Setari Cookie-uri

Diferenta de varsta....

Buna. Am si eu o intrebare: ce parere aveti de diferenta de varsta de aproape 16 ani, dintre doua persoane? Ar trebui sa conteze asa tare? Atata timp cat cei doi se iubesc si chiar par a fi potriviti... Multumesc!
kudika6
Postat pe 30 Aprilie 2010 13:39
De la: kudika119944, la data 2010-04-30 13:39:05Buna. Am si eu o intrebare: ce parere aveti de diferenta de varsta de aproape 16 ani, dintre doua persoane? Ar trebui sa conteze asa tare? Atata timp cat cei doi se iubesc si chiar par a fi potriviti... Multumesc![/quote
Daca este femeia ce-a "mare"...am o parere buna
oxo_White_Rose_oxo
Postat pe 30 Aprilie 2010 13:48
hmmm...femeia "cea mare"....
nu....in cazul in care el e cu 16 ani mai in varsta decat ea...?!
kudika6
Postat pe 30 Aprilie 2010 18:02
nu stiu cat ar putea sa dureze o astfel de relatie.. mai devreme sau mai tz intervin anumite chestii normale pt cel tanar (mersul in club, ca sa'ti dau un ex simplu) si plictisitioare pt cel mai in varsta. nu stiu poate ca sunt cazuri in care relatiile astea functioneaza chiar f bine si nu ma refer la cele bazate pe un anume interes. cred ca as fi cat se poate de precauta, nu mi'as face planuri si as trai doar clipa daca as avea o rel cu un barbat mai mare cu 16 ani (pt ca mai mic nu concep, indiferent de ce varsta as avea eu, n'am chef sa mai cresc totusi alt copil daca nu e al meu)
Shhh
Postat pe 30 Aprilie 2010 18:36
vecina mea..are 40 ani..el 60...si un copil de 15 ani..si ea se plange mereu de diferenta de varsta..
imi spune de cate ori are ocazia sa nu fac greseala asta (ea o considera greseala). au probleme in cuplu, din cauza diferentei de gandire, din cauza sexului, si cel mai grav, il afecteaza pe copil..el fiind in clasa a 8`a..are nevoie de meditatii, tatal nu poate concepe asa ceva, pt ca a ramas tot p vremea lui ceausescu...si pur si simplu..in activitatile cotidine..gandeste ca un bunic..
asta e cazul unui om cu studii medii..poate unu` cu studii superioare progreseaza in ritmul societatii..nush, dar ea spune mereu..ca nu s`a gandit cand avea 20 ani la aspectul asta si acum regreta..
p.s. e doar o poveste...nu o parere..
babe0623
Postat pe 30 Aprilie 2010 20:00
De la: kudika119944, la data 2010-04-30 13:39:05Buna. Am si eu o intrebare: ce parere aveti de diferenta de varsta de aproape 16 ani, dintre doua persoane? Ar trebui sa conteze asa tare? Atata timp cat cei doi se iubesc si chiar par a fi potriviti... Multumesc!

Ciau. Presupun ca tu ai undeva in jur de 19-27 de ani, iar el 35-43. Parerea mea e ca diferenta asta de varsta, desi mare( ca sa nu zic foarte mare), nu conteaza asa mult daca:
tu nu esti genul de fata care sa fie toata ziua prin cluburi, baruri, discoteci
el nu incearca sa joace si rol de tata, zicand de multe ori ca el stie mai bine cum trebuie gandita o anumita problema, datorita experientei mai bogate de viata...pentru ca in cazul asta, tu ai deveni cam supusa lui, ceea ce nu-mi doresc pentru tine
daca nu va faceti planuri de casatorie(mai ales daca ai sub 25 de ani)...
tematoare
Postat pe 1 Mai 2010 16:25
Dragostea nu tine cont de virsta, ci de inima si suflet.
kudika098645
Postat pe 1 Mai 2010 16:30
iti multumesc din suflet pentru raspuns! Intr-adevar nu sunt genul ala de fata care sa fie doar prin baruri si discoteci insa problema e ca, uneori arata ca el are mai multa experienta decat mine si ca e mai cerebral si zice ca desi acum e totul perfect intre noi nu o sa dureze prea mult.... ma doare enorm...mai ales ca tin atat de mult la el... Oricum e un scump cu mine, ma simt ca si cum as fi o mica printesa, ma simt rasfatata si chiar daca nu mi-o zice, dar chiar ma simt si iubita! Imi place ca ma sustine din toate punctele de vedere, iar la greu am un ajutor in plus..... insa are si defecte si alea ma lasa uneori rece, dar tot nu pot renunta la el.... Ma supara faptul ca e asa sigur ca ne vom desparti si doar din cauza mea si ca va fi greu mai tarziu pentru el, sa isi mai gaseasca pe cineva si ca totusi, chiar daca pana acum nu s-a casatorit dar tot ar vrea o familie a lui si intr-un fel i-as da si eu dreptate, poate ca si eu daca as fi in locul lui nu as avea asa multa incredere in judecata cuiva mai mic decat mine cu 16 ani....
kudika6
Postat pe 1 Mai 2010 18:58
Iti multumesc pentru sfat! probabil ca ai dreptate....insa ce te faci atunci cand ai investite sentimente....? Am incercat de la inceput sa nu fac asta, pentru mine nu a insemnat decat o curiozitate, dar cu timpul....si totusi e un an si ceva.... am ajuns sa tin prea mult la el...
kudika6
Postat pe 1 Mai 2010 19:02
De la: kudika098645, la data 2010-05-01 16:30:29Dragostea nu tine cont de virsta, ci de inima si suflet.

As vrea ca toata lumea sa gandeasca ca tine!! Iti multumesc din suflet pentru raspuns!!
kudika6
Postat pe 1 Mai 2010 19:03
De la: Shhh, la data 2010-04-30 18:36:54nu stiu cat ar putea sa dureze o astfel de relatie.. mai devreme sau mai tz intervin anumite chestii normale pt cel tanar (mersul in club, ca sa'ti dau un ex simplu) si plictisitioare pt cel mai in varsta. nu stiu poate ca sunt cazuri in care relatiile astea functioneaza chiar f bine si nu ma refer la cele bazate pe un anume interes. cred ca as fi cat se poate de precauta, nu mi'as face planuri si as trai doar clipa daca as avea o rel cu un barbat mai mare cu 16 ani (pt ca mai mic nu concep, indiferent de ce varsta as avea eu, n'am chef sa mai cresc totusi alt copil daca nu e al meu)





Iti multumesc pentru sfat! probabil ca ai dreptate....insa ce te faci atunci cand ai investite sentimente....? Am incercat de la inceput sa nu fac asta, pentru mine nu a insemnat decat o curiozitate, dar cu timpul....si totusi e un an si ceva.... am ajuns sa tin prea mult la el...
kudika6
Postat pe 1 Mai 2010 19:05
De la: babe0623, la data 2010-04-30 20:00:25vecina mea..are 40 ani..el 60...si un copil de 15 ani..si ea se plange mereu de diferenta de varsta..
imi spune de cate ori are ocazia sa nu fac greseala asta (ea o considera greseala). au probleme in cuplu, din cauza diferentei de gandire, din cauza sexului, si cel mai grav, il afecteaza pe copil..el fiind in clasa a 8`a..are nevoie de meditatii, tatal nu poate concepe asa ceva, pt ca a ramas tot p vremea lui ceausescu...si pur si simplu..in activitatile cotidine..gandeste ca un bunic..
asta e cazul unui om cu studii medii..poate unu` cu studii superioare progreseaza in ritmul societatii..nush, dar ea spune mereu..ca nu s`a gandit cand avea 20 ani la aspectul asta si acum regreta..
p.s. e doar o poveste...nu o parere..



Multumesc pentru poveste;) si intre parintii mei e o diferenta de 13 ani (eu am mai progresat un pic..) si totusi au 28 de ani de casatorie si se iubesc si acum ca la inceput sau poate ca mai mult... intr-adevar a fost greu pentru mama si s-a simtit diferenta dintre ei, insa imi zice in fiecare zi ca nu regreta nimic! M-a invatat ca atunci cand iubesti trebuie sa faci sacrificii si pentru ea chiar s-a meritat sa le faca! Sper doar ca pe viitor sa pot fi la fel de fericita precum e mama.... Insa totusi am nevoie si de parerea altcuiva...:)
kudika6
Postat pe 1 Mai 2010 19:12
Felicitari parintilor si in special mamei ptr. ca a stiut cum sa mentina flacara dragostei dintre ei 2.Cinste tie ca ai asemenea parinti.Sa le urmezi exeplul si mai ales sa fii in strinsa legatura cu mama, ptr. ca ea e singura care poate sa te ajute sa fii fericita precum ei.In viata nu e totul perfect precum nici noi nu suntem perfecti.De aceia trebue sa mai lasam de la noi, sa ertam mult , asfel incit sa sa ne putem mentine pe linia de plutire a vietii si a convietuirii in 2.
kudika098645
Postat pe 1 Mai 2010 21:53
De la: kudika119944, la data 2010-05-01 18:58:41iti multumesc din suflet pentru raspuns! Intr-adevar nu sunt genul ala de fata care sa fie doar prin baruri si discoteci insa problema e ca, uneori arata ca el are mai multa experienta decat mine si ca e mai cerebral si zice ca desi acum e totul perfect intre noi nu o sa dureze prea mult.... ma doare enorm...mai ales ca tin atat de mult la el... Oricum e un scump cu mine, ma simt ca si cum as fi o mica printesa, ma simt rasfatata si chiar daca nu mi-o zice, dar chiar ma simt si iubita! Imi place ca ma sustine din toate punctele de vedere, iar la greu am un ajutor in plus..... insa are si defecte si alea ma lasa uneori rece, dar tot nu pot renunta la el.... Ma supara faptul ca e asa sigur ca ne vom desparti si doar din cauza mea si ca va fi greu mai tarziu pentru el, sa isi mai gaseasca pe cineva si ca totusi, chiar daca pana acum nu s-a casatorit dar tot ar vrea o familie a lui si intr-un fel i-as da si eu dreptate, poate ca si eu daca as fi in locul lui nu as avea asa multa incredere in judecata cuiva mai mic decat mine cu 16 ani....


Tot n-ai spus cati ani aveti voi( ma rog, unul dintre voi, ca dupa aia stiu sa calculez si varsta celuilalt...oricum, din moment ce parintii tai au 28 de ani de casatorie, tu precis ai maxim 27, deci te incadrezi in intervalul de varsta dat de mine). As avea de adaugat urmatoarele:
1. De ce spui ca ,,problema e ca, uneori arata ca el are mai multa experienta decat mine si ca e mai cerebral''? Adica de ce e asta o problema? Din cauza ca te simti tu complexata ca esti imatura in comparatie cu el sau din cauza ca el se simte intr-un fel sef si superior tie, tot pe baza maturitatii?(lucru de care am pomenit si in comentariul celalalt al meu)
2. Pacat ca nu iti si spune ca te iubeste. De ce nu discutati si aspect?
3. Ai scris ca ,,insa are si defecte si alea ma lasa uneori rece''. Ce vrei sa spui prin ,,ma lasa uneori rece''? Stii, am citit acu vreo 2-3 ani o carte ,,Secretul artei de a iubi'' si acolo scria la un moment dat ceva de genul ca atunci iubesti cu adevarat pe cineva cand ii vezi atat partile bune(calitatile), cat si partile rele(defectele) si i le accepti pe ambele si continui sa-l iubesti. Adica il iubesti pentru ansamblul trasaturilor, nu doar pentru 1-2-3 calitati, incercand sa stergi in mintea ta defectele sau sa speri ca il vei schimba pe om dupa bunul tau plac. Nu. Il iubesti asa cum e el: cu bune, dar si cu rele.
4.Temerile lui imi par intemeiate. Iti dai seama ca el deja este un barbat matur care in mod normal ar trebui sa aiba sotie si copil si ceva ani buni de casnicie in spate, pe cand tu esti in drum spre maturitate. Nu mi se pare un lucru tocmai usor de depasit faptul de a fi parasit pe motiv de diferenta de varsta dupa un timp in care ai ,,investit'' sentimente pentru persoana respectiva. Cel putin, eu asa vad lucrurile. Poate el isi si ia o oarecare rezerva de retinere in privinta sentimentelor pentru tine, in sensul de a nu ajunge sa tina prea mult la tine...asta in ideea de a nu suferi asa mult in cazul in care l-ai parasi, nu stiu ce gandeste. Ai grija numa sa nu cumva ,,pozeze'' prea des in rolul de victima invocand subiectul asta al despartirii din cauza ta. Nu uita ca avand 16 ani de experienta de viata in plus fata de tine, te-ar putea manipula fara sa-ti dai seama. Nu vreau sa sugerez prin asta ca el ar fi un om rau, ci doar sa-ti sugerez sa nu te lasi manipulata.
5.Parintii tai ce parere au despre el si despre povestea voastra?

Hai ca am ajuns deja sa filosofez. Ma opresc aici. Mult suuces in dragoste cu omul pe care il iubesti!
tematoare
Postat pe 1 Mai 2010 22:41
De la: tematoare, la data 2010-05-01 22:41:24
De la: kudika119944, la data 2010-05-01 18:58:41iti multumesc din suflet pentru raspuns! Intr-adevar nu sunt genul ala de fata care sa fie doar prin baruri si discoteci insa problema e ca, uneori arata ca el are mai multa experienta decat mine si ca e mai cerebral si zice ca desi acum e totul perfect intre noi nu o sa dureze prea mult.... ma doare enorm...mai ales ca tin atat de mult la el... Oricum e un scump cu mine, ma simt ca si cum as fi o mica printesa, ma simt rasfatata si chiar daca nu mi-o zice, dar chiar ma simt si iubita! Imi place ca ma sustine din toate punctele de vedere, iar la greu am un ajutor in plus..... insa are si defecte si alea ma lasa uneori rece, dar tot nu pot renunta la el.... Ma supara faptul ca e asa sigur ca ne vom desparti si doar din cauza mea si ca va fi greu mai tarziu pentru el, sa isi mai gaseasca pe cineva si ca totusi, chiar daca pana acum nu s-a casatorit dar tot ar vrea o familie a lui si intr-un fel i-as da si eu dreptate, poate ca si eu daca as fi in locul lui nu as avea asa multa incredere in judecata cuiva mai mic decat mine cu 16 ani....


Tot n-ai spus cati ani aveti voi( ma rog, unul dintre voi, ca dupa aia stiu sa calculez si varsta celuilalt...oricum, din moment ce parintii tai au 28 de ani de casatorie, tu precis ai maxim 27, deci te incadrezi in intervalul de varsta dat de mine). As avea de adaugat urmatoarele:
1. De ce spui ca ,,problema e ca, uneori arata ca el are mai multa experienta decat mine si ca e mai cerebral''? Adica de ce e asta o problema? Din cauza ca te simti tu complexata ca esti imatura in comparatie cu el sau din cauza ca el se simte intr-un fel sef si superior tie, tot pe baza maturitatii?(lucru de care am pomenit si in comentariul celalalt al meu)
2. Pacat ca nu iti si spune ca te iubeste. De ce nu discutati si aspect?
3. Ai scris ca ,,insa are si defecte si alea ma lasa uneori rece''. Ce vrei sa spui prin ,,ma lasa uneori rece''? Stii, am citit acu vreo 2-3 ani o carte ,,Secretul artei de a iubi'' si acolo scria la un moment dat ceva de genul ca atunci iubesti cu adevarat pe cineva cand ii vezi atat partile bune(calitatile), cat si partile rele(defectele) si i le accepti pe ambele si continui sa-l iubesti. Adica il iubesti pentru ansamblul trasaturilor, nu doar pentru 1-2-3 calitati, incercand sa stergi in mintea ta defectele sau sa speri ca il vei schimba pe om dupa bunul tau plac. Nu. Il iubesti asa cum e el: cu bune, dar si cu rele.
4.Temerile lui imi par intemeiate. Iti dai seama ca el deja este un barbat matur care in mod normal ar trebui sa aiba sotie si copil si ceva ani buni de casnicie in spate, pe cand tu esti in drum spre maturitate. Nu mi se pare un lucru tocmai usor de depasit faptul de a fi parasit pe motiv de diferenta de varsta dupa un timp in care ai ,,investit'' sentimente pentru persoana respectiva. Cel putin, eu asa vad lucrurile. Poate el isi si ia o oarecare rezerva de retinere in privinta sentimentelor pentru tine, in sensul de a nu ajunge sa tina prea mult la tine...asta in ideea de a nu suferi asa mult in cazul in care l-ai parasi, nu stiu ce gandeste. Ai grija numa sa nu cumva ,,pozeze'' prea des in rolul de victima invocand subiectul asta al despartirii din cauza ta. Nu uita ca avand 16 ani de experienta de viata in plus fata de tine, te-ar putea manipula fara sa-ti dai seama. Nu vreau sa sugerez prin asta ca el ar fi un om rau, ci doar sa-ti sugerez sa nu te lasi manipulata.
5.Parintii tai ce parere au despre el si despre povestea voastra?

Hai ca am ajuns deja sa filosofez. Ma opresc aici. Mult suuces in dragoste cu omul pe care il iubesti!







Parintii mei.....nu au nimic impotriva relatiei mele cu el. Din contra, pentru ei, el intruchipeaza persoana potrivita pentru mine, adica persoana linistita, care m-ar putea respecta si m-ar putea iubi ca nimeni altul...
Si ca sa raspund, eu am 20 de ani. Sunt tanara si fara experienta, e adevarat. Si tocmai de asta am nevoie de sfaturile si de parerile altora...
Si poate ca ma si manipuleaza si stiu ca are efectul asta asupra oamenilor, insa...nu e chiar atat de grav, adica 100%. N-am facut niciodata, nimic din ceea ce n-am vrut sa fac, n-a incercat sa ma umileasca in nici un fel, nu m-a jignit, a fost si este un domn... ma fascineaza din toate punctele de vedere! E un tip frumos, nici macar nu ii dai varsta pe care o are, e un tip manierat si poate ca si putin timid, sau cel putin a fost in trecut mult mai timid, acum nu si-ar mai permite din cauza job-ului. Dar stiu ca a fost si un tip care si-a iubit si si-a ascultat mama mai mult decat orice (si inca face asta); aflasem de la un cunoscut, fara sa vreau, ca pe cand avea el vreo 20 si ceva de ani, iesea cu o asistenta, doar ca sa ii faca pe plac mamei sale.... Am incercat sa vobesc cu el serios, dar aproape tot timpul schimba subiectul si ma lasa tot pe mine sa cred ce vreau. Mi-a zis doar ca a iubit doua femei si ca a suferit mult dupa ele, iar acum simte ca are o piatra in loc de inima si ca nu mai poate iubi, ca nu vrea sa stie ca voi ajunge si eu asa si mai ales din cauza lui... Zice ca simte ca am investit foarte multe sentimente pentru el si ca incearca sa ma tina la "distanta" ca sa nu ajung sa sufar mai tarziu... si recent mi-a zis ca ii este frica sa puna suflet pentru ca o sa ne despartim , pentru ca as putea oricand sa ma trezesc intr-o buna zi si sa zic - ce cauta mosneagul asta langa mine?- si sa il las, iar atunci ar fi prea tarziu pentru el sa isi mai caute pe cineva cu care sa intemeieze o familie... Incearca sa ma tina la distanta nesunandu-ma o zi sau doua, dar urmatoarea zi in care ma suna vorbim la telefon si cate o ora si ceva... Am incercat sa pun capat relatiei mele cu el, sau ce o fi, i-am zis sa nu ma mai caute ca e mai bine asa, si el mi-a respectat decizia, au fost vreo 3 luni in care nu mai stiam nimic unul de altul dar dupa o intalnire accidentala iar am inceput sa vorbim si sa iesim impreuna. Acum ma rog de el si ii zic ca doresc ca in momentul in care el vrea sa puna capat la tot, sa puna, dar imi raspunde ca nu vrea si in secunda urmatoare ma ia in brate si se uita la mine cu o privire parca plina de dragoste. Doar ca odata ce zice ca inimia lui e de piatra si ca nu mai poate iubi, de ce simt si altceva? Mie frica sa nu imi fac sperante degeaba, si pana la urma asa si e, mie frica ca la sfarsit sa nu sufar.....si ma oftica la culme ca am ajuns sa iubesc atat de mult o persoana ca el care ma face sa innebunesc ori de placere si bucurie ori de dracii pe care ii am din cauza lui. M-am saturat de incertitudinea asta. as vrea sa pot zice punct, si punct sa fie.
Oricum iti multumesc din suflet pentru sfaturi/ parere! Chiar aveam nevoie si de parerile altora;) Sper sa iti pot fi si eu cumva de ajutor, vreodata.
kudika6
Postat pe 2 Mai 2010 01:51
De la: kudika098645, la data 2010-05-01 21:53:58Felicitari parintilor si in special mamei ptr. ca a stiut cum sa mentina flacara dragostei dintre ei 2.Cinste tie ca ai asemenea parinti.Sa le urmezi exeplul si mai ales sa fii in strinsa legatura cu mama, ptr. ca ea e singura care poate sa te ajute sa fii fericita precum ei.In viata nu e totul perfect precum nici noi nu suntem perfecti.De aceia trebue sa mai lasam de la noi, sa ertam mult , asfel incit sa sa ne putem mentine pe linia de plutire a vietii si a convietuirii in 2.


Multumesc! Stiu ca am niste parinti deosebiti , de la care pot invata multe; si sunt foarte mandra cu el! Iar mama pentru mine e cea mai buna prietena, numai cu ea simt ca pot vorbi si ea e singura care ma intelege! Ea e singura prietena adevarata care nu m-a dezamagit niciodata! Doresc ca toti sa aiba parte de parinti cum am eu!
kudika6
Postat pe 2 Mai 2010 01:58
Cu multa placere.Eminunat sa ai asemenea parinti, dar citi mai sunt ca ei?Sa le urmezi explul de viata si sfaturile si te asigur ca vei foarte fericita.Felicitarile mele din toata inima, ptr. dinsii si ptr. tine.
kudika098645
Postat pe 2 Mai 2010 03:21
De la: kudika119944, la data 2010-05-02 01:51:01

Parintii mei.....nu au nimic impotriva relatiei mele cu el. Din contra, pentru ei, el intruchipeaza persoana potrivita pentru mine, adica persoana linistita, care m-ar putea respecta si m-ar putea iubi ca nimeni altul...
Si ca sa raspund, eu am 20 de ani. Sunt tanara si fara experienta, e adevarat. Si tocmai de asta am nevoie de sfaturile si de parerile altora...
Si poate ca ma si manipuleaza si stiu ca are efectul asta asupra oamenilor, insa...nu e chiar atat de grav, adica 100%. N-am facut niciodata, nimic din ceea ce n-am vrut sa fac, n-a incercat sa ma umileasca in nici un fel, nu m-a jignit, a fost si este un domn... ma fascineaza din toate punctele de vedere! E un tip frumos, nici macar nu ii dai varsta pe care o are, e un tip manierat si poate ca si putin timid, sau cel putin a fost in trecut mult mai timid, acum nu si-ar mai permite din cauza job-ului. Dar stiu ca a fost si un tip care si-a iubit si si-a ascultat mama mai mult decat orice (si inca face asta); aflasem de la un cunoscut, fara sa vreau, ca pe cand avea el vreo 20 si ceva de ani, iesea cu o asistenta, doar ca sa ii faca pe plac mamei sale.... Am incercat sa vobesc cu el serios, dar aproape tot timpul schimba subiectul si ma lasa tot pe mine sa cred ce vreau. Mi-a zis doar ca a iubit doua femei si ca a suferit mult dupa ele, iar acum simte ca are o piatra in loc de inima si ca nu mai poate iubi, ca nu vrea sa stie ca voi ajunge si eu asa si mai ales din cauza lui... Zice ca simte ca am investit foarte multe sentimente pentru el si ca incearca sa ma tina la "distanta" ca sa nu ajung sa sufar mai tarziu... si recent mi-a zis ca ii este frica sa puna suflet pentru ca o sa ne despartim , pentru ca as putea oricand sa ma trezesc intr-o buna zi si sa zic - ce cauta mosneagul asta langa mine?- si sa il las, iar atunci ar fi prea tarziu pentru el sa isi mai caute pe cineva cu care sa intemeieze o familie... Incearca sa ma tina la distanta nesunandu-ma o zi sau doua, dar urmatoarea zi in care ma suna vorbim la telefon si cate o ora si ceva... Am incercat sa pun capat relatiei mele cu el, sau ce o fi, i-am zis sa nu ma mai caute ca e mai bine asa, si el mi-a respectat decizia, au fost vreo 3 luni in care nu mai stiam nimic unul de altul dar dupa o intalnire accidentala iar am inceput sa vorbim si sa iesim impreuna. Acum ma rog de el si ii zic ca doresc ca in momentul in care el vrea sa puna capat la tot, sa puna, dar imi raspunde ca nu vrea si in secunda urmatoare ma ia in brate si se uita la mine cu o privire parca plina de dragoste. Doar ca odata ce zice ca inimia lui e de piatra si ca nu mai poate iubi, de ce simt si altceva? Mie frica sa nu imi fac sperante degeaba, si pana la urma asa si e, mie frica ca la sfarsit sa nu sufar.....si ma oftica la culme ca am ajuns sa iubesc atat de mult o persoana ca el care ma face sa innebunesc ori de placere si bucurie ori de dracii pe care ii am din cauza lui. M-am saturat de incertitudinea asta. as vrea sa pot zice punct, si punct sa fie.
Oricum iti multumesc din suflet pentru sfaturi/ parere! Chiar aveam nevoie si de parerile altora;) Sper sa iti pot fi si eu cumva de ajutor, vreodata.

Cu placere. Of, mai, fata draga, imi pare tare rau de tine si ma intristeaza povestea ta. Ai mare grija de tine si de sufletul tau ca sa-ti fie bine si sa nu suferi!
tematoare
Postat pe 2 Mai 2010 23:01
Imi pare rau ca iti dau un astfel de raspuns insa diferenta de varsta isi va spune cuvantul,daca nu acum, cu siguranta mai tarziu. Iti spun din experienta...diferenta de varsta intre mine si prietenul meu este de 14 ani,eu 23 si el 37.Suntem de 3 ani impreuna.Si la noi a fost frumos la inceput dar dupa 2 ani am inceput sa vad diferentele si sa-mi doresc altceva, adica lucruri care el le a facut la viata sa insa acum el este mereu prezent si mi spune ce e bine si ce nu. Nu e chiar ok. Pana la el m am maturizat singura si m am dat cu capul de multe praguri si asa mi se pare cel mai sanatos. Sa nu depinzi de nimeni, sa nu te astepti sa fie cineva langa tine, sa stii k te poti descurca si singura. Este bine sa asculti sfaturile lui si sa le iei in considerare dar deciziile, tu sa le iei. Sunt multe aspecte de dezvoltat...sper sa le faci fata k nu este usor sa te ridici la nivelul lui (ma refer la experienta de viata).Normal k fiecare om este diferit in felul sau insa ai grija, tot ce e frumos acum s-ar putea sa ti displaca mai tarziu, sa ti doresti independenta si multe altele. Tu-l cunosti cel mai bine incat sa iei o decizie, dar gandeste te ce viitor ai cu el sau daca exista unul.Cat despre parintii tai, nu face greseala sa regasesti ceea ce vezi la ei in alta persoana.Parerea mea este k te vei dezamagi. Una peste alta tu esti singura care stie ce trebuie sa faca. Si un sfat daca nu te superi: nu mai cauta doar raspunsurile care iti convin.
De cat timp sunteti impreuna?
alexandra0788
Postat pe 6 Mai 2010 20:58
De la: alexandra0788, la data 2010-05-06 20:58:55Imi pare rau ca iti dau un astfel de raspuns insa diferenta de varsta isi va spune cuvantul,daca nu acum, cu siguranta mai tarziu. Iti spun din experienta...diferenta de varsta intre mine si prietenul meu este de 14 ani,eu 23 si el 37.Suntem de 3 ani impreuna.Si la noi a fost frumos la inceput dar dupa 2 ani am inceput sa vad diferentele si sa-mi doresc altceva, adica lucruri care el le a facut la viata sa insa acum el este mereu prezent si mi spune ce e bine si ce nu. Nu e chiar ok. Pana la el m am maturizat singura si m am dat cu capul de multe praguri si asa mi se pare cel mai sanatos. Sa nu depinzi de nimeni, sa nu te astepti sa fie cineva langa tine, sa stii k te poti descurca si singura. Este bine sa asculti sfaturile lui si sa le iei in considerare dar deciziile, tu sa le iei. Sunt multe aspecte de dezvoltat...sper sa le faci fata k nu este usor sa te ridici la nivelul lui (ma refer la experienta de viata).Normal k fiecare om este diferit in felul sau insa ai grija, tot ce e frumos acum s-ar putea sa ti displaca mai tarziu, sa ti doresti independenta si multe altele. Tu-l cunosti cel mai bine incat sa iei o decizie, dar gandeste te ce viitor ai cu el sau daca exista unul.Cat despre parintii tai, nu face greseala sa regasesti ceea ce vezi la ei in alta persoana.Parerea mea este k te vei dezamagi. Una peste alta tu esti singura care stie ce trebuie sa faca. Si un sfat daca nu te superi: nu mai cauta doar raspunsurile care iti convin.
De cat timp sunteti impreuna?




Si cu toate ca ai vazut diferentele dintre voi, dupa doi ani, acum tot sunteti impreuna, nu? Deci asta inseamna ca dragostea a trecut peste toate! Sau vrei sa zici ca regreti relatia cu el?
Ai dreptate, e enervant sa iti zica cineva ce sa faci si cum sa faci, cel mai bine e sa inveti singura totul.... A incercat si el sa ma determine sa ma las de fumat doar ca sa ii fac lui pe plac, insa nu am acceptat. Nu ca eram neaparat dependenta de ele, ca oricum aveam in plan sa ma las, si m-am lasat pana la urma, insa abia dupa ce a incetat sa imi mai tina mie teorii. Si doar atat...in rest nu a mai fost nimic, am avut mana libera la tot. Langa el am avut libertatea aia de care am nevoie si el mi-a dat-o. Cred ca si asta m-a atras in mod deosebit la el... E constient ca el a trecut prin astea si ca a invat din experientele lui de viata si ca asa trebuie sa fac si eu.
Aseara i-am zis ca vreau sa punem punct la tot. M-am saturat pana peste cap sa tot repete ca e sigur ca relatia noastra nu are viitor, si daca zice intr-una asta chiar asa o sa se si intample. Aseara i-am lasat un mesaj, pentru ca sunt prea lasa ca sa ii zic in fata...si dupa ce l-a vazut m-a sunat. Avea o voce atat de suparata...mi s-a inmuiat sufletul. Urmeaza sa ne intalnim mai spre seara sa vorbim...habar nu am ce si nici nu ii vad rostul... Stiu doar ca nu as vrea sa il pierd dar nici ca as avea ce face in privinta asta:( Daca e sa fie..va fi. Probabil ca o voi lua ca pe o experineta de viata si voi merge mai departe.... Ureaza-mi succes!
Iar tie iti urez la fel si sper sa va fie bine pe viitor;) Iti multumesc pentru sfat!
kudika6
Postat pe 7 Mai 2010 19:22
diana_alin
Postat pe 8 Mai 2010 00:09
De la: kudika119944, la data 2010-05-07 19:22:54

Si cu toate ca ai vazut diferentele dintre voi, dupa doi ani, acum tot sunteti impreuna, nu? Deci asta inseamna ca dragostea a trecut peste toate! Sau vrei sa zici ca regreti relatia cu el?
Ai dreptate, e enervant sa iti zica cineva ce sa faci si cum sa faci, cel mai bine e sa inveti singura totul.... A incercat si el sa ma determine sa ma las de fumat doar ca sa ii fac lui pe plac, insa nu am acceptat. Nu ca eram neaparat dependenta de ele, ca oricum aveam in plan sa ma las, si m-am lasat pana la urma, insa abia dupa ce a incetat sa imi mai tina mie teorii. Si doar atat...in rest nu a mai fost nimic, am avut mana libera la tot. Langa el am avut libertatea aia de care am nevoie si el mi-a dat-o. Cred ca si asta m-a atras in mod deosebit la el... E constient ca el a trecut prin astea si ca a invat din experientele lui de viata si ca asa trebuie sa fac si eu.
Aseara i-am zis ca vreau sa punem punct la tot. M-am saturat pana peste cap sa tot repete ca e sigur ca relatia noastra nu are viitor, si daca zice intr-una asta chiar asa o sa se si intample. Aseara i-am lasat un mesaj, pentru ca sunt prea lasa ca sa ii zic in fata...si dupa ce l-a vazut m-a sunat. Avea o voce atat de suparata...mi s-a inmuiat sufletul. Urmeaza sa ne intalnim mai spre seara sa vorbim...habar nu am ce si nici nu ii vad rostul... Stiu doar ca nu as vrea sa il pierd dar nici ca as avea ce face in privinta asta:( Daca e sa fie..va fi. Probabil ca o voi lua ca pe o experineta de viata si voi merge mai departe.... Ureaza-mi succes!
Iar tie iti urez la fel si sper sa va fie bine pe viitor;) Iti multumesc pentru sfat!


Multa bafta iti doresc! Sper ca rezultatul sa fie cel mai bun pentru tine, indiferent daca va fi vorba despre un ,,da'' sau un ,,nu''. Sa ne spui cum au decurs lucrurile, cum s-a derulat intalnirea. Nu uita ca iti tin pumnii!
tematoare
Postat pe 8 Mai 2010 00:22
De la: kudika119944, la data 2010-04-30 13:39:05Buna. Am si eu o intrebare: ce parere aveti de diferenta de varsta de aproape 16 ani, dintre doua persoane? Ar trebui sa conteze asa tare? Atata timp cat cei doi se iubesc si chiar par a fi potriviti... Multumesc!

buna....as vrea sa ti spun ca eu sunt intr o relatie cu un barbat in varsta de 60 ani (eu am 40 ani)...suntem de 1 an de zile impreunã....singurul lucru care ma deranjeaza este faptul ca e gelos...in rest totul este OK (din toate punctele de vedere)....daca intre adevar exista iubire, respect ºi comunicare relaþia va merge....nu conteaza varsta ci educaþia....
catalina69
Postat pe 10 Mai 2010 11:02
buna....as vrea sa ti spun ca eu sunt intr o relatie cu un barbat in varsta de 60 ani (eu am 40 ani)...suntem de 1 an de zile impreunã....singurul lucru care ma deranjeaza este faptul ca e gelos...in rest totul este OK (din toate punctele de vedere)....daca intre adevar exista iubire, respect ºi comunicare relaþia va merge....nu conteaza varsta ci educaþia.... [/quote]


Nici nu iti inchipui ce mult ma bucur sa aud ca esti fericita in ciuda diferentei de varsta in relatia pe care o ai! Parca imi da putere sa lupt in continuare pentru barbatul pe care il iubesc...
Eu cred ca el e gelos pentru ca te iubeste, insa sa ai grija sa nu devina si mai tare....trebuie sa invete sa aiba incredere in tine. Si vroiam sa iti zic ca ai niste copii minunati! Cred ca esti o femeie foarte fericita. Bafta!
kudika6
Postat pe 10 Mai 2010 16:31
De la: tematoare, la data 2010-05-08 00:22:04
De la: kudika119944, la data 2010-05-07 19:22:54

Si cu toate ca ai vazut diferentele dintre voi, dupa doi ani, acum tot sunteti impreuna, nu? Deci asta inseamna ca dragostea a trecut peste toate! Sau vrei sa zici ca regreti relatia cu el?
Ai dreptate, e enervant sa iti zica cineva ce sa faci si cum sa faci, cel mai bine e sa inveti singura totul.... A incercat si el sa ma determine sa ma las de fumat doar ca sa ii fac lui pe plac, insa nu am acceptat. Nu ca eram neaparat dependenta de ele, ca oricum aveam in plan sa ma las, si m-am lasat pana la urma, insa abia dupa ce a incetat sa imi mai tina mie teorii. Si doar atat...in rest nu a mai fost nimic, am avut mana libera la tot. Langa el am avut libertatea aia de care am nevoie si el mi-a dat-o. Cred ca si asta m-a atras in mod deosebit la el... E constient ca el a trecut prin astea si ca a invat din experientele lui de viata si ca asa trebuie sa fac si eu.
Aseara i-am zis ca vreau sa punem punct la tot. M-am saturat pana peste cap sa tot repete ca e sigur ca relatia noastra nu are viitor, si daca zice intr-una asta chiar asa o sa se si intample. Aseara i-am lasat un mesaj, pentru ca sunt prea lasa ca sa ii zic in fata...si dupa ce l-a vazut m-a sunat. Avea o voce atat de suparata...mi s-a inmuiat sufletul. Urmeaza sa ne intalnim mai spre seara sa vorbim...habar nu am ce si nici nu ii vad rostul... Stiu doar ca nu as vrea sa il pierd dar nici ca as avea ce face in privinta asta:( Daca e sa fie..va fi. Probabil ca o voi lua ca pe o experineta de viata si voi merge mai departe.... Ureaza-mi succes!
Iar tie iti urez la fel si sper sa va fie bine pe viitor;) Iti multumesc pentru sfat!


Multa bafta iti doresc! Sper ca rezultatul sa fie cel mai bun pentru tine, indiferent daca va fi vorba despre un ,,da'' sau un ,,nu''. Sa ne spui cum au decurs lucrurile, cum s-a derulat intalnirea. Nu uita ca iti tin pumnii!




Intalnirea a decurs bine! Mi-a demonstrat ca nu vrea sa ma piarda, sau cel putin deocamdata...dar sunt constienta ca e foarte atasat de mine si parca vad acolo o speranta pentru ceva frumos pe viitor!
Vineri seara am facut pe dura, cand m-am intalnit cu el. L-am pus sa ma duca in oras ca sa ma intalnesc cu niste prieteni. El a tacut, a inghitit si a facut.... Dar mi-a zis si ca nu vrea sa ramanem simpli amici si ca ma vrea inapoi. I-am zis ca asa e mai bine, sa inceteze relatia noastra, ca pana la urma e ceea ce vroia si el si nu vad de ce acum si-ar dori altceva. In fine...in seara aia chiar eram decisa ca sa fie punct la tot si de tot. M-am dus si m-am intalnit cu prietenii mei si pe el l-am lasat sa faca ce vrea. Ma resemnasem cu ideea ca intre noi nu are rost sa fie ceva, am zis ca poate intr-adevar are inima de piatra si ca nu o sa ma iubeasca niciodata, ca poate as fi mult mai fericita langa cineva care sa aiba varsta apropiata de a mea...Desi nu credeam cu adevarat asta.
A doua zi, m-a sunat , ca niciodata la prima ora... m-a intrebat ce am facut in oras, daca m-am distrat si daca ii pot oferi seara care urma lui. I-am zis doar sa ma sune mai spre seara si o sa ii dau raspunsul.... Vroiam sa il las sa mai fiarba un pic, da oricum stiam ca raspunsul va fi afirmativ in orice caz;)) si nu regret! Am mers la el, ca era prea urat timpul ca sa mergem in oras... a fost superb totul! Am vorbit foarte deschis. Tot nu renunta la ideea ca relatia noastra nu are nici un viitor dar nici nu vrea sa ma piarda si ca vrea din tot sufletul sa il inteleg...
Poate ca dupa cum povestesc, nu se cunoaste ca s-ar fi schimbat ceva si poate pentru altii e ceva banal...dar pentru mine inseamna mult. Imi place la nebunie felul in care se poarta cu mine,de parca as fi unul din nepotii lui, cu care s-ar juca toata ziua daca ar putea, pentru ca ii iubeste enorm de mult, imi place felul in care ma alinta, felul in care ma priveste, felul in care ma atinge....imi place tot la el! Iubesc mirosul pielii lui, ochisorii, buzele...iubesc tot! Si ma bucura ca langa mine am un om puternic, un om care gandeste, nu ca baietii de varsta mea, care nu stiu cum sa faca ca sa isi cumpere toale cat mai scumpe, de firma, sa tureze cat mai mult motorul la masina, sau cum sa se drogheze si sa bea mai mult pe banii parintilor. Il iubesc si cu bune si cu rele si abia acum realizez ca pentru el am reusit sa imi las mandria deoparte si sa fac multe sacrificii. Si daca totusi o sa se intample asa cum zice el, ca ne vom desparti intr-o buna zi, si toate fericirea si iluziile mele cu el se vor spulbera, nu voi face altceva decat sa o iau ca pe o experienta de viata, ca pe o proba de initiere spre maturizarea mea. Pana la urma ar trebui sa apreciez faptul ca e sincer cu mine, ca nu incearca sa profite cu ceva de pe urma mea sau a inocentei mele si ca stie sa ma respecte. Cred ca e mai buna o relatie cu o persoana ca el decat cu cineva care ti-ar zice verzi si uscate, decat cineva care ti-ar repeta in fiecare zi ca esti femeia vietii lui si de fapt nu da doi bani pe tine. Mai bine cu cineva care nu-ti promite iubire vesnica langa el, oricum nimanui nu i-ar sta in putinta sa promita una ca asta, dar care te face sa o simti, si nu unul care sa aiba papagal si sa iti zica numai ce ai vrea sa auzi dar la fapte sa nu se cunoasca nimic.
Sunteti de acord cu mine? Ar trebui sa fiu recunoscatoare?
kudika6
Postat pe 10 Mai 2010 17:35
Am ajuns in stadiul asta pentru k eu am fost fraiera care a facut mereu compromisuri nu k dragostea a invins.Incerc sa ti spun k un om cu experienta de viata te va domina fara sa ti dai seama. Si da, mai sunt cu el pentru k il iubesc(sau asa cred) si imi este greu sa renunt.Dar certurile sunt la ordinea zilei...diferenta isi spune cuvantul.Poate ar fi mai bine fara el insa sunt o fire slaba si oarecum m am atasat de personalitatea si caracterul sau. Eu iti doresc sa nu faci aceeasi greseala ca si mine, sa te atasezi prea mult pentru ca vei avea de suferit.Si nu inteleg de ce tot iti spune ca la un moment dat o sa va despartiti...ascunde ceva? Are o mare teama sau doar te pregateste de final.Sa nu ma intelegi gresit, nu incerc sa va despart doar incerc sa ti deschid ochii in legatura cu diferenta de varsta. Desigur pot exista si cazuri fericite cum sunt parintii tai ...dar nu toti sunt la fel.
Pana la urma la ce concluzie ati ajuns in seara aceea?
alexandra0788
Postat pe 10 Mai 2010 17:49
De la: alexandra0788, la data 2010-05-10 17:49:27 Am ajuns in stadiul asta pentru k eu am fost fraiera care a facut mereu compromisuri nu k dragostea a invins.Incerc sa ti spun k un om cu experienta de viata te va domina fara sa ti dai seama. Si da, mai sunt cu el pentru k il iubesc(sau asa cred) si imi este greu sa renunt.Dar certurile sunt la ordinea zilei...diferenta isi spune cuvantul.Poate ar fi mai bine fara el insa sunt o fire slaba si oarecum m am atasat de personalitatea si caracterul sau. Eu iti doresc sa nu faci aceeasi greseala ca si mine, sa te atasezi prea mult pentru ca vei avea de suferit.Si nu inteleg de ce tot iti spune ca la un moment dat o sa va despartiti...ascunde ceva? Are o mare teama sau doar te pregateste de final.Sa nu ma intelegi gresit, nu incerc sa va despart doar incerc sa ti deschid ochii in legatura cu diferenta de varsta. Desigur pot exista si cazuri fericite cum sunt parintii tai ...dar nu toti sunt la fel.
Pana la urma la ce concluzie ati ajuns in seara aceea?



El zice ca nu vrea sa ajung o persoana cu inima de piatra la fel cum are si el si mai ales din cauza lui...stie ca m-am atasat foarte tare si zice ca o sa imi fie greu la sfarsit. Nu stiu daca ascunde ceva...poate doar pe mine de ai lui. Maica sa ii cam controleaza viata chiar si la varsta asta, insa in schimb vrea neaparat nepoti din partea lui si probabil ca daca ar afla de la el, de mine ar iesi urat. Eu inca sunt la inceput de drum, nu am format un statut asa cum are el, eu inca mai trebuie sa cresc, deci in mod clar nu as fi potrivita. Iar altcineva in afara de mine, in viata lui nu exista, sau cel putin nu stiu eu.... dar nici n-ar avea timp; munceste de dimineata de la 7 pana seara tarziu, iar in timpul liber face tot posibilul sa doarma cat mai mult.
Problema majora o reprezinta faptul ca de la anul v-a trebui sa merg la facultate in alt oras....iar in campusurile stundentesti as avea mult mai multe oportunitati de distractie si binenteles mult mai multe oportunitati de a-mi gasi pe cineva de varsta mea. Deci dupa el, sigur voi ajunge sa imi dau seama ca un "mosneag ca el nu are ce cauta langa mine".
In legatura cu seara aia....nu am ajuns la nici un rezultat, totul e la fel ca inainte, doar ca el mi-a demonstrat ca nu vrea sa ma piarda.
Stai linistita, nu cred in nici un caz ca incerci altceva decat a-mi da un sfat din propria ta experienta si iti multumesc din suflet! Insa in acelasi timp imi pare rau ca s-a ajuns in momentul de fata sa gandesti asa si sa simti asta fata de relatia in care esti... Ar fi trebuit sa fie totul frumos intre voi... Dar stati impreuna? Si de la ce incep certurile intre voi? Poate ca a intervenit rutina, poate ca in acesti trei ani ati uitat de unde ati pornit si ce v-a adus impreuna si trebuie sa reaprindeti focul ala puternic al iubirii....
kudika6
Postat pe 10 Mai 2010 19:38
Scuza ma dar este frustrat? nu inteleg de ce iti spune k nu vrea sa ajungi ca el. Sincer, mi se pare ca se ascunde de tine cu ceva , cu cineva sau de cineva.Nu mi se pare normal iar agitatia asta iti va da batai de cap.Unde nu i comunicare si respect, e greu sa intretii o relatie. lasa mi id ul daca vrei si vb pe mess mai mult.te pup
alexandra0788
Postat pe 12 Mai 2010 11:27
De la: kudika098645, la data 2010-05-01 16:30:29Dragostea nu tine cont de virsta, ci de inima si suflet.


s-o crezi tu!!! poate la inceput dar dupa ce trece dragostea atunci sa vezi "cosmar"!
Dontyyy
Postat pe 12 Mai 2010 11:52
ptr.kudika119944

Cred ca a fi fericit e un deziderat care trebuie indeplinit si nu "vreau fiu fericita.....dar.... sa fie de varsta mea, sa fie brunet, sa aiba ochi albastrii si nu fie prea batran sa nu fie prea tanar, sa fie apreciat de lume ,sa nu fie dispretuit de familie, sa aiba casa, sa aiba masa, sa aiba masina, sa aiba bani, etc.." si uite asa la un moment dat poti uita ce iti doreai.. Pe toate le poti avea daca stii sa alegi omul potrivit si ..totusi nu uita ca vrei sa fii fericita...

Sa fii iubita...
motzko
Postat pe 14 Mai 2010 17:49

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
fosta prietena a iubitului meu.. 46 De la: mely_10 2 Septembrie 2013 07:58
Cum ar trebui sa fie sotia ideala? 25 De la: alexandra_n 29 Mai 2009 12:35
Poate reinvia iubirea?:( 16 De la: kudika029282 19 Septembrie 2009 18:55
Iubitul meu- prea mandru de el 11 De la: kudika_971320 29 Iulie 2014 00:07
cum iti dai seama ca un barbat te vrea pt viitor? 13 De la: arielle 12 Iunie 2010 15:33