi pare rau.

Dar care a fost motivul pentru care v-ati despartit?:|

Eu sicer sunt foarte dezorientata nu stiu ce sa fac el a spus ca orice ar fi nu vrea sa ne despartim si va fi deacord orice decizie as lua....

Sunt speriata , nu vreau sa il pierd niciodata....





--------------------------------------------------------------------
daca il pierzi pe el, iti raman eu, ce zici ?? Eu is si mai copt ca el si sigur nu plec din tara

si acum, fara gluma, vezi-ti de scoala, stii cate pustoaice ca tine care nu vroiau sa-si piarda ,, iubitul,, ingroasa randul prostituatelor in vest ? Asculta-ti parintii, invata, peste cativa ani o sa razi singura de ceea ce gandesti acum
MARTHE
Postat pe 19 Noiembrie 2008 13:11
vezi ca te contrazici, pe alt topic ai scris ca mama ta a murit cand aveai 3 ani si 9 luni, hotaraste-te.......
O sa incep sa ma indoiesc de sinceritatea ta.................
MARTHE
Postat pe 19 Noiembrie 2008 13:24
Acum suntem ca doi copii. Cand a plecat plangea si m-a rugat sa il astept , sa nu il uit.Eram ca doi copii care erau ca si dependenti unul de celalalt.



chiar santeti copii!!!termina scoala k asta e cel mai imp la varsta asta
lacrasar
Postat pe 21 Februarie 2009 16:00
Aveam 2 ani si 9 luni,nu 3 ani si 9 luni.Imi cer scuze,probabil am gresit cand am tastat
Alinusha1
Postat pe 21 Aprilie 2010 11:54

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
intrebare... 11 De la: yarinay 24 Februarie 2009 18:50
Ce parere aveti de tatuaje?Sunt sanatoase? 19 De la: helen_of_troy 1 Septembrie 2010 02:34
buna 1 De la: gabitza44 4 August 2009 21:07
ce sa port? 5 De la: kudika012227 18 Aprilie 2010 18:29
Asa este oare omul? 32 De la: kudika503694 8 Iulie 2012 11:49