O sansa de reabilitare?

INDIFERENTA...cea mai buna arma?

ce parere aveti voi despre femeiile polisite?

Amaruie Postat pe 25 Martie 2009 17:29
Am nevoie sa`mi fac ordine in propria viata si nu stiu de unde sa`ncep.Ajutati`ma va rog. Am 22 de ani m`a crescut tata de la 13 ani ..cu alte cuvinte a fost mai mult tot timpul plecat pe drumuri mama a plecat in strainatate ca sa`ncerce sa faca rost de bani sa ne cumparama casa asta dupa ce au pierdut`o amandoi din cauza imprumutului facut in gazda,stau in gazda de la 7 ani.nNicioadata n`am fost o eleva silitoare..din cauza faptului ca mama mea a stiut doar sa ma bata timp de 10 ani de zile nu sa`mi explice ce este bun pentru mine si de ce este bun si cand ma gandesc ca a suferit o depresie psihica ca nu putea sa aiva copii si isi dorea sa aiva unul..m`a facut dar nu m`a crescut si`a batut joc de mine.mi`a oferit tot ce se putea din punct de vedere material haine scumpe ultimul ragnet al modei...numai ce aveam nevoie nu`mi dadea afectiune,intelegere,indrumare si educatie...am urat`o.mi`a distrus viata si copilaria.eu nu sunt o persoana echilibrata datorita faptului ca n`a avut cine sa ma formeze sa`mi ofere o educatie si acum nu am puterea sa ma formez eu de una singura ma simt terminata fizic si psihic.mama mea dupa cum spuneam a plecat in strainatate ca sa faca rost de bani!n`a facut nici o branza...din contra toti banii ya f.... pe haine ptr mine tata si tampenii prin casa ... n`a facut altceva decat sa`mi cultive egosimul si simtul materilismului.i`am zis de atataea ori sa nu mai cumpere dar ea trimitea pachet si nu aveai ce face cu omu` incapatanat!si eu si tata vorbeam cu ea dar degeaba...a facut ce n`a facut ca la un moment dat au racolat`o ptr prostitutie..a fost violata batuta...drogata si prostituata asa de bine ca a ajuns in tara si direct in socola a nimerit.nu va mai zic ca in perioada aceea eu aveam bacul si a fost un soc imens ptr mine.am clacat si nu m`am prezentat la bac si datorita faptului ca pe bancile liceului mi`au mancat zilele colegii mei idioti care au profitat de bunul meu simt si de cumintenia mea si efectiv si`au batut joc si ce sa vezi?! eu n`am putut sa mai ripostez la un moment dat.n`a avut cine sa ma invete,sa`mi aratemsa`mi cultive incredere in sine...si uite asa am ajuns la 22 de ani o fata fara viitor si fara personalitate.asta`i cel mai grav. o alta trauna care m`a marcat a fost faptul ca la 17 ani primul sarut l`am primit de la un barbat insurat si era sa se ajunga si mai departe dar am zis nu....tare desteapta as fi fost daca nici macar nu ma sarutam cu el dar am facut`o si vreti sa stiti la ce mi`a folosit? 2 ani de zile am stat in casa izolata si plangeam din cauza remuscarilor intrasem in depresie si vreo 15 kg puse pe mine si toata stima de sine pierduta.am inceput cu stangul viata sentimentala si nu numai.mama mea e schizofrenica.nu mai stiu nimic de ea decat ca mi`a distrus viata mie si tatalui meu si ei.nu mai am nici un fel de sentimente ptr ea...si ma intreb daca am vreun sentiment pt cineva ?un sentiment sincer...dar ma tem ca nu...mi`e frica... acum am 22 de ani am doar un amarat de liceu de facut,nu`s in stare sa vorbesc coerent si sa leg doua cuvinte corect ca dau in balbaiala de emotie,nestiinta,lipsa de lectura ...lene! mi`e rau numai cand ma gandesc.pe langa asta am un iubit de 18 ani! cu care sunt de 6 luni ..nu ma intrebati daca`l iubesc ptr ca nu stiu..la`nceput am crezut ca`l iubesc dupa aceea mi`am dat seama ca ma saturasem de singuratate,dupa aceea am realizat ca m`am atasat de el si n`as putea fara el as cadea in depresie si toata lumea mea s`ar prabusi dar ma gandesc ca poate era mai bine singura.singura cu toata suferinta mea...macar nu mai raneam pe mine.....si mie atat de frica...nu stiu ce sa fac.sunt trista...lucrez de 2 ani de zile....serviciul meu e foarte stresant si solicitant,locuiesc cu bunicii ..dorm in pat cu bunica,n`am conditii...de vizionat un film,de a avea propria camera,de a asculta muzica..e un lux pe care nu mi`l permit...si ma uit cum imi trece tineretea si ma termin cu zile...si de parca asta n`ar fi de ajuns am si o candidoza tampita care cred ca a intrat in sange si cei mai rau e ca i`am dat`o si prietenului meu si nu ma aculta nu tine tratamentul...l`a tinut cateva zile si a vazut ca nu a dat rezultat si s`a lasat pagubas...ce sa fac oameni buni?ca nu mai pot?eu ca eu ...ce a da domnul...dar el?nu vreau ca el sa sufere din vina mea toata viata..si totusi faptul e consumat...nu vreau reprosuri ca sunt destul de autocritica cu mine insumi vreau doar sfaturi cum sa`l insanatosesc pe el...cum sa`l conving sa fie bine...ca sa`mi eliberez un stres de pe suflet...si dupa asta o sa urmeze o parte si mai grea despartirea...ptr ca eu nu cred ca o sa ma vindec vreodata ..o am de la 14 ani.probabil o sa mor cu ea.Doamne ajuta.Astept sugestii
sunt nefericiiiiiiiiiiitaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa si nu cred ca ii pasa cuiva. SUNT DEPRIMATA SI NU STIU cum sa ies din starea asta...boala care o am mi`a pus capac.mi`a luat toata pofta de viata,toata vitalittatea,toata puterea de concentrarea,memoria mea are nevoie de un referesh...am o stare de obosela continua/la toti medicii care am fost ma trateaza in bataie de joc din cauza fetisoarei de copil care o am am 22 da arat ca o fetita de 14 ani.si ce ma deranjeaza cel mai mult e ca am inceput sa ma comport ca una.nu ma mai inteleg deloc..am probleme comportamentale serioase.trec de la o extrema la alta mai repede ca bataia vantului..sau cred ca am exagerat putin..mai mult! cum sa formezi caracterul unei persoane de 22 de ani caruia ya intrat in sange cele mai proaste si mai rele obiceiuri..bine nu chiar cele mai rele sunt mai rele de atat...dar oricum sunt de ajuns si ale mele ca sa ma distruga la cat de sensibila si pleostita sunt.cum sa fac sa ma schimb?cand nu am un model cand mintea si sufletul meu nu mai stie,nu mai vede,nu mai intelege ce e bine si ce e rau? si vorbesc la modul cel mai serios.mi`e greu sa`mi dau seama cei bine sau rau ptr mine nu mai stiu ce vreau nu mai stiu ce poit face sa ma simt si eu bine ca om!sa ma simt implinita.vad viata doar in negru si ca toata lumea e impotriva mea ca nimeni nu ma ajuta si visez cu ochii deschisi ca eu ii salvez pe toti! cand eu nu`s in stare nici macar sa ma salvez pe mine! de ce sa ma agat? majoritatea lucrurilor pe care le fac in viata mea le fac din nevoie, obligatie.mecanism dar in nici un caz din placere.
Amaruie Postat pe 25 Martie 2009 17:57
Fata draga , ti-am citit povestea inca de cand ai postat primul mesaj .M-a deprimat povestea ta de viata motiv pentru care am preferat sa trec mai departe sperand ca se va gasi o alta persoana care sa fie in stare sa-ti dea un sfat mai bun decat mine. Ma gandeam ca deprimata fiind , nu te pot ajuta cu nimic....observ insa ca si celelalte fete care s-au incumetat la ati citi povestea au procedat ca mine. In primul rand te sfatuiesc sa nu-ti mai creezi si mai multe probleme decat ai deja in viata de zi cu zi gandindu-te la baiatul care nu vrea sa tina tratamentul pt candida. Daca tin minte bine , e vorba de una sau doua pastile pe care tre sa le inghita si ceva igiena corporala mai atenta la baiat asa ca nu prea imi dau seama de ce i s-a luat lui de tratament Acum ,ca tot esti constienta de problema mamei tale si ai senzatia ca incepi sa o iei pe urmele ei , eu privesc acest lucru ca fiind de bun augur. Semnalul de alarma tras de tine insuti ar trebui sa-ti dea de gandit si sa incerci sa te redresezi emotional,in tine sta toata puterea si tu esti cea care trebuie sa aibe grija de tine. Stiu ca nu sunt Obi-wan si nici tu nu esti Anakin dar asta e adevarul Te poti agata de frumusetea unei zile de primavara , , de primul fior al dragostei adevarate,de dorinta de a deveni mama , de faptul ca esti o femeie puternica . Orice iti da motiv sa mergi mai departe,tre sa fie ceva care sa te faca sa zambesti si sa-ti doresti mai mult.

iris_4_ever Postat pe 25 Martie 2009 19:00
Multumesc iris..din pacate nu ma simt in stare sa ma redresesc..nu simt ca am ptr ce trai si crede`ma pe zi ce trece observ fara sa vreau ca seman cu maica`mea din ce in ce mai mult...gesturi,vorbe,mimica identice cu ale ei."norocul" meu e ca nu ma obsedeaza gandurile astea si ca le alunga stresul de zi cu zi.iris cu cat ma straduiesc mai mult sa`mi fac planuri sa fac aia sau sa nu fac aia exact de`andoaselea imi iese si ma las pagubasa..renunt si usor ptr ca nu ca`s eu negativista de felul meu desi recunosc ca sunt dar chiar nu vad nimic bun in viata mea uneori.noaptea adorm cu griji ptr ceilalti si pe mine ma neglijez si parca vad ca baiatul cu care sunt o sa`mi dea un sut in fund cand o sa`mi fie lumea mai draga am eu asa un feeling dar nici nu pot sa`l las acum cand e bolnav ca o sa se simta folosit...si nici sa`i impun sa faca tratamentul nu pot! nu stiu ce sa fac dar vreau sa scap de grija asta de pe suflet ca ma termina.azi am realizat ca muncesc de 2 ani si n`am realizat altceva din banii mei de salar decat sa`mi plombez o masea si sa`mi cumpar niste haine din cele mai ieftine posibile si mancare! un motiv in plus sa ma simt la pamant.iar timpul trece asa repede...si cand ma gandesc cate responsabilitati am pe cap!vreau sa ma maturizez sa am casuta mea.o camaruta acolo..si cel mai mult vreau sa fiu in stare sa am grija de tatal meu si de bunicii mei care mi`au oferit din putinul lor cat au putut nu cat am vrut eu sau cat imi doresc dar oricum eu mi`au oferit multe pe langa mama si as vrea sa le pot fi un sprijin la batranete dar nu stiu cum o sa fac asta cand eu nu sunt in stare sa am grija de mine.sa i`au deciziile corecte cum trebuie si cand trebuie..nu cum am eu obiceiul de a ma lungi si a`mi plange de mila.e greu totul e greu in viata si cand ma gandesc ca toate astea`s un mizilic pe langa faptul ca tatal meu traieste cu o fosta prostituata care e divortata de un barbat care e puscarias si care dupa 1 an 2 iese din puscarie si pe tata il anunta zile grele..de mine nu mai zic.ca`i fica`sa...nu`l arde pe el ma arde pe mine.ptr ca i`a luat femeia cica! halal viata:) mai ceva ca`n telenovele o duc.
Amaruie Postat pe 25 Martie 2009 19:20
Ti-am zis deja ca nu e cazul sa-ti faci alte probleme cu baiatul , nu-l doare nimic asa ca nu pricep de ce te stresezi atat din cauza asta ? Un sut in fund de la partener poate primi oricare femeie sau barbat asa ca nu vei fi nici prima si nici singura fata parasita de tip ...oricum , un sut in fund este intotdeauna un pas inainte. Ca esti negativista am observat intr-un alt post al tau legat de sutul la care te astepti ,cred ca e cazul sa incepi sa lucrezi la acest lucru . Cand vei incepe sa observi partea plina a paharului in loc de cea goala o sa te poti linisti un pic , cred ca asta este defapt primul lucru pe care ar trebui sa-l faci. Increderea in tine este egala cu zero desi ai supravietuit pana la varsta asta fara sa fii ajutata de nimeni , chiar nu iti dai seama ca esti o fata puternica defapt ? E okay sa vrei mai mult de la tine dar tind sa cred ca tu vrei PREA multe de la tine si ca in acelasi timp nu ai incredere in tine hotaraste-te odata in privinta a ceea ce doresti . Vrei sa-ti ajuti familia ? ok , atunci lucreaza in aceasta directie si nu te mai gandi ca nu esti in stare , noaptea cand te bagi la culcare spune o rugaciune sau gandeste-te la ceva frumos si dormi linistita. Cu cat de complaci mai mult in situatia asta cu atat iti faci tie mai rau . Nu esti singura persoana care nu realizeaza nimic cu salariul ei ,uite-te in jur si vezi cat de multi sunt in aceasi situatie .
iris_4_ever Postat pe 25 Martie 2009 19:55
draga mamii,esti tinara si cel mai important ca esti sanatoasa! (in sensul unor boli incurabile necrutatoare)................deci ai toate motivele sa nu-ti mai plingi de mila si sa te autocopatimesti! sa stii ca marea majoritate avem istoriile noastre dar asta nu ne-a impiedicat sa luptam cu viata si sa traim demn!de bine de rau asa cum este ai un acoperis asupra capului(asa cum e el si crede-ma ca muti l-ar dori),ai un serviciu ce te ajuta sa supravietuiesti! faptul ca nu iti permiti luxuri nu este important deoarece multe din noi la anii tai nu ne-am permis..........;;important pentru tine este sa iti recapeti echilibrul interior........sa te iubesti tu insati si sa te accepti........apoi va venii acceptarea celorlalti!............Revenind la situatia ta care pare dramatica pentru tine acum ..........fa ceva si iesi din cercul vicios din care esti! fiecare cu viata lui .......tatal tau se va descurca si singur,bunicii la fel..........prietenul tau care este major va supravietui si nici nu va muri de la o amarita de candida!..................................................................................................................................................................sint una din persoanele care am trait istorii mai complicate decit ce povestesti tu,care am primit un "sut" dupa 13 ani de munca si sacrificii..............si uite-ma ca traiesc .........si inca foarte bine din toate punctele de vedere! stii ce ma facut sa inving? atitudinea pozitiva............;;am ris pina si cu mortul pe masa! deci pune mina si iesi din depresie ca viata are atit de multe parti frumoase si din cauza supararii e pacat sa treaca pe linga tine lucrurile bune si tu sa nu le vezi!
FRANNNCE Postat pe 25 Martie 2009 21:51
fetelor, poate ar trebui sa o linistim pe domnisoara, ca nu a murit nimeni din cauza candidozei, din cate stiu eu, ca majoritatea femeilor o au si ca rar apar complicatii din cauza ei, asa ca nu-i motiv de disperare! in ceea ce priveste salariul de nimic, multi se confrunta cu asta, desi au multe scoli terminate, abia reusesc sa se intretina...dar asta e, pe parcurs lucrurile se mai schimba! si nu vad de ce tre sa-ti intreti familia, tatal tau poate sa munceasca sa-si ajute parintii, daca e cazul, iar pe tine, daca nu te poate ajuta, atunci macar sa nu te incurce! si da, esti negativista si-ti creezi probleme acolo unde nu exista! ai grija de tine, si incearca sa apreciezi altfel lucrurile! sunt altii cu probleme mai grave decat ale noastre, te asigur!
ina84 Postat pe 26 Martie 2009 14:52
mi-a parut rau sa citesc aceasta poveste si desi nu stiu prea bine de unde sa incep..o sa incerc sa iti dau un sfat. in primul ran gaseste ti un moment pentru tine, DOAR pentru tine...sa te linistesti...pentru ca ai prea multe in minte si in suflet. in momentele alea gandeste te serios si analizand OBIECTIV care e situatia ta actuala. asa cum ti-au spus si fetele, esti o fata extrem de curajoasa si de puternica, desi acum nu iti dai seama de asta. cati la varsta ta crezi ca au taria sa infrunte lucrurile pe care le-ai infruntat tu? doar gandindu-te la asta ar tb sa realizezi ca daca ai trecut peste aceste momente ESTI IN STARE SA TRECI PESTE ABSOLUT ORICE. gandeste te la un model, la un om in viata ta pe care sa il apreciezi...daca nu gasesti pe nimeni...imagineaza te pe tine asa cum te vrei, si in fiecare zi de acum inainte fa cate ceva ca sa te apropii de pragul pe care doresti sa il atingi. asta ar tb sa te scoata din depresie. aduna ti fortele si motiveaza te, ESTI TU PENTRU TINE, LUPTI PENTRU TINE SI TB SA ITI FII CEA MAI BUNA PRIETENA pentru ca din pacate daca tu nu te ajuti....nu o sa sara nimeni prea repede. spui ca nu te exprimi coerent....poti sa citesti. cu cat o sa citesti mai mult cu atat o sa capeti un vocabular mai amplu si o sa mai uiti si din tristetea pe care o simti. depinde doar ce iti doresti tu de la tine.... crede-ma, niciodata nu e prea tarziu ca sa o iei de la inceput, si slava domnului ca ai 22 de ani:) ai toata viata inainte sa devii omul care doresti. cat despre partea cu baiatul...nu te agita inutil din cauza asta. tu ti-ai facut datoria sa il informezi despre aceasta boala, daca nu se trateaza e problema lui, nu responsabilitatea ta. tu acum ar tb sa ai o grija mult mai importanta...sa incepi sa iti construiesti viata! mult curaj si succes! te imbratisez cu drag!
boomboom Postat pe 26 Martie 2009 15:32
am citit si eu povestea ta,si sincer m a socat... nu vreau sa fiu rautacioasa in vreun fel,dar omul si o mai face si cu mana lui... si eu am crescut fara parinti,numai k am avut autocontrol si m am educat singura,mi am vazut de scoala si de prioritatile mele,am fost singura la toate examenele,la 11 ani stiam sa gatesc,imi faceam temele singura... crezi k pe mine m a ajutat cineva?? NU!!! singurul ajutor era material,la fel k si in cazul tau... nu stiu ce ti as putea spune k sa iti alin durerea cumva,doar k niciodata nu e prea tarziu sa o iei de la inceput,sa te pui pe picioare... ai un job,ceea ce este un lucru bun,deci nu esti chiar asa cum zici tu bafta
SweetHappyButterfly Postat pe 26 Martie 2009 15:40
Mda.. eu nu cred o iota!!!! Nu stiu de ce.. pur si simplu imi suna.. ca si cum ai fi cautat in adancul mintii tale .. ranjind diabolic.. tot felul de chestii pentru a nascoci o poveste care sa incite. Daca te opreai la prima parte. mai era ceva. Dar cand ai trantit-o si pe aia cu tata si prostituata maritata cu puscariual.. mi-a sunat clar a nascocire. O asemena poveste si o asemena viata.. o asemenea depresie.. si o asemenea ura acumulata.. nu te-ar fi indemnat nici o secunda sa povestesti asa ceva. So, eu nu cred!!!
rashela Postat pe 26 Martie 2009 15:48
De la: rashela, la data 2009-03-26 15:48:09Mda.. eu nu cred o iota!!!! Nu stiu de ce.. pur si simplu imi suna.. ca si cum ai fi cautat in adancul mintii tale .. ranjind diabolic.. tot felul de chestii pentru a nascoci o poveste care sa incite. Daca te opreai la prima parte. mai era ceva. Dar cand ai trantit-o si pe aia cu tata si prostituata maritata cu puscariual.. mi-a sunat clar a nascocire. O asemena poveste si o asemena viata.. o asemenea depresie.. si o asemenea ura acumulata.. nu te-ar fi indemnat nici o secunda sa povestesti asa ceva. So, eu nu cred!!! sa nu judecam ceea ce nu cunoastem! cind o persoana sufera de depresie este suficient un singur cuvint nelalocul lui sa provoace o tragedie!
FRANNNCE Postat pe 26 Martie 2009 18:13
Ai dreptate vorbind la modul general. Am incercat sa nu judec. Dar nici nu era corect sa spun doar: "Nu te cred".. Am considerat ca trebuie sa argumentez de ce EU nu o pot crede. E posibil ca povestea ei sa ajunga acolo unde si-a dorit. In mintea si sufletul unora dintre voi. Sunt multe povesti aici, la fel de lungi. Si am rabdare sa citesc tot, de fiecare data. Asta insa nu mi-a inspirat decat: Hai, mai da-o�ncolo de treaba!! Precum vorba romaneasca.. Toate bubele rele in curul babei mele".
rashela Postat pe 26 Martie 2009 21:52
De la: FRANNNCE, la data 2009-03-26 18:13:31 cind o persoana sufera de depresie este suficient un singur cuvint nelalocul lui sa provoace o tragedie! Adevarat graiesti
iris_4_ever Postat pe 27 Martie 2009 12:24
Multumesc tuturor pentru sfaturi si incurajari.tot ce am spus aici este adevarat din pacate inclusiv povestea cu tatal meu si femeia aceea.nu degeaba se spune ca viata bate filmul.Eu nu am net acasa si intru destul de rar pe aici.Motivul pentru care scriu iar aici este ca pe zi ce trece sunt mai confuza si nu`mi inteleg sentimentele contradictorii.Pe de o parte vreau sa ma despart de actualul meu prieten deoarece e o responsabilitate in plus pentru mine ca eu sa`l formez pe el desi eu trebuiesc formata ca om si mai mult ma tine pe loc. pe de alta parte as vrea sa am mai mult timp pentru mine sa fac ce`mi place...dar daca inchei relatia stiuy sigur ca o sa ma simt cu constiinta incarcata si am sa bocesc non stop si n`am sa mai fiu buna de nimic!ca asa`s eu ma consum din orice fleac si mai este si faptul ca fostul...prima mea dragoste a inceput sa ma caute dupa 1 an ca ar vrea sa ne impacam.bineinteles ca nu vreau dar normal ca m`a tulburat sufleteste.cum sa fac sa ma linistesc?sa nu i`au o decizie pripita ? de multe ori se intampla ca nu stiu ce`i bine sau rau.nu`mi place sa iau decizii dar trebuie sa o fac....vreau sa descopar cum sunt eu cu adevarat si sa ma accept..dar cum sa o fac cand nu mai stiu nici eu cand sunt sau nu sincera cu mine?trec usor de ka o extrema la alta sunt instabila.ce sa fac ca sa ma echilibrez?
Amaruie Postat pe 7 Mai 2009 11:47

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
O poveste de dragoste sau de vara?	87	De la: Max2 17 Noiembrie 2011 22:59
prietenul ma tot ameninta ca se omoara!	18	De la: biadeia 29 Iunie 2010 17:15
Am si eu niste "mici" intrebari.	24	De la: greierash 1 Octombrie 2009 22:49

de ce face asta?	12	De la: carabincatalinmanuel 12 Octombrie 2010 08:01
Cum o iei de la inceput intr-un oras cu totul nou?	24	De la: adrianoo33 27 Septembrie 2009 23:15