De la: andrastancia, la data 2008-09-08 14:35:55Intrebare pt Noemy.
Din cate stiu anticonceptionalele impiedica ovulatia. Nu omoara embrionul.
Am vazut ca ai scris ca impiedica fixarea embrionului. Esti sigura de acest lucru?
Iti voi raspunde folosind niste articole de specialitate, pe care le-am consultat fiind preocupata de aceasta problema ca farmacista:
"Anticoncep�ional" = previne concep�ia
Efectul dorit = prevenirea apari�iei unui copil (copilul este vazut ca dusman)
Efectul realizat = �mpiedicarea existen�ei copilului mai mult de c�teva s�pt�m�ni
Efectele directe ale hormonilor Progesteron �i Estrogen din anticoncep�ionale:
1) �mpiedicarea implant�rii copilului �n uter prin distrofia mucoasei trompelor uterine �i a uterului �i atrofierea glandelor endometrului
2) inhibarea ovula�iei
3) �mpiedicarea p�trunderii spermatozoizilor prin modific�ri la nivelul mucusului cervical
Pentru copil:
2) �i 3) ar putea �mpiedica concep�ia. 1) intervine c�nd celelalte nu �i-au f�cut efectul, astfel �nc�t copilul s� fie omor�t �nainte de a se putea hr�ni.
Pentru mam�:
Cei doi hormoni sunt sintetiza�i artificial �i doza�i �n cantit��i de p�n� la 400 de ori mai mult dec�t normal. Efectele secundare sunt multe, afect�nd serios s�n�tatea femeii ce le utilizeaz�.
Def. (dupa literatura de specialitate):
- reprezenta modalitatea de prevenire a sarcinii cu ajutorul hormonilor sexuali, administrati oral, parenteral, vaginal sau prin implant intradermic;
�n realitate:
- hormonii folositi, estrogenul si progesteronul, sunt doi hormoni feminini care administrati unei femei sanatoase produc modificari �nsemnate la nivelul organelor genitale si a �ntregului organism, gener�nd un �ntreg lant de reactii secundare care provoaca �n timp boli cronice grave, dar cel mai grav efect al lor este avortul hormonal!
Efectul lor contraceptiv este minor �n comparatie cu efectul lor abortiv si al efectelor secundare asupra �ntregului organism! Dr. Rudolf Ehmann din Elvetia considera ca s-a
pus pe piata cel mai sinucigas medicament care a existat vreodata!
Structura contraceptivelor orale:
- structura chimica a hormonilor a fost �n asa masura schimbata �nc�t sa se atinga efectul maxim al acestora, at�t contraceptiv c�t si abortiv ;
- astfel se utilizeaza hormoni cu o structura diferita de cea a hormonilor naturali;
- hormonii naturali se inactiveaza rapid �n organism, elimin�ndu-se astfel orice cantitate suplimentara a lor din organism �n timp de 24 de ore ;
- hormonii sintetici au un metabolism modificat, nefiind inactivati �n �ntregime si �ntr- un interval scurt de timp de organism, stoc�ndu-se astfel �n ficat si action�nd vreme �ndelungata; �n acest fel se explica de ce si dupa �ntreruperea consumului lor, reactiile secundare continua sa existe, motiv ce a �ngrijorat pe medici, dar nu suficient �nc�t sa se sisteze de tot acest toxic �medicament�.
Actiunea contraceptivelor orale
A.) Efectul contraceptiv:
- blocheaza secretia hormonilor (din creier) care induc ovulatia;
- inhibitia ovulatiei se realizeaza numai cu cantitati mari de progesteron, r�mane
totusi o mare rata de esec, �n aceste cazuri av�nd loc ovulatia; cantitatea mare de
progesteron are ca efect cresterea reactiilor secundare;
- combinarea celor doi hormoni (progesterton cu estrogen) nu a scazut efectele
secundare deoarece se sumeaza si cele provocate de catre estrogen;
- modificarea mucusului colului uterin, prin �ngrosarea acestuia, �mpiedic�nd
�naintarea spermatozoizilor spre uter ;
- �mpiedicarea penetrarii ovulului de catre spermatozoid prin scaderea activitatii
unor enzime.
B.) Efectul abortiv:
- distrofia, respectiv uscarea mucoasei uterine (�n special pilulele minidozate!),
prin atrofia glandelor si al arterelor spiralate care hranesc embrionul dupa nidatie;
- distrofia mucoasei trompelor uterine: nu se mai secreta substantele necesare
hranirii copilului �in cele 3 zile de migrare prin trompe;
- �ncetinirea transportului oului prin inhibarea miscarilor peristalticii trompelor
uterine ; oul nu va ajunge la timp si se va usca, deci va fi avortat.
C.) Efectul asupra celorlalte organe (efecte sistemice):
1.) Aparatul cardiovascular:
- cresc cu 40% frecventa bolilor cardiovasculare;
- favorizeaza aparitia bolii tromboembolice venoase si arteriale:
- a) 50-75% din cazurile de tromboflebita profunda (afectarea venelor ) la femei
sunt direct legate de utilizarea C.O.; teoretic riscul mortalitatii prin embolii
pulmonare la aceste femei este apreciat a fi crescut;
- b) afectarea arterelor: creste riscul trombozelor arteriale cu 4,4 % si a bolii
Raynaud cu 1, 7 %;
- favorizeaza aparitia cardiopatieie ischemice :
- a) mortalitatea prin infarct miocardic este de 3,4 ori mai mare, mai ales la
femeile cu v�rsta peste 40 de ani si la cele cu boli ca diabet zaharat, obezitate,
lipide crescute �n s�nge, iar la fumatoare riscul este de 39 de ori mai mare (20
tigarete/zi). Aceasta afectiune cardiovasculara o produc hormonii estrogen si
progesteron �n urma modificarilor ce au loc �n s�nge, �n special cresterea
coagulabilitatii s�ngelui; astfel se formeaza cheaguri �n s�nge, unele vor adera de
vasele sanguine, le vor obtura si vor favoriza aparitia infarctului; altele se vor rupe
si vor migra la plam�ni provoc�nd embolii pulmonare, fatale de obicei; se
mentine �n permanenta o hipercoagulabilitate a s�ngelui c�t timp se administreaza
acesti hormoni;
- b) aparitia hipertensiunii artereale prin cresterea valorilor ei �n medie cu 5-7
mmHg pentru tensiunea sistolica si cu 1-3 mmHg cea diastolica, �n special la
femeile cu alte boli asociate, precum dislipidemii, diabet, obezitate, etc
2.) Efecte asupra metabolismului:
- a) metabolismul lipidelor: creste colesterolul si fractiunile lipidice care se vor
depune pe vasele sanguine (artere), favoriz�nd aparitia aterosclerozei; riscul
dislipidemiilor este crescut �n special de catre folosirea estrogenilor; de aceea s-a
sc�zut mereu doza lor ajung�ndu-se �n cele din urma la micropilula dar aceasta va
avea �n consecinta un efect contraceptiv tot mai mic, ne�mpiedic�nd ovulatia, iar
efectul abortiv ram�ne principalul ei efect prin modificarile pe care le induce la
nivelul mucoasei uterine, fac�nd improprie nidatia;
- b) metabolismul glucidic: scade toleranta la glucoza, at�t la femeile sanatoase
c�t si la cele cu predispozitie pentru diabet; astfel creste glicemia dimineata sau
dupa m�ncare; frecventa aparitiei unui diabet clinic dupa administrarea
estroprogestativelor este apreciata ca fiind �ntre 3,5-4%;
3.) Sistemul endocrin si aparatul genital:
- inhibitia ovulatiei prin blocarea secretiei hipotalamo-hipofizare de catre
estrogeni si progesteron, ca urmare nu va mai avea loc ovulatia, cu sau fara
menstruatie;
- favorizeaza uneori aparitia chisturilor foliculare;
- efectul hormonilor la nivelul ovarului este complex, plec�nd de la blocarea totala
a functiei ovariene si anovulatie p�na la o activitate apropiata de cea de normal;
astfel efectul hormonilor asupra organelor genitale si a �ntregului sistem endocrin
trebuie privit ca o �nsumare a actiunii hormonilor sexoizi exogeni(pilula) si a celor
endogeni(secretati de catre ovare); �n consecinta apar tulburari de ciclu
menstrual, mai ales dupa oprirea contraceptivelor: fie un flux menstrual scazut
datorita atrofiei mucoasei uterine, fie o crestere a fluxului menstrual; tocmai acest
lucru reprezinta o noua capcana pentru tinere: sunt nevoite sa reia consumul de
C.O pentru a evita hemoragiile care apar frecvent; astfel se formeaza un cerc
vicios si �n momentul �n care t�nara �si doreste copii se afla �n situatia uneori de a
nu mai putea ram�ne �nsarcinata; efectul sterilizant al C.O a fost demonstrat, mai
ales dupa 5 ani de consum de CO, dar apare frecvent si doar dupa un an de
consum;
- hormonii estrogeni si progestativi stimuleaza sinteza de hormoni tiroidieni,
favoriz�nd aparitia uneori a unui hipertiroidism;
- efectul abortiv a fost descris anterior;
4.) Sistemul nervos central:
- modificarile produse la nivel de SNC se manifesta clinic prin:
- cefalee,
- depresie nervoasa,
- scaderea libidoului,
- hiperexitabililtate cu nervozitate;
- a) cefaleea: este legata at�t de retentia apei �n organism din cauza
estroprogestativelor c�t si de un accident vascular cerebral; la epileptici se poate
declansa o criza epileptica;
- b) starile depresive: nu au fost explicate; unii autori considera ca ele apar at�t
datorita faptului ca femeia constientizeaza faptul ca este privata de dreptul ei de a
fi mama c�t si datorita faptului ca aceste pilu le cu hormoni duc la repetate avorturi
hormonale de care femeia nu este constienta dar care lasa urme ad�nci �n psihicul
femeii ca urmare a unui mare pacat, a omor�rii a unuia sau a mai multi copii;
multe femei acuza ca au cosmaruri cu copii avortati, desi ele nu stiu de vreun
avort .
5.) Pielea si fanerele:
- la nivelul pielii pot produce eczeme, urticarie, edem alergic (din cauza
estrogenilor), aparitia parului �n exces, transpiratii abundente (din cauza
progesteronului ), acnee, herpes si boli autoimune precum lupus eritematos
cutanat, porfirie cutanata, etc.(produse de ambii hormoni).
6.) Organe de simt (ochiul):
- dezlipirea de retina cu orbire este o complicatie majora datorata
trombembolismului vaselor retiniene;
7.) Sistemul imunitar:
- scade apararea organismului la infectii precum si a bolilor autoimune, deci
organismul reactioneaza �mpotriva unor structuri proprii (Lupus eritematos, etc.).
8.) Sistemul hepatobiliar:
- ficatul prelucreza si stocheaza hormonii iar printr-o acumulare exesiva de
estrogen si progesteron (!) este lezat ficatul, provoc�nd diferite tulburari �n functia
hepatica;
- se constata un efect toxic al estrogenului pe un teren genetic determinat ;
- cea mai frecventa manifestare a disfunctiei hepatice este icterul, �nsotit de
m�ncarime;
- litiaza biliara este favorizata de hormoni datorita �n special a cresterii
continutului bilei �n colesterol;
- hepatita cronica asimptomatica poate fi agravata de CO, devenind activa si
evolu�nd spre ciroza iar hepatita virala acuta poate fi de asemenea agr avata;
- adenomul hepatic (tumora benigna de ficat);
9.) Aparatul urinar:
- infectia urinara apare cu o frecventa mai mare, �n special candidoza prin
modificarile pH-ului;
10.) Cancerul:
- favorizeaza aparitia cancerului de s�n, de col uterin, de ficat si de piele .;
- aparitia cancerului este favorizata de nasteri la v�rsta de peste 35 de ani, la
femeile cu mai multe avorturi, la femeile care au folosit timp �ndelungat contraceptive orale (8-10
ani!), inclusiv la cele care au consumat contraceptive orale la v�rsta de 35 de ani.
Contraindicatiile:
1.) afectiuni vasculare :
- prezenta trombozei arteriale sau venoase sau predispozitie pentru aceste afectiuni;
- boli de inima (cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, etc.);
- migrena persistenta;
- tulburari ale circulatiei cerebrale cu atacuri ischemice tranzitorii, AVC �n
antecedente, etc. ;
2.) afectiuni hepatice:
- icter �n timpul unei sarcini anterioare,
- hepatita virala,
- alte ictere congenitale,
- adenom hepatic,
- porfirie, etc.
3.) alte boli cu indicatii relative:
- herpes genital recidivant,
- otoscleroza,
- depresie severa,
- migrena,
- diabet,
- afectiune renala cronica,
- boala Crohn,
- malabsorbtie,
- astm bronsic,
- boli de s�nge,
- artrita reumatoida,
- boala Hodkin,
- dislipidemii,
- obezitate,etc..
|
Postat pe 16 Mai 2009 22:16
|
De la: oanabizian, la data 2009-02-05 12:17:30Tot citesc tot felul de topicuri aici si ma intreb de ce cineva care este in situatia aceasta nu se duce la un medic de familie, planificare familiala sau ginecolog si ar primi raspunsuri clare si in primul rand AVIZATE! Da, e ok sa mai intrebi, mai afli pareri, dar din pacate majoritatea persoanelor care-si dau cu parerea pe aici nu prea stiu ce vorbesc. Bineinteles ca anticonceptinalele nu elimina embrionul format, ci nu permit formarea lui, prin impiedicarea fecundarii. Fetelor, cu o simpla cautare pe net puteti gasi raspunsuri multe, si nu de pe forumuri unde oricine are putin liber isi da cu parerea (asa ca mine acum :-))Nu degeaba se spune tot timpul: INTREBATI UN MEDIC!!!! Ca de aceea suntem printre primele locuri in Europa la numarul avorturilor. Pur si simplu preferam sa intrebam vecina, verisoara, necunoscuti de pe forumuri decat sa pierdem o ora-doua din viata noastra cu o vizita la medic. Ma socheaza sfaturile date aici: vasectomie, histerectomie??!!! "Lichidul din perezervative" mentinat de persoana in cauza este spermicid, si cel mai probabil asta ii provoaca lui acea reactie. Sunt si prezervative fara spermicid, trebuie doar sa intrebati pe cine trebuie. Sper ca nu am suparat pe nimeni, multa sanatate tuturor!
Imi pare rau sa iti spun dar sa stii ca nu ai dreptate.Unul din mecanismele prin care un anticonceptional te ajuta sa eviti o sarcina este intradevar SI eliminarea embrionului format.Cel mai bun exemplu de astfel de anticonceptional este pilula de a 2-a zi (care contine o cantitate foarte mare de hormon progestativ despre care nu mai stau sa povestesc aici ce functii ar putea sa aiba).De aceea trebuie sa o iei in minim 72 ore de la contact (pt ca se presupune ca s-a si produs fecundarea), deoarece cam 3 zile ii ia embrionului sa calatoreasca din trompe pana in uter si sa se realizeze si nidarea.
Intradevar, mecanismul principal al majoritatii anticonceptionalelor este inhibarea ovulatiei.Dar mai exista si altele precum cel mentinat anterior sau cel de ingrosare al mucusului cervical care impiedica "inotul" spermatozoizilor pana la tinta sau inhibarea dezvoltarii mucoasei uterale care astfel nu va mai fi pregatita sa prinda embrionul...etc
Cat despre lichidul din prezervative acesta poate contine si spermicide...dar totusi acel lichid este reprezentat mai mult de un lubrifiant (imaginati-va cum ar fi sa faceti dragoste cu un prezevativ uscat,sau,daca cineva a patit, aducet-va aminte ce aiurea se simte, daca faci dragoste o perioada mai lunga de timp, 1-2 ore cu acelasi prezervativ, bineinteles in timpul aceluiasi act...nu "numere" diferite",si acel prezervativ se usuca...pe tine ca fata te ustura ingrozitor un prezervativ uscat.HIHIHI, vb din experienta, desigur).F
ata care a postat despre problema "lor" (pt ca daca toata lumea ar fi citit pana la capat ar fi vazut acest aspect important) a spus ca EL face alergie la prezervativele normale.
Intradevar,teoretic exista si prezervative din cauciuc natural pt cei care au alergie la latex...dar am o cunostiinta care pt o lucrare de masterat a trebuit sa faca studiu pe astfel de prezervative din cauciuc si NU A GASIT NICAIERI PE PIATA NOASTRA...le-a comandat pe net din strainatate...
E complicat ce mai...
Nici eu nu sunt de acord cu anumite sfaturi de pe topic gen: vasectomie si altele...dar din cate am citit aici pe topic...persoanele care au scris...cred ca au gresit topicul...
Hai...sanatate multa si placere maxima!!!
|
Postat pe 6 Iunie 2009 10:49
|
Subscriu si celor scrise de Violeta14.
Apropo Violeta14, si eu sunt tot farmacist.
Pupici
|
|
|
Postat pe 6 Iunie 2009 10:51
|
|
multe sfaturi...cel mai bine mergi la DOCTOR.sfatul meu. un control de rutina iti va prinde bine, apoi sfatul lui despre contraceptie te va face fericita, ai sa vezi. bafta
|
anddabi
Postat pe 16 Iunie 2009 23:20
|
EFECTUL AVORTIV AL MULTOR METODE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
CONSECIN�E NEGATIVE ASUPRA S�N�T��II PROVOCATE DE METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
IMORALITATEA METODELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
METODELE NATURALE DE PLANIFICARE FAMILIAL� (BAZATE PE ABSTINEN�A �N PERIOADA FERTIL� A CICLULUI) -O ALTERNATIV� S�N�TOAS� �I MORAL� (�N ANUMITE CONDI�II) LA METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
�n primul r�nd recomand blogurile urm�toare :
http://www.augustincezar.blogspot.com/
Acest blog con�ine: Argumente �tiin�ifice �i religioase c� omul este om din clipa concep�iei. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� ajutor material, consiliere �i solu�ii alternative pentru a nu face avort. M�rturii publice ale unor femei care au f�cut avort. M�rturii ale unor femei care nu au f�cut avort. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului asupra femeii. M�rturii ale unor medici care au renun�at s� fac� avorturi. Leg�turi cu multe alte site-uri asem�n�toare. Argumente c� multe dintre metodele a�a � zis � contraceptive � sunt de fapt avortive (avorturi timpurii). Argumente c� toate metodele artificiale de contracep�ie sunt d�un�toare s�n�t��ii �i sunt �i p�cate, chiar dac� so�ii ar avea motive care ar putea p�rea justificate pentru a le folosi. C�nd exist� un motiv grav, justificat, de a evita concep�ia, exist� o alternativ� : metodele naturale de planificare familial� bazate pe abstinen�a periodic� (abstinen�a �n perioada fertil� a ciclului). Metodele naturale nu sunt d�un�toare s�n�t��ii �i nu sunt p�cate dac� se recurge la ele dup� c�s�torie �i din motive grave, justificate, nu din egoism. Dac� se recurge la aceste metode din egoism �i nu din motive grave, atunci devin p�cate �i aceste metode naturale.
Pute�i intra �i pe blogul urm�tor:
http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Acest blog con�ine: �nregistr�ri video cu miracole ; videoclipuri ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante, etc.
Mi-am dat licen�a �n bioetic�, iar acum fac doctoratul �n filosofie. Nu ca s� m� laud spun ce studii am, ci pentru a ar�ta c� sunt foarte bine documentat �n domeniu.
Pentru �ntreb�ri �i dialog pot fi contactat pe messenger, unde am id-ul vieru_cezar_iasi
sau pe e-mail la adresa [email protected]
1. Informa�ii mai pu�in cunoscute despre metodele artificiale de contracep�ie �i linkuri cu declara�ii medicale �i c�r�i despre nocivitatea acestor metode:
Dup� cum am ar�tat �i pe bloguri, este dovedit f�r� dubiu, cu argumente clare, biologice �i religioase, c� omul este om din clipa concep�iei, at�t trupe�te, c�t �i suflete�te. Trupe�te, chiar de la concep�ie, adic� de la fecunda�ie, zigotul posed� un cod genetic uman �i propriu, diferit de codul genetic al mamei �i de cel al tat�lui, deci chiar de la concep�ie este fiin�� uman� unic�. Toate tr�s�turile trupului omenesc sunt programate �n codul genetic. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvolt�rii umane �i con�ine: sexul copilului, culoarea p�rului �i a ochilor, �n�l�imea, nuan�a tenului, forma fe�ei, forma nasului, chiar �i firele de p�r. Dezvoltarea ulterioar� a corpului s�u nu este dec�t o derulare a acestui program care exist� deja de la �nceput, din momentul concep�iei. Iar suflete�te, Dumnezeu creaz� sufletul copilului tot �n acel moment al concep�iei. Via�a uman� este sacr� �i inviolabil�. Dumnezeu spune clar �ntr-o porunc�: S� NU UCIZI ! Numai Dumnezeu e st�p�nul vie�ii. Nu avem dreptul s� ne atingem de via�� ]n nici un fel. Dumnezeu vrea s� se nasc� orice copil care s-a conceput. Sufletul copilului este creat de Dumnezeu �n momentul concep�iei, deci nici un copil nu se concepe din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu. Via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al s�u. P�rin�ii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii, nu st�p�ni ai vie�ii. Nu exist� dreptul la moarte, exist� numai dreptul la via�� !
Unele dintre metodele artificiale de � contracep�ie � sunt de fapt avortive (avorturi timpurii), deoarece nu sunt o piedic� �mpotriva concep�iei, ci ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (�mpiedic� implantarea �n uter a ovulului deja fecundat). Astfel, sunt avortive pilula de a doua zi �i steriletul, c�ci ac�ioneaz� dup� concep�ie; contraceptivele hormonale (pilulele anticoncep�ionale luate �nainte, injec�iile contraceptive, implanturile subdermice �i alte contraceptive hormonale) uneori sunt o piedic� �mpotriva concep�iei, dar alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia, deci, �n numeroase cazuri sunt avortive: de multe ori ele nu inhib� ovula�ia, fecunda�ia are loc �i �n aceste cazuri ac�ioneaz� dup� fecunda�ie modific�nd endometrul (mucoasa peretelui intern al uterului), f�c�ndu-l neprimitor pentru ovulul fecundat. Astfel �mpiedic� nida�ia �n cazurile, destul de numeroase, �n care fecunda�ia totu�i a avut loc, iar embrionul va fi eliminat ulterior, �n timpul menstrua�iei, de obicei f�r� a fi observat, datorit� dimensiunilor foarte reduse (la 14 zile de la concep�ie, embrionul are aproximativ 1,5mm).
Dar aspectul avortiv al acestor metode artificiale de contracep�ie este trecut de cele mai multe ori sub t�cere, deoarece exist� interesul comercializ�rii lor, a�a cum vom vedea mai jos. Multina�ionalele c�tig� sume imense de bani pe plan mondial din producerea �i comercializarea acestor produse a�a �zis � contraceptive �. Se adaug� �i interesul celor care �mpart �n mod nedrept resursele �i manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei din lume nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, �n fapt promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii.
Unii medici spun adev�rul �n privin�a contracep�iei, dar al�ii ofer� pacientelor explica�ii sumare, f�r� �ns� a preciza c� aceasta se realizeaz� uneori prin distrugerea �i eliminarea embrionului (copilului), adic� prin avort timpuriu.
Doctorul Mina Minovici critica propaganda contraceptiv�, numind-o �propagand� criminal�, �plag� social� �i na�ional�.
Pe l�ng� ac�iunea avortiv� a multora dintre metodele artificiale de contracep�ie, toate metodele artificiale de contracep�ie au �i consecin�e negative asupra s�n�t��ii (efecte secundare), unele dintre ele chiar foarte grave, care vor fi prezentate mai jos.
Acces�nd linkul urm�tor, g�si�i o carte ce poate fi citit� direct pe internet despre mijloacele anticoncep�ionale �i efectele lor secundare fatale despre care nu se vorbe�te din interese comerciale. Un bilan� critic din punctul de vedere al unui ginecolog. Cartea este scris� de Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetric� la spitalul cantonal Stans, Elve�ia, CH - 6370) �n colaborare cu Otto D�pper.
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale
-Informa�ii importante despre efectul avortiv al pilulei contraceptive �i despre consecin�ele grave asupra s�n�t��ii g�si�i acces�nd �i linkul urm�tor :
http://www.avort.ro/pilula.php
Textul de pe acest site a fost scris pe baza unui studiu f�cut de Dr. Chris Kahlenborn care este medic terapeut la o clinic� privat� din Altoona, SUA. El este autorul studiului Breast Cancer, Its Link to Abortion and Birth Control Pill (Cancerul mamar, leg�tura sa cu avortul �i pilula de control al na�terii). Informa�iile au fost oferite prin bun�voin�a doamnei dr. Nicole Syed, de la Centrul Fertility Care, Londra, 21a Soho Square W1D 4NR; Tel: 020 7437 0892; e-mail: mailto:[email protected]
- Un site despre nocivitatea metodelor artificiale de contracep�ie :
http://www.anticonceptionale.info/
-Despre efectele avortive �i d�un�toare pentru organism ale contraceptivelor artificiale � Dr. Chris Kahlenborn �i Dr. Ann Moell:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/230-ce-trebuie-sa-stie-o-femeie-despre-contraceptie
-Contraceptivele hormonale (�i �n general contraceptivele artificiale) chiar sunt periculoase. Studiu cu trimiteri la articole si link-uri catre reviste si carti de specialitate despre nocivitatea contraceptivelor
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/215-contraceptivele-hormonale-chiar-sunt-periculoase
-Studiu medical (autor: dr. Chris Kahlenborn) despre faptul c� pilula �i steriletul sunt avortive (cauzeaz� avorturi timpurii) �i despre nocivitatea lor �i a metodelor artificiale de contracep�ie �n general:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/228-cum-functioneaza-pilula-si-alte-contraceptive-contraceptivele-hormonale-si-steriletuldiu-sunt-ele-oare-abortive-cauzeaza-avorturi-timpurii
-Pilulele anticoncep�ionale sunt avortive Autor: John Wilks, medic farmacist, M.P.S., M.A.C.P.P., octombrie 1998
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/229-cum-functioneaza-si-mai-ales-cum-esueaza-pilula-pilula-provoaca-avortul-hormonal-avorturi-timpurii
-Fa�a nev�zut� a contraceptivelor:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/213-fata-nevazuta-a-contraceptivelor
-Pilula �i cancerul mamar (cancerul de s�n) � interviu cu Dr. Chris Kahlenborn
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/216-pilula-si-cancerul-mamar-cancerul-de-san
-Riscul cancerului mamar indus de pilul� � autor Dr. Chris Kahlenborn
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/217-riscul-cancerului-mamar-indus-de-pilula
-Despre pericolele contraceptivelor injectabile:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/214-contraceptivele-injectabile-periculoase-pentru-sanatatea-oamenilor
- De asemenea, pute�i citi sau audia conferin�a despre avort, efectele nocive ale metodelor artificiale de �contracep�ie� �i despre bolile cu tranmitere sexual� �inut� de doamna doctor Cristina Todea � Gross, acces�nd linkul urm�tor :
http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/209/Conferinta-despre-avort
Alternativa la metodele artificiale de contracep�ie este planificarea familial� prin metodele naturale, bazate pe abstinen�a periodic� (�n zilele fertile ale femeii). Aceste metode naturale sunt s�n�toase, nu cost� nimic �i sunt �n acord cu morala cre�tin� dac� se recurge la ele din motive grave, justificate, nu din motive egoiste. Dar dac� so�ii nu au motive grave, justificate pentru a am�na sau evita conceperea unor noi copii �i recurg la metodele naturale din motive egoiste, atunci �i aceste metode naturale devin p�cate.
Dar metodele artificiale de contracep�ie (at�t cele care ac�ioneaz� dup� concep�ie, c�t �i cele care sunt o piedic� pentru concep�ie) sunt p�cate chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase pentru a le folosi, dup� cum vom vedea c�nd vom ar�ta imoralitatea acestor metode.
Exist� o singur� excep�ie: este permis� din punct de vedere moral (deci nu constituie p�cat) folosirea metodelor terapeutice cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, chiar dac� se prevede c� din aceasta va rezulta o piedic� �mpotriva concep�iei, cu condi�ia ca aceast� piedic� s� nu fie direct voit�.Cine n-a �tiut p�n� acum toate aceste aspecte �i a folosit metode artificiale de contracep�ie, s� nu mai foloseasc� astfel de metode m�car de acum �nainte, c�nd a con�tientizat. Prin informa�iile detaliate din acest material venim �n �nt�mpinarea datoriei morale pe care o are fiecare de a se informa c�t mai bine. Dac� nu s-ar informa, ar fi �n ignoran�� vinovat�.Legea care interzice metodele artificiale de contracep�ie nu e o simpl� lege a dreptului uman, ci este o lege a lui Dumnezeu, care a fost dat� o dat� pentru totdeauna �i nu poate fi schimbat� niciodat�. Toate Bisericile cre�tine exprim� �ntr-un glas voin�a lui Dumnezeu care interzice sterilizarea �i toate metode artificiale de contracep�ie. Nu trebuie s� lu�m exemplul oamenilor p�c�to�i �i corup�i, oric�t de mul�i ar fi ace�tia, ci exemplul cre�tinilor adev�ra�i care respect� voin�a lui Dumnezeu.
2. Metodele naturale de planificare familial� � o alternativ� la metodele artificiale de contracep�ie
O alternativ� la metodele artificiale de contracep�ie o reprezint� metodele naturale de planificare familial�. Mul�i medici ginecologi critic� metodele artificiale de contracep�ie �i recomand� metodele naturale de planificare familial�. Metodele naturale de planificare familial� sunt cele care respect� ordinea fireasc� at�t �n preg�tirea �i �n desf�urarea actului sexual, c�t �i �n finalizarea lui. Aceste metode naturale difer� �ntre ele �n func�ie de procedeele de calcul al perioadelor fertil� �i nefertil� din ciclul menstrual. Ele sunt urm�toarele patru:
a. metoda calendarului (se mai nume�te �i metoda Ogino-Knaus, dup� numele inventatorilor),
b. metoda temperaturii bazale,
c. metoda Billings (ritmul mucusului cervical)
d. metoda simpto-termic�.
Metodele naturale de planificare familial�:
- Nu au nici un efect negativ asupra s�n�t��ii.
- Presupun abstinen�a (ab�inerea) de la actul sexual �n zilele de fertilitate sigur� sau probabil� ale ciclului menstrual (abstinen�a periodic�).
- Dac� sunt calculate corect, metodele naturale de planificare familial� au un grad ridicat de siguran��, �n condi�iile �n care femeia �i cunoa�te bine func�ionarea ciclului menstrual (siguran�� de 100% nu ofer� nici metodele naturale de planificare familial�, nici metodele artificiale de contracep�ie). De obicei, un calcul mai exact al func�ion�rii ciclului menstrual se face �ntr-o perioad� de 6-12 luni. Exist� formule de calcul al metodelor naturale de planificare familial� chiar �i pentru femeile care au ciclu neregulat. Dac� ciclul este foarte variabil nu se poate aplica metoda calendarului, �ns�, �n acest caz, se pot aplica urm�toarele trei metode naturale (a temperaturii, metoda Billings �i metoda simpto-termic�). Exist� m�rturii ale unor so�i care folosesc numai metode naturale de planificare familial� �i declar� c� sunt foarte mul�umi�i de ele.
- Din punct de vedere moral, metodele naturale de planificare familial� sunt conforme cu criteriile moralei catolice �i cu criteriile obiective ale moralit��ii, bine�n�eles dac� sunt utilizate dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� evitarea concep�iei prin recurgerea la ele nu provine din egoism, ci exist� motive grave, justificate ca so�ii s� evite concep�ia unor noi copii sau s� distan�eze concep�iile copiilor. �n acelea�i condi�ii, metodele naturale de planificare familial� sunt acceptate �i de unele dintre Bisericile Ortodoxe. (Bisericile Ortodoxe din anumite ��ri nu accept� nici metodele naturale de planificare familial�, accept�nd doar abstinen�a total� ca singur� solu�ie pentru cei care nu mai vor noi copii) Dup� cum vom explica spre sf�r�itul materialului, Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste, �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase.
- Metodele naturale nu numai c� nu pun �n pericol rela�ia dintre so�i, ci dimpotriv�, �ncurajeaz� iubirea �i respectul dintre ei.
- Favorizeaz� d�ruirea total� a so�ilor.
- Nu cost� nimic.
- E clar c� NU este permis s� se fac� avort dac� totu�i s-ar concepe copilul �n cazurile de excep�ie ale metodelor naturale, �n cazurile erorilor de calcul sau �n oricare alt caz.
- Dac� o nou� sarcin� ar expune direct la un pericol real �i foarte grav via�a mamei, abstinen�a periodic� nu poate fi recomandat� �i nici urmat�. �n asemenea cazuri se impune consultarea unor medici de �ncredere �i cu principii cre�tine.
E adev�rat c� aceast� abstinen�� periodic� presupune un oarecare sacrificiu, mai ales pentru so�ii tineri, dar pe lumea aceasta orice lucru bun se face cu sacrificiu, pe c�nd r�ul se face mai u�or, dar este foarte d�un�tor. �ns� cine tr�ie�te cu �n�elepciune alege lucrurile bune �i s�n�toase (metodele naturale), chiar dac� acestea presupun sacrificiu, iar nu lucrurile care la suprafa�� par u�oare, dar �n realitate sunt pline de r�utate �i otrav� (metodele artificiale de contracep�ie).
Iat� �i un link cu c�r�i, dintre care dou� sunt despre metodele naturale de planificare familial� (Autocontrolul fertilit��ii pe cale natural� �i Planificarea familial� dup� morala catolic�):
http://www.profamilia.ro/soti.asp
Cine dore�te detalii despre procedeele de calcul ale metodelor naturale de planificare familial�, cine mai dore�te materiale informative sau cine are �ntreb�ri despre cele scrise �n acest material poate s� scrie la urm�toarea adres� de e-mail: [email protected] sau pe messenger, la id vieru_cezar_iasi
3. Consecin�e negative asupra s�n�t��ii provocate de metodele artificiale de contracep�ie
Metodele artificiale de contracep�ie se �mpart �n :
A. Metode ireversibile (sterilizare definitiv�)
a)Sterilizarea masculin� (vasectomie) const� �n ligatura chirurgical� a canalelor deferente.
b)Sterilizarea feminin� const� �n ligatura sau rezec�ia trompei (tubei) uterine. Aceste metode sunt interven�ii definitive �i infirmit��i. At�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat pot provoca: hemoragii dup� opera�ie, infec�ii, hematomul inciziei, dureri, traumatizarea vaselor sanguine sau a tractului intestinal, tumefac�ii, complica�ii legate de anestezia local� sau general�, etc.; iar numai pentru b�rbat: inflama�ia testiculelor �i senza�ii dureroase, granulomi forma�i de sperm� l�ng� testicule, etc.
Mai multe despre consecin�ele steriliz�rii asupra s�n�t��ii pute�i citi acces�nd, pe linkul urm�tor, cartea pe care am recomandat-o �i mai sus, scris� de medicul ginecolog Rudolf Ehmann, �n colaborare cu Otto D�pper
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale
Persoanele care se sterilizeaz� fac p�cat mare �i dovedesc egoism, care este opusul iubirii cre�tine. Chiar dac� au deja un anumit num�r de copii, trebuie s� se g�ndeasc� la faptul c� poate Dumnezeu vrea s� aduc� la existen�� �i alte fiin�e umane prin intermediul lor, precum �i la faptul c� nu au dreptul moral s� recurg� la sterilizare. Apoi, trebuie s� se g�ndeasc� �i la faptul c� unele �mprejur�ri ale vie�ii lor se pot schimba, adic� le poate deceda so�ul / so�ia �i, rec�s�torindu-se, poate c� vor dori s� aib� m�car un copil �i cu noul so� / noua so�ie.
Persoanele care sunt sterile f�r� inten�ie �i f�r� motiv, �nseamn� c� sunt puse la �ncercare de Dumnezeu. Trebuie s� se roage cu st�ruin�� �i s� urmeze tratamentele prescrise de medic pentru �nl�turarea sterilit��ii. Dac� problema lor se rezolv�, s� mul�umeasc� din suflet lui Dumnezeu. Dar dac� p�n� la urm� tot nu ob�in vreun rezultat, s� se resemneze la voin�a lui Dumnezeu �i, dac� vor, pot s� adopte un copil sau mai mul�i.
B. Metode reversibile
a) Pilula �de a doua zi� (sau a�a-numita �contracep�ie de urgen��) este o metod� cu efect avortiv, deoarece ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (ucide ovulul fecundat sau modific� �nveli�ul intern al uterului, care devine neprimitor pentru ovulul fecundat). Prezint� efecte secundare grave, put�nd provoca : sarcini extrauterine, ame�eli, gre�uri puternice, v�rs�turi, dureri, senza�ii nepl�cute �n s�ni, hemoragii uterine, deregl�ri ale ciclului menstrual, etc. De exemplu, Sir Libunam Daonaldson, consilierul � �ef pe probleme medicale al guvernului Marii Britanii, a avertizat medicii britanici c� un anumit tip de pilule �de a doua zi�, Levonelle �i Levonelle-2, determin� o rat� crescut� a sarcinilor extrauterine.
Mai multe despre consecin�ele foarte d�un�toare provocate de pilula de a doua zi, pute�i citi acces�nd linkul urm�tor :
http://www.provita.ro/avortul/pilula-de-a-doua-zi
b) Contracep�ia prin dispozitiv intrauterin (prescurtat D.I.U., se mai nume�te sterilet sau spiral�). Este un dispozitiv din material plastic, cu fir de argint sau de cupru, care se inser� �n cavitatea uterin�. Steriletul �mpiedic� nida�ia, deci are efect avortiv. Ca urmare a folosirii steriletului pot ap�rea: sarcini extrauterine, crampe dureroase, contrac�ii uterine �n �ncercarea de a respinge corpul str�in, infec�ii, expulzie spontan�, sarcini pe sterilet, obstruc�ie tubar� �i prin aceasta sterilitate, perfora�ie uterin� latent� provoc�nd hemoragie intern� �i peritonit�, cancer cervical, cancer la endometru, menstrua�ii mai abundente, prelungite �i dureroase, febr� sau frisoane, dureri sau s�nger�ri �n timpul actului sexual, s�nger�ri intermenstruale (toate aceste s�nger�ri put�nd duce la anemie), scurgeri vaginale abundente sau cu miros nepl�cut, dereglarea ciclurilor menstruale. Riscul sarcinii extrauterine la femeile care poart� sterilet este de zece ori mai mare dec�t la femeile care nu-l poart�. Datorit� efectelor deosebit de d�un�toare, companiile care fabric� sterilete �n S.U.A. au fost date �n judecat� de numeroase femei care s-au �mboln�vit. Drept urmare, din anul 1986, aceste companii au �ncetat s� le mai v�nd� pe pia�a american�. Ceea ce nu �nseamn� c� respectivele fabrici nu mai produc sterilete, �ns�, din anul 1986, ele sunt fabricate numai pentru export. Exist� informa�ii c� femeile din Rom�nia au �nceput s� evite steriletele.
c)Contracep�ia hormonal� : - Pilulele �anticoncep�ionale� (denumite �i COC sau pilule orale combinate) asociaz� dou� substan�e hormonale: estrogenul �i progesteronul (iar pilula monohormonal� sau POP e f�cut� numai pe baza unei singure substan�e hormonale, progesteronul), exist�nd foarte multe variante �i nume comerciale, produc�ia acestora devenind o afacere rentabil�, de unde �i publicitatea de��n�at� f�cut� �pilulei�. Afacerile rentabile �i publicitatea exist� �i �n cazul altor metode artificiale de contracep�ie. Pilulele anticoncep�ionale (at�t cele combinate, COC, c�t �i cele monohormonale, POP) �mpiedic� uneori concep�ia, dar alteori ac�ioneaz� �i dup� concep�ie �mpiedic�nd nida�ia, deci uneori au �i efect avortiv, a�a cum am explicat mai sus. �n ceea ce prive�te efectul avortiv al pilulelor, iat� c�teva citate ale unor speciali�ti actuali care au studiat problema �i au ajuns la aceast� concluzie. Mutschler : �Contraceptivele orale �mpiedic� implantarea ovulului fecundat, atunci c�nd ovula�ia a avut loc�. Finjentscher (M�nster) arat� c� �n 7% din cazurile �n care are loc fecunda�ia ovulului la persoanele care iau pilule, contracep�ia (mai exact avortul timpuriu) e datorat� �mpiedic�rii nida�iei. Beller (M�nster) vorbe�te despre efectul avortiv al pilulei, care ar trebui numit� �avort precoce� (avort timpuriu). Taubert �i Kuhl vorbesc �n cartea lor �Kontrazeption mit Hormonen� (�Contracep�ia cu hormoni�) ap�rut� �n 1980, despre �efectul de �mpiedicare a nida�iei la aproape toate tipurile de pilule�. �n 1985 la Congresul �National Abortion Federation� din Boston s-a f�cut aceast� declara�ie: �Nu v� �n�ela�i. Pilula �i steriletul sunt avortive.� (�i nu numai pilula �i steriletul sunt avortive, dup� cum ve�i vedea mai jos). Consecin�ele folosirii contraceptivelor hormonale sunt extrem de variate �i frecvente (la unele femei, aceste consecin�e pot ap�rea mai repede, iar la altele pot ap�rea �n timp). Prin pilulele �anticoncep�ionale� se introduce �n organism un surplus de hormoni sintetici, chimici, modifica�i �n laborator, care, �n timp, se depoziteaz� �n organism.
Mul�i medici ginecologi dau o list� foarte lung� a efectelor folosirii pilulelor contraceptive. Variaz� de la efecte u�oare: obezitate, cre�terea poftei de m�ncare, tensiuni �i dureri mamare, dereglarea regularit��ii ciclului menstrual, senza�ii de grea��, vom�, oboseal�, iritabilitate, depresii acute, dureri de cap acute, s�nger�ri intermenstruale, amenoree , frigiditate, p�n� la efecte grave: pilozitate accentuat� (apari�ia din abunden�� a p�rului pe corpul femeii), hiperlipemie , embolie pulmonar�, sc�derea toleran�ei la glucoz� cu riscul apari�iei diabetului zaharat, icter de tip colestatic , distrofii mamare �i �n special diferite forme de cancer hormonodependent : cancer mamar, cancer uterin �i al colului uterin. Cancerul de col uterin este determinat de hormonii pilulei contraceptive, consider� doctor Amy Berrington de la Cancer Research, Oxford, fiind �n acord cu autorii unui studiu sintetizat de Agen�ia Reuters. Cercet�rile au fost f�cute pe mai multe cazuri de femei bolnave. �n ce prive�te cercet�rile prezentate la a treia conferin�� european� a cancerului de s�n, acestea au ar�tat c� pericolul acestei maladii este cu 26% mai mare la utilizatoarele de pilule, �n compara�ie cu cele care nu le utilizeaz�. �n acela�i timp, la femeile care iau pilule de mai mult timp, pericolul de a dezvolta aceast� boal� este de p�n� la 56%.
Mai pot ap�rea accidente cardio-vasculare (mai ales la fum�toare �i la femeile care au trecut de 35 de ani) : infarct, hipertensiune arterial�, accidente vasculare cerebrale, hipercoagubilitate cu accidente tromboflebitice (tromboze venoase profunde, tromboz� cerebral�), ateroscleroz� , ischemie coronarian� . Un studiu f�cut �ntre anii 1977-1981 �n Anglia pe 200.000 de femei arat� c�, la femeile care folosesc pilule, procentajul deceselor cauzate de afec�iuni cardiace �i vaso-cerebrale e cu 40% mai ridicat dec�t la femeile care nu folosesc. Pericolul hemoragiei cerebrale este de 6,5 ori mai mare, iar la femeile care mai �i fumeaz�, acest pericol este de 22 de ori mai mare dec�t la femeile care nu folosesc pilule. Pericolul de infec�ii pelviene e de 7 ori mai mare la femeile care folosesc pilule dec�t la celelalte.
Exist� apoi riscul sterilit��ii. �n S.U.A. sunt circa un milion de femei devenite sterile din cauza pilulei �i num�rul lor cre�te cu circa 100.000 pe an.
Se mai poate aminti blocajul permanent al func�iei hipotalamice , �ncetarea cre�terii la persoanele care sunt �nc� �n cre�tere �i iau pilule anticoncep�ionale.
La nivelul colului uterin, al ovarului sau al vaginului, s-au �nt�lnit modific�ri morfopatologice .
Exist� �i alte consecin�e : accidente respiratorii, sarcini extrauterine (deoarece contraceptivele hormonale modific� mi�c�rile peristaltice ale trompelor uterine, prin secre�iile steroidiene ovariene), na�teri premature, edeme sau dureri la picioare, crize de respira�ie, dureri �n abdomen, piept sau bra�, tulburarea vederii, �ng�lbenirea ochilor sau a pielii, iar unii speciali�ti consider� c� r�sp�ndirea bolii SIDA nu e str�in� de folosirea pilulei, �ntruc�t pilula ar sl�bi sistemul imunitar. Contraceptivele orale au �i un rol �n trecerea �n stare de parazit a Candidei saprofite, duc�nd la candidoz� . De asemenea, pilulele favorizeaz� �i alte boli cu transmitere sexual�, tricomoniaza �i chlamidia , deoarece modific� pH-ul vaginal, stimul�nd bacteriile �i microbii.
- Contraceptivele injectabile, la fel ca �i pilulele, �mpiedic� uneori concep�ia, iar alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, impiedic�nd nida�ia, deci uneori au efect contraceptiv, alteori au efect avortiv. �n ultimii ani au fost date publicit��ii mai multe studii cu privire la rolul contraceptivelor injectabile �n producerea cancerului de s�n. Contraceptivele injectabile prezint� acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii ca �i pilulele anticoncep�ionale. �n plus, pot avea ca efect erup�ii cutanate , acnee , pigmentarea pielii, iar studii recente arat� �i o alt� consecin�� a folosirii acestei metode: sc�derea densit��ii osoase care poate duce mai t�rziu la apari�ia osteoporozei . Aceast� metod� poate avea �i urm�toarele consecin�e: s�nger�ri vaginale care dureaz� mult �i sunt abundente, puternice dureri de cap, depresii majore, urin�ri frecvente, �ng�lbenirea pielii sau a ochilor, menstrua�ii prelungite sau, dimpotriv�, amenoree (lipsa menstrua�iei).
- Implanturile subdermice presupun interven�ia chirurgical�. Au tot ac�iune hormonal�. Uneori au efect contraceptiv, alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, deci au �i efect avortiv. Consecin�ele negative asupra s�n�t��ii sunt acelea�i ca �i �n cazul pilulelor �i al injec�iilor hormonale. �n plus, implanturile mai pot avea urm�toarele consecin�e negative asupra s�n�t��ii: chisturi ovariene, cre�terea dimensiunii ovarelor, dificult��i de vedere, c�derea p�rului de pe cap, scurgeri vaginale.
- Exist� �i alte tipuri de contracep�ie hormonal� mai pu�in r�sp�ndite, dar au aceea�i ac�iune (uneori contraceptiv�, alteori avortiv�) ca �i cele descrise mai sus, precum �i acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii.
d) Substan�ele spermicide locale sub form� de creme, spumante, geluri, folii, burete cu spermicid, ovule, tablete, care se introduc �n vagin �nainte de contactul sexual, au eficacitate slab�. Drept consecin�e, pot ap�rea fenomene inflamatorii �i alergice locale at�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat. Spre deosebire de contraceptivele hormonale, la care efectul avortiv este dovedit cu certitudine, la substan�ele spermicide efectul avortiv nu este dovedit cu certitudine dar este foarte probabil c�, �n cazul �n care totu�i a avut loc fecunda�ia, ucid ovulul fecundat sau �mpiedic� nida�ia lui.
e) Actul sexual �ntrerupt (�coitus interruptus� sau �ejacularea afar�) este una dintre cele mai nesigure metode contraceptive, deoarece exist� spermatozoizi �i �n pic�turile de lichid prespermatic (eliminarea unui lichid �n timpul actului sexual, �nainte de ejaculare), nu numai �n sperma eliminat� la sf�r�it, iar o singur� pic�tur� de lichid prespermatic este suficient� pentru ca o femeie s� r�m�n� �ns�rcinat� (bine�n�eles, dac� se afl� �n perioada fertil� a ciclului menstrual). De asemenea, c��iva spermatozoizi se pot desprinde �n timpul actului sexual �i pot p�trunde �n vagin, iar unul dintre ei poate ajunge la ovul. Aceast� metod� determin� o stare de anxietate �i tensiune psihic� �i, pe termen lung, poate provoca impoten�a la b�rbat �i frigiditatea la femeie. Mai este denumit� �i onanism, de la p�catul lui Onan, criticat �n Biblie, dup� cum vom vedea mai pe larg pu�in mai jos, c�nd vom ar�ta imoralitatea metodelor artificiale de contracep�ie. Unii confund� onanismul cu masturbarea. Nu trebuie confundate, dar ambele sunt p�cate. Despre masturbare vom vorbi spre finalul materialului.
f) Prezervativul masculin (condom) este r�u tolerat �i nu asigur� protec�ie total� nici �mpotriva infec�iei cu virusul imunodeficien�ei umane (HIV), nici �mpotriva altor boli cu transmitere sexual�. Pe l�ng� faptul c� se pot rupe, pot aluneca sau pot avea defecte de fabrica�ie, �n latexul prezervativelor pot ap�rea anumite fisuri foarte mici, invizibile cu ochiul liber, dar prin care virusul HIV poate trece cu mare u�urin��, pentru c� este mult mai mic. M�rimea fisurilor care apar �n mod natural �n latexul prezervativului este de p�n� la 5 microni, iar virusul mediu HIV are aproximativ 0,1 microni. �n termeni de m�rime, asta �nseamn� c� virusul HIV poate trece printr-o fisur� din latexul prezervativului tot at�t de u�or precum trece o pisic� printr-o u�� deschis� de garaj. Dup� unii cercet�tori, riscul infect�rii cu HIV �n cazul folosirii prezervativului este �n jur de 15%, iar dup� al�i cercet�tori acest risc este chiar �n jur de 35%. Dar chiar lu�nd �n calcul riscul cel mai mic (�n jur de 15%), cine folose�te prezervativul �i are rela�ii sexuale cu mai mul�i parteneri, nu poate avea vreo garan�ie c� mai devreme sau mai t�rziu nu se va infecta, dup� cum nu are nici o garan�ie cel care zboar� cu un avion dintr-o sut�, de�i 15 dintre ele se vor pr�bu�i. Acest virus poate avea o perioad� de incuba�ie de la c�teva luni p�n� la c��iva ani, uneori chiar opt sau zece ani, astfel �nc�t o persoan� care este infectat� cu HIV poate p�rea perfect s�n�toas� mai mul�i ani, dar �n realitate este seropozitiv� �i poate transmite altora virusul HIV. Cea mai sigur� ap�rare fa�� de virusul HIV nu este folosirea prezervativului, ci este abstinen�a �nainte de c�s�torie �i fidelitatea �ntre so� �i so�ie dup� aceea. Prin prezervative se creeaz� o fals� speran�� de securitate �mpotriva HIV �i se �ncurajeaz� promiscuitatea. Exist� �i un documentar despre SIDA, intitulat �F�r� o a doua �ans�, �n care se vorbe�te �i despre falsa speran�� a a�a-zisului �sex sigur� (�self sex�). Virusul HIV distruge sistemul imunitar al organismului, care devine incapabil s� se apere �n lupta cu infec�iile. De multe ori, abia dup� mai mul�i ani de la infectarea cu HIV organismul dezvolt� o serie de boli, care �n condi�ii normale ar fi fost stopate de sistemul imunitar. O persoan� poate afla dac� este seropozitiv� sau nu, �n urma unui test HIV, care se face gratuit la centrele de transfuzie sanguin� �i la alte centre. Acest test pune �n eviden�� anticorpii produ�i de organism, care pot fi descoperi�i dup� ce au trecut �ase luni de la infectare. Dup� cum se �tie, nu exist� vindecare pentru persoanele infectate cu HIV, ci este posibil� doar o �ncetinire a evolu�iei bolii, deci o �nt�rziere a decesului cu cel mult c��iva ani.
Virusul HIV se transmite prin: contact sexual, s�nge infectat (transfuzii de s�nge infectat, folosirea unui instrumentar medical infectat, body � piercing �i tatuare, folosirea �n comun a unor obiecte t�ioase ce pot produce leziuni ale pielii: lame de b�rbierit, instrumente de manichiur� �i pedichiur�, periu�a de din�i), de la mama infectat� la copil (30% dintre copiii concepu�i de o mam� seropozitiv� mo�tenesc virusul). Virusul HIV se poate transmite �i prin contact sexual anal sau oral �i uneori se poate transmite chiar prin s�rut pasional (virusul HIV a fost localizat �i �n alte fluide corporale diferite de s�nge, cum ar fi: sperm�, secre�ii vaginale, saliv�, lacrimi, etc.).
Virusul HIV nu se transmite prin: tuse sau str�nut, deci prin aer; atingere, �mbr��i�are, s�rut prietenesc pe obraz; tr�ind sau muncind �n preajma unei persoane infectate; folosirea grupurilor sanitare �n condi�ii igienice; utilizarea veselei �n comun; �n�ep�turi de ��n�ari sau alte insecte; b�i, bazine, adic� prin ap�; prosoape, clan�e de u�i, telefon sau computer. Ca �i actul sexual �ntrerupt, folosirea condomului poate provoca anxietate �i tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic. De asemenea, mai poate provoca irita�ii la nivelul organelor genitale.
g) Prezervativul feminin (diafragma sau obturator cervical �i cupola cervical�) este f�cut �n func�ie de dimensiunile fiec�rei femei. Are eficien�� mediocr� �i este, de asemenea, r�u tolerat. Poate provoca acelea�i efecte negative ca �n cazul folosirii condomului (irita�ii, anxietate, tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic). �n plus, poate provoca infec�ii ale aparatului urinar. Dup� cum se observ�, nu exist� vreo metod� artificial� de contracep�ie lipsit� de urm�ri negative, mai mult sau mai pu�in grave, pe plan fizic �i psihic pentru femeie, dar �i pentru b�rbat, iar unele dintre ele sunt �i avortive.
4. Imoralitatea metodelor artificiale de contracep�ie
Deja filosofii de dinainte de cre�tinism ajunseser� la concluzia c� ceea ce este imoral este �ntotdeauna v�t�m�tor. �n acest sens, filosoful grec Platon spunea c� nici un lucru nu este folositor dac� nu e conform moralei: nu pentru c� ceea ce este folositor e moral, dar pentru c� ceea ce este moral este folositor. Publicitatea care se face unor metode contraceptive artificiale este determinat� de interese comerciale, �n nici un caz de inten�ii benefice. Toat� aceast� propagand� se pretinde umanist� �i filantropic�. Pretinde c� vizeaz� binele omenirii, dar de fapt ascunde scopuri �i interese negative: e vorba de dorin�a popoarelor bogate, amenin�ate cu dispari�ia datorit� natalit��ii foarte sc�zute, de a de�ine controlul demografic al planetei, consider�nd c� popula�iile s�race, �n permanent� cre�tere, constituie o amenin�are pentru bog��iile lor. �i apoi mai sunt la mijloc marile interese financiare: sume imense de bani pe care le c�tig� multina�ionalele, fabric�nd �i comercializ�nd produsele artificiale de contracep�ie. Cum acestea sunt din ce �n ce mai pu�in folosite �n ��rile bogate, dovedindu-se a fi nocive s�n�t��ii, se caut� noi pie�e de desfacere, invad�nd �n special ��rile africane �i cele din fostul bloc comunist.
Nu este p�cat pl�cerea actului sexual �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin�, cu condi�ia ca ei s� respecte ordinea fireasc�. Ordinea fireasc� este perturbat� prin metodele artificiale de contracep�ie.
Dup� cum nu constituie p�cat actele sexuale dac� au loc �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� se respect� ordinea fireasc�, la fel nu constituie p�cat actele sexuale s�v�r�ite dup� v�rsta fertilit��ii, �n aceste condi�ii.
Toate metodele artificiale de contracep�ie sunt imorale �i deci p�cate mari, cu excep�ia celor terapeutice, cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, cu condi�ia ca piedica pentru concep�ie s� nu fie direct voit�. Din Biblie reiese c� Dumnezeu nu este de acord cu metodele artificiale de contracep�ie. De exemplu, �n Geneza (Facerea) 38,9-10 este criticat� metoda actului sexual �ntrerupt (p�catul lui Onan). La evrei era obiceiul ca, atunci c�nd murea un b�rbat, fratele s�u s-o ia �n c�s�torie pe so�ia acestuia. A�a a f�cut Onan, dar, ca s� nu conceap� copii, el practica metoda actului sexual �ntrerupt. Lui Dumnezeu nu i-a pl�cut acest lucru �i l-a pedepsit. Uneori se face �n favoarea folosirii metodelor contraceptive urm�toarea argumenta�ie: �dec�t s� se fac� avort, e preferabil s� se recurg� la metode contraceptive�. Acest� argumenta�ie apar�ine unei mentalit��i care �i recunoa�te lui Dumnezeu numai jum�tate din drepturile de proprietate asupra vie�ii, adic� �i recunoa�te lui Dumnezeu dreptul asupra vie�ii, dar nu �i asupra mecanismelor delicate care stau la originea vie�ii. At�t avortul c�t �i contracep�ia fac parte, la nivele diferite, dintr-o cultur� care refuz� via�a �i refuz� invita�ia de a fi simpli colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii. Ele au la baz� orgoliul omului care �i asum� drepturi pe care nu le are. Apoi, cum am v�zut, multe dintre metodele contraceptive sunt de fapt avortive. Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste, �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase. Papa Paul al VI-lea �n enciclica �Humanae vitae� (�Via�a uman�) arat� c� exist� �ntre cele dou� cazuri o diferen�� esen�ial�: �n primul caz (de folosire a metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste) so�ii se folosesc �n mod legitim de o dispozi�ie natural�; �n cel�lalt caz (de folosire a metodelor artificiale de contracep�ie) ei �mpiedic� desf�urarea proceselor naturale. E adev�rat c� �i �ntr-un caz �i �n cel�lalt, so�ii se pun de acord �n inten�ia reciproc� de a evita copilul pentru motive plauzibile, nedorind ca el s� se conceap�; dar e la fel de adev�rat c� numai �n primul caz ei �tiu s� renun�e la folosirea c�s�toriei (la rela�ii sexuale) �n perioadele fertile c�nd, pentru motive juste, concep�ia nu e dorit�, �i c� se folosesc de ea (au rela�ii sexuale) �n perioadele nefertile. F�c�nd aceasta, ei dovedesc o iubire cu adev�rat �i pe deplin onest�. �n exorta�ia apostolic� �Familiaris consortio� (�Leg�tura de familie�), Papa Ioan Paul al II-lea scrie c� so�ii care folosesc metode artificiale de contracep�ie �manipuleaz� �i �njosesc sexualitatea uman�, cu aceasta �njosindu-se pe ei �n�i�i �i alter�nd valoarea d�ruirii totale. Fa�� de limbajul care exprim� �n mod firesc d�ruirea reciproc� �i total� dintre so�i, contracep�ia artificial� opune un limbaj �n mod obiectiv contradictoriu, conform c�ruia nu mai este vorba de d�ruire reciproc� total�. Urmeaz� de aici nu numai refuzul deschiderii la via��, ci �i o falsificare a adev�rului l�untric al iubirii conjugale, chemat� s� fie o d�ruire a persoanei �ntregi.� Aceast� diferen�� antropologic� �i moral� �ntre contracep�ie �i metodele naturale de planificare familial� implic� dou� moduri de g�ndire ireductibile unul la cel�lalt asupra persoanei �i asupra sexualit��ii umane.
Biserica �i elogiaz� pe so�ii care, printr-o hot�r�re bine g�ndit�, luat� �n comun, primesc cu generozitate s� creasc� �n mod corespunz�tor chiar �i un num�r mai mare de copii. Sf�nta Scriptur� �i Biserica v�d �n familiile numeroase un semn al binecuv�nt�rii lui Dumnezeu �i al generozit��ii p�rin�ilor. So�ii �n�elep�i, boga�i sau s�raci, nu se sperie niciodat� de un num�r mai mare de copii, �tiind c� fiecare copil vine �n lume cu un creier �i dou� bra�e, care �n timpul vie�ii lor produc mai mult dec�t consum�. Apoi, fra�ii mai mari �i ajut� pe p�rin�i �n cre�terea celor mai mici. S-au v�zut deseori p�rin�i numai cu un singur copil slujindu-i acestuia ca ni�te robi �i al�i p�rin�i cu c�te �ase, zece, doisprezece sau chiar mai mul�i copii, care erau crescu�i �n frica de Dumnezeu �i disciplina�i, iar p�rin�ii erau iubi�i, respecta�i �i ajuta�i. Cu toate c� �n Rom�nia de azi pentru mul�i via�a este destul de dificil� din punct de vedere material, totu�i sunt la blocuri �n ora�e �i la sate familii care, fie c� dispun, fie c� nu dispun de o stare material� prea bun�, totu�i au mul�i copii. Str�bunii no�tri, �n �n�elepciunea lor, au apreciat loialitatea, optimismul �i buna dispozi�ie �n casele cu mul�i copii. �n plus, de multe ori, ultimul copil dintr-o familie numeroas� a fost un om de seam� sau un sf�nt: de exemplu, Mozart a fost al cincilea copil din familie, Rembrandt al �aselea, Wagner al �aptelea, Napoleon al optulea, Sf�ntul Igna�iu al treisprezecelea, Schubert al treisprezecelea, Franklin al paisprezecelea, Benedict Lobre al cinsprezecelea, etc. �i chiar dac� ar ajunge un om obi�nuit, tot are dreptul la via��. Multor oameni le pare r�u la b�tr�ne�e c� au pu�ini copii �i spun c� dac� ar fi acum tineri ar face mai mul�i. Familia numeroas� este o des�v�r�it� societate minuscul�. Copiii unei familii numeroase nu suspin� dup� copiii vecinilor pentru a se juca cu ei, nu-i caut�, c�ci fiind mul�i, �i pot �ndeplini trebuin�ele lor copil�re�ti, �n casa p�rinteasc�, sub supravegherea p�rin�ilor: astfel, ei devin bine crescu�i, f�r� a fi expu�i la influen�e negative. Asemenea cu o prisac� de albine �i reginele sale, familia cu numero�i copii adun� mierea vie�ii pentru fiecare dintre ei.
A�a � zisa � problem� demografic� � este o fals� problem�. Adev�rata problem� este �mp�r�irea nedreapt� a resurselor
Au o p�rere gre�it� cei care cred c� cre�terea demografic� (cre�terea foarte mare a popula�iei P�m�ntului) va determina epuizarea resurselor omenirii. Cre�terea foarte mare a popula�iei P�m�ntului nu va determina epuizarea resurselor omenirii �i iat� de ce:
- statistici recente, furnizate de F.A.O. arat� urm�torul fapt: cre�terea anual� a popula�iei este de 1,60%, �n timp ce cre�terea anual� a produselor agricole este mai mare: 4%, aceste produse fiind cele care stau la baza hranei popula�iei.
- �n ce prive�te posibilit��ile de alimentare, globul p�m�ntesc are resurse de hran� pentru mult mai mul�i oameni dec�t sunt �n prezent, �ns� adev�rata problem� este �mp�r�irea nedreapt� a resurselor. Iar cei care �mpart �n mod nedrept resursele manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, �n fapt promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii.
- Astfel, unii oameni de �tiin�� au calculat c� P�m�ntul poate hr�ni: 8 miliarde de oameni (conform lui Penck), 13 miliarde (conform lui Hollstein), 22 miliarde (conform lui Ballod) �i peste 100 de miliarde de oameni (conform lui Clark). Or, �n prezent pe P�m�nt sunt �n jur de 6 miliarde �i jum�tate de oameni.
- �n plus, economi�tii constat� c� o cre�tere a densit��ii demografice poate fi �nso�it� de o mare expansiune economic�: ca exemplu poate fi adus Hong � Kongul, unde exist� o densitate mare de popula�ie �i �n acela�i timp o mare cre�tere economic�.
- Apoi, trebuie �inut cont c� 70% din suprafa�a globului o ocup� apele. Acestea pot deveni o surs� inepuizabil� pentru alimentarea popula�iei Pam�ntului, dac� vor fi exploatate cum trebuie. �i mai trebuie �inut cont c� din suprafa�a uscat� numai 30% e cultivat�.
Dac� o parte a omenirii sufer� de foame, aceasta nu se datoreaz� faptului c� p�m�ntul nu are resurse, ci ignoran�ei, egoismului, r�ut��ii, �mp�r�irii nedrepte a resurselor. Nimeni nu ar suferi de foame dac� s-ar investi �n agricultur� numai o mic� parte din sumele care se investesc pentru distrugerea vie�ii oamenilor (pentru armament, aparate pentru avort �i sterilizare, contraceptive, etc.)
Acces�nd linkul urm�tor pute�i vedea un documentar intitulat � Iarna demografic� � �n care oamenii de �tiin�� arat� c� pe p�m�nt este nevoie de copii, altfel se ajunge la o �mb�tr�nire a popula�iei, la o a�a numit� iarn� demografic�. Documentarul e format din 6 parti, fiecare de cate 10 minute. Iat� prima parte, iar celelalte 5 p�r�i le g�si�i �n dreapta :
http://www.youtube.com/watch?v=iPzsAl5IjvE&feature=PlayList&p=FD03534E6E481F1E&index=0&playnext=1
De asemenea, �n privin�a Rom�niei se constat� o sc�dere dramatic� a popula�iei, astfel �nc�t, dac� nu se vor lua m�suri de stopare a avorturilor prin lege, dispari�ia poporului rom�n poate fi calculat� matematic.
S� nu uit�m c� Dumnezeu a zis primilor oameni: �Fi�i roditori, �nmul�i�i-v�, umple�i P�m�ntul �i supune�i-l.� (Gen. 1,28).
Cei care sunt cre�tini �tiu c� omenirea nu va d�inui ve�nic pe fa�a P�m�ntului. Dumnezeu ne spune prin intermediul Bibliei c� va fi un sf�r�it al lumii acesteia �i e clar c� El va avea grij� ca p�m�ntul s� aib� resursele necesare vie�ii p�n� �n ultimul moment al existen�ei sale pe p�m�nt.
|
vieru_cezar_iasi
Postat pe 4 Iulie 2009 08:54
|
De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-07-04 08:54:05EFECTUL AVORTIV AL MULTOR METODE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
CONSECIN�E NEGATIVE ASUPRA S�N�T��II PROVOCATE DE METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
IMORALITATEA METODELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
METODELE NATURALE DE PLANIFICARE FAMILIAL� (BAZATE PE ABSTINEN�A �N PERIOADA FERTIL� A CICLULUI) -O ALTERNATIV� S�N�TOAS� �I MORAL� (�N ANUMITE CONDI�II) LA METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
�n primul r�nd recomand blogurile urm�toare :
http://www.augustincezar.blogspot.com/
Acest blog con�ine: Argumente �tiin�ifice �i religioase c� omul este om din clipa concep�iei. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� ajutor material, consiliere �i solu�ii alternative pentru a nu face avort. M�rturii publice ale unor femei care au f�cut avort. M�rturii ale unor femei care nu au f�cut avort. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului asupra femeii. M�rturii ale unor medici care au renun�at s� fac� avorturi. Leg�turi cu multe alte site-uri asem�n�toare. Argumente c� multe dintre metodele a�a � zis � contraceptive � sunt de fapt avortive (avorturi timpurii). Argumente c� toate metodele artificiale de contracep�ie sunt d�un�toare s�n�t��ii �i sunt �i p�cate, chiar dac� so�ii ar avea motive care ar putea p�rea justificate pentru a le folosi. C�nd exist� un motiv grav, justificat, de a evita concep�ia, exist� o alternativ� : metodele naturale de planificare familial� bazate pe abstinen�a periodic� (abstinen�a �n perioada fertil� a ciclului). Metodele naturale nu sunt d�un�toare s�n�t��ii �i nu sunt p�cate dac� se recurge la ele dup� c�s�torie �i din motive grave, justificate, nu din egoism. Dac� se recurge la aceste metode din egoism �i nu din motive grave, atunci devin p�cate �i aceste metode naturale.
Pute�i intra �i pe blogul urm�tor:
http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Acest blog con�ine: �nregistr�ri video cu miracole ; videoclipuri ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante, etc.
Mi-am dat licen�a �n bioetic�, iar acum fac doctoratul �n filosofie. Nu ca s� m� laud spun ce studii am, ci pentru a ar�ta c� sunt foarte bine documentat �n domeniu.
Pentru �ntreb�ri �i dialog pot fi contactat pe messenger, unde am id-ul vieru_cezar_iasi
sau pe e-mail la adresa [email protected]
1. Informa�ii mai pu�in cunoscute despre metodele artificiale de contracep�ie �i linkuri cu declara�ii medicale �i c�r�i despre nocivitatea acestor metode:
Dup� cum am ar�tat �i pe bloguri, este dovedit f�r� dubiu, cu argumente clare, biologice �i religioase, c� omul este om din clipa concep�iei, at�t trupe�te, c�t �i suflete�te. Trupe�te, chiar de la concep�ie, adic� de la fecunda�ie, zigotul posed� un cod genetic uman �i propriu, diferit de codul genetic al mamei �i de cel al tat�lui, deci chiar de la concep�ie este fiin�� uman� unic�. Toate tr�s�turile trupului omenesc sunt programate �n codul genetic. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvolt�rii umane �i con�ine: sexul copilului, culoarea p�rului �i a ochilor, �n�l�imea, nuan�a tenului, forma fe�ei, forma nasului, chiar �i firele de p�r. Dezvoltarea ulterioar� a corpului s�u nu este dec�t o derulare a acestui program care exist� deja de la �nceput, din momentul concep�iei. Iar suflete�te, Dumnezeu creaz� sufletul copilului tot �n acel moment al concep�iei. Via�a uman� este sacr� �i inviolabil�. Dumnezeu spune clar �ntr-o porunc�: S� NU UCIZI ! Numai Dumnezeu e st�p�nul vie�ii. Nu avem dreptul s� ne atingem de via�� ]n nici un fel. Dumnezeu vrea s� se nasc� orice copil care s-a conceput. Sufletul copilului este creat de Dumnezeu �n momentul concep�iei, deci nici un copil nu se concepe din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu. Via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al s�u. P�rin�ii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii, nu st�p�ni ai vie�ii. Nu exist� dreptul la moarte, exist� numai dreptul la via�� !
Unele dintre metodele artificiale de � contracep�ie � sunt de fapt avortive (avorturi timpurii), deoarece nu sunt o piedic� �mpotriva concep�iei, ci ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (�mpiedic� implantarea �n uter a ovulului deja fecundat). Astfel, sunt avortive pilula de a doua zi �i steriletul, c�ci ac�ioneaz� dup� concep�ie; contraceptivele hormonale (pilulele anticoncep�ionale luate �nainte, injec�iile contraceptive, implanturile subdermice �i alte contraceptive hormonale) uneori sunt o piedic� �mpotriva concep�iei, dar alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia, deci, �n numeroase cazuri sunt avortive: de multe ori ele nu inhib� ovula�ia, fecunda�ia are loc �i �n aceste cazuri ac�ioneaz� dup� fecunda�ie modific�nd endometrul (mucoasa peretelui intern al uterului), f�c�ndu-l neprimitor pentru ovulul fecundat. Astfel �mpiedic� nida�ia �n cazurile, destul de numeroase, �n care fecunda�ia totu�i a avut loc, iar embrionul va fi eliminat ulterior, �n timpul menstrua�iei, de obicei f�r� a fi observat, datorit� dimensiunilor foarte reduse (la 14 zile de la concep�ie, embrionul are aproximativ 1,5mm).
Dar aspectul avortiv al acestor metode artificiale de contracep�ie este trecut de cele mai multe ori sub t�cere, deoarece exist� interesul comercializ�rii lor, a�a cum vom vedea mai jos. Multina�ionalele c�tig� sume imense de bani pe plan mondial din producerea �i comercializarea acestor produse a�a �zis � contraceptive �. Se adaug� �i interesul celor care �mpart �n mod nedrept resursele �i manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei din lume nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, �n fapt promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii.
Unii medici spun adev�rul �n privin�a contracep�iei, dar al�ii ofer� pacientelor explica�ii sumare, f�r� �ns� a preciza c� aceasta se realizeaz� uneori prin distrugerea �i eliminarea embrionului (copilului), adic� prin avort timpuriu.
Doctorul Mina Minovici critica propaganda contraceptiv�, numind-o �propagand� criminal�, �plag� social� �i na�ional�.
Pe l�ng� ac�iunea avortiv� a multora dintre metodele artificiale de contracep�ie, toate metodele artificiale de contracep�ie au �i consecin�e negative asupra s�n�t��ii (efecte secundare), unele dintre ele chiar foarte grave, care vor fi prezentate mai jos.
Acces�nd linkul urm�tor, g�si�i o carte ce poate fi citit� direct pe internet despre mijloacele anticoncep�ionale �i efectele lor secundare fatale despre care nu se vorbe�te din interese comerciale. Un bilan� critic din punctul de vedere al unui ginecolog. Cartea este scris� de Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetric� la spitalul cantonal Stans, Elve�ia, CH - 6370) �n colaborare cu Otto D�pper.
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale
-Informa�ii importante despre efectul avortiv al pilulei contraceptive �i despre consecin�ele grave asupra s�n�t��ii g�si�i acces�nd �i linkul urm�tor :
http://www.avort.ro/pilula.php
Textul de pe acest site a fost scris pe baza unui studiu f�cut de Dr. Chris Kahlenborn care este medic terapeut la o clinic� privat� din Altoona, SUA. El este autorul studiului Breast Cancer, Its Link to Abortion and Birth Control Pill (Cancerul mamar, leg�tura sa cu avortul �i pilula de control al na�terii). Informa�iile au fost oferite prin bun�voin�a doamnei dr. Nicole Syed, de la Centrul Fertility Care, Londra, 21a Soho Square W1D 4NR; Tel: 020 7437 0892; e-mail: mailto:[email protected]
- Un site despre nocivitatea metodelor artificiale de contracep�ie :
http://www.anticonceptionale.info/
-Despre efectele avortive �i d�un�toare pentru organism ale contraceptivelor artificiale � Dr. Chris Kahlenborn �i Dr. Ann Moell:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/230-ce-trebuie-sa-stie-o-femeie-despre-contraceptie
-Contraceptivele hormonale (�i �n general contraceptivele artificiale) chiar sunt periculoase. Studiu cu trimiteri la articole si link-uri catre reviste si carti de specialitate despre nocivitatea contraceptivelor
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/215-contraceptivele-hormonale-chiar-sunt-periculoase
-Studiu medical (autor: dr. Chris Kahlenborn) despre faptul c� pilula �i steriletul sunt avortive (cauzeaz� avorturi timpurii) �i despre nocivitatea lor �i a metodelor artificiale de contracep�ie �n general:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/228-cum-functioneaza-pilula-si-alte-contraceptive-contraceptivele-hormonale-si-steriletuldiu-sunt-ele-oare-abortive-cauzeaza-avorturi-timpurii
-Pilulele anticoncep�ionale sunt avortive Autor: John Wilks, medic farmacist, M.P.S., M.A.C.P.P., octombrie 1998
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/229-cum-functioneaza-si-mai-ales-cum-esueaza-pilula-pilula-provoaca-avortul-hormonal-avorturi-timpurii
-Fa�a nev�zut� a contraceptivelor:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/213-fata-nevazuta-a-contraceptivelor
-Pilula �i cancerul mamar (cancerul de s�n) � interviu cu Dr. Chris Kahlenborn
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/216-pilula-si-cancerul-mamar-cancerul-de-san
-Riscul cancerului mamar indus de pilul� � autor Dr. Chris Kahlenborn
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/217-riscul-cancerului-mamar-indus-de-pilula
-Despre pericolele contraceptivelor injectabile:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/214-contraceptivele-injectabile-periculoase-pentru-sanatatea-oamenilor
- De asemenea, pute�i citi sau audia conferin�a despre avort, efectele nocive ale metodelor artificiale de �contracep�ie� �i despre bolile cu tranmitere sexual� �inut� de doamna doctor Cristina Todea � Gross, acces�nd linkul urm�tor :
http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/209/Conferinta-despre-avort
Alternativa la metodele artificiale de contracep�ie este planificarea familial� prin metodele naturale, bazate pe abstinen�a periodic� (�n zilele fertile ale femeii). Aceste metode naturale sunt s�n�toase, nu cost� nimic �i sunt �n acord cu morala cre�tin� dac� se recurge la ele din motive grave, justificate, nu din motive egoiste. Dar dac� so�ii nu au motive grave, justificate pentru a am�na sau evita conceperea unor noi copii �i recurg la metodele naturale din motive egoiste, atunci �i aceste metode naturale devin p�cate.
Dar metodele artificiale de contracep�ie (at�t cele care ac�ioneaz� dup� concep�ie, c�t �i cele care sunt o piedic� pentru concep�ie) sunt p�cate chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase pentru a le folosi, dup� cum vom vedea c�nd vom ar�ta imoralitatea acestor metode.
Exist� o singur� excep�ie: este permis� din punct de vedere moral (deci nu constituie p�cat) folosirea metodelor terapeutice cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, chiar dac� se prevede c� din aceasta va rezulta o piedic� �mpotriva concep�iei, cu condi�ia ca aceast� piedic� s� nu fie direct voit�.Cine n-a �tiut p�n� acum toate aceste aspecte �i a folosit metode artificiale de contracep�ie, s� nu mai foloseasc� astfel de metode m�car de acum �nainte, c�nd a con�tientizat. Prin informa�iile detaliate din acest material venim �n �nt�mpinarea datoriei morale pe care o are fiecare de a se informa c�t mai bine. Dac� nu s-ar informa, ar fi �n ignoran�� vinovat�.Legea care interzice metodele artificiale de contracep�ie nu e o simpl� lege a dreptului uman, ci este o lege a lui Dumnezeu, care a fost dat� o dat� pentru totdeauna �i nu poate fi schimbat� niciodat�. Toate Bisericile cre�tine exprim� �ntr-un glas voin�a lui Dumnezeu care interzice sterilizarea �i toate metode artificiale de contracep�ie. Nu trebuie s� lu�m exemplul oamenilor p�c�to�i �i corup�i, oric�t de mul�i ar fi ace�tia, ci exemplul cre�tinilor adev�ra�i care respect� voin�a lui Dumnezeu.
2. Metodele naturale de planificare familial� � o alternativ� la metodele artificiale de contracep�ie
O alternativ� la metodele artificiale de contracep�ie o reprezint� metodele naturale de planificare familial�. Mul�i medici ginecologi critic� metodele artificiale de contracep�ie �i recomand� metodele naturale de planificare familial�. Metodele naturale de planificare familial� sunt cele care respect� ordinea fireasc� at�t �n preg�tirea �i �n desf�urarea actului sexual, c�t �i �n finalizarea lui. Aceste metode naturale difer� �ntre ele �n func�ie de procedeele de calcul al perioadelor fertil� �i nefertil� din ciclul menstrual. Ele sunt urm�toarele patru:
a. metoda calendarului (se mai nume�te �i metoda Ogino-Knaus, dup� numele inventatorilor),
b. metoda temperaturii bazale,
c. metoda Billings (ritmul mucusului cervical)
d. metoda simpto-termic�.
Metodele naturale de planificare familial�:
- Nu au nici un efect negativ asupra s�n�t��ii.
- Presupun abstinen�a (ab�inerea) de la actul sexual �n zilele de fertilitate sigur� sau probabil� ale ciclului menstrual (abstinen�a periodic�).
- Dac� sunt calculate corect, metodele naturale de planificare familial� au un grad ridicat de siguran��, �n condi�iile �n care femeia �i cunoa�te bine func�ionarea ciclului menstrual (siguran�� de 100% nu ofer� nici metodele naturale de planificare familial�, nici metodele artificiale de contracep�ie). De obicei, un calcul mai exact al func�ion�rii ciclului menstrual se face �ntr-o perioad� de 6-12 luni. Exist� formule de calcul al metodelor naturale de planificare familial� chiar �i pentru femeile care au ciclu neregulat. Dac� ciclul este foarte variabil nu se poate aplica metoda calendarului, �ns�, �n acest caz, se pot aplica urm�toarele trei metode naturale (a temperaturii, metoda Billings �i metoda simpto-termic�). Exist� m�rturii ale unor so�i care folosesc numai metode naturale de planificare familial� �i declar� c� sunt foarte mul�umi�i de ele.
- Din punct de vedere moral, metodele naturale de planificare familial� sunt conforme cu criteriile moralei catolice �i cu criteriile obiective ale moralit��ii, bine�n�eles dac� sunt utilizate dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� evitarea concep�iei prin recurgerea la ele nu provine din egoism, ci exist� motive grave, justificate ca so�ii s� evite concep�ia unor noi copii sau s� distan�eze concep�iile copiilor. �n acelea�i condi�ii, metodele naturale de planificare familial� sunt acceptate �i de unele dintre Bisericile Ortodoxe. (Bisericile Ortodoxe din anumite ��ri nu accept� nici metodele naturale de planificare familial�, accept�nd doar abstinen�a total� ca singur� solu�ie pentru cei care nu mai vor noi copii) Dup� cum vom explica spre sf�r�itul materialului, Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste, �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase.
- Metodele naturale nu numai c� nu pun �n pericol rela�ia dintre so�i, ci dimpotriv�, �ncurajeaz� iubirea �i respectul dintre ei.
- Favorizeaz� d�ruirea total� a so�ilor.
- Nu cost� nimic.
- E clar c� NU este permis s� se fac� avort dac� totu�i s-ar concepe copilul �n cazurile de excep�ie ale metodelor naturale, �n cazurile erorilor de calcul sau �n oricare alt caz.
- Dac� o nou� sarcin� ar expune direct la un pericol real �i foarte grav via�a mamei, abstinen�a periodic� nu poate fi recomandat� �i nici urmat�. �n asemenea cazuri se impune consultarea unor medici de �ncredere �i cu principii cre�tine.
E adev�rat c� aceast� abstinen�� periodic� presupune un oarecare sacrificiu, mai ales pentru so�ii tineri, dar pe lumea aceasta orice lucru bun se face cu sacrificiu, pe c�nd r�ul se face mai u�or, dar este foarte d�un�tor. �ns� cine tr�ie�te cu �n�elepciune alege lucrurile bune �i s�n�toase (metodele naturale), chiar dac� acestea presupun sacrificiu, iar nu lucrurile care la suprafa�� par u�oare, dar �n realitate sunt pline de r�utate �i otrav� (metodele artificiale de contracep�ie).
Iat� �i un link cu c�r�i, dintre care dou� sunt despre metodele naturale de planificare familial� (Autocontrolul fertilit��ii pe cale natural� �i Planificarea familial� dup� morala catolic�):
http://www.profamilia.ro/soti.asp
Cine dore�te detalii despre procedeele de calcul ale metodelor naturale de planificare familial�, cine mai dore�te materiale informative sau cine are �ntreb�ri despre cele scrise �n acest material poate s� scrie la urm�toarea adres� de e-mail: [email protected] sau pe messenger, la id vieru_cezar_iasi
3. Consecin�e negative asupra s�n�t��ii provocate de metodele artificiale de contracep�ie
Metodele artificiale de contracep�ie se �mpart �n :
A. Metode ireversibile (sterilizare definitiv�)
a)Sterilizarea masculin� (vasectomie) const� �n ligatura chirurgical� a canalelor deferente.
b)Sterilizarea feminin� const� �n ligatura sau rezec�ia trompei (tubei) uterine. Aceste metode sunt interven�ii definitive �i infirmit��i. At�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat pot provoca: hemoragii dup� opera�ie, infec�ii, hematomul inciziei, dureri, traumatizarea vaselor sanguine sau a tractului intestinal, tumefac�ii, complica�ii legate de anestezia local� sau general�, etc.; iar numai pentru b�rbat: inflama�ia testiculelor �i senza�ii dureroase, granulomi forma�i de sperm� l�ng� testicule, etc.
Mai multe despre consecin�ele steriliz�rii asupra s�n�t��ii pute�i citi acces�nd, pe linkul urm�tor, cartea pe care am recomandat-o �i mai sus, scris� de medicul ginecolog Rudolf Ehmann, �n colaborare cu Otto D�pper
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale
Persoanele care se sterilizeaz� fac p�cat mare �i dovedesc egoism, care este opusul iubirii cre�tine. Chiar dac� au deja un anumit num�r de copii, trebuie s� se g�ndeasc� la faptul c� poate Dumnezeu vrea s� aduc� la existen�� �i alte fiin�e umane prin intermediul lor, precum �i la faptul c� nu au dreptul moral s� recurg� la sterilizare. Apoi, trebuie s� se g�ndeasc� �i la faptul c� unele �mprejur�ri ale vie�ii lor se pot schimba, adic� le poate deceda so�ul / so�ia �i, rec�s�torindu-se, poate c� vor dori s� aib� m�car un copil �i cu noul so� / noua so�ie.
Persoanele care sunt sterile f�r� inten�ie �i f�r� motiv, �nseamn� c� sunt puse la �ncercare de Dumnezeu. Trebuie s� se roage cu st�ruin�� �i s� urmeze tratamentele prescrise de medic pentru �nl�turarea sterilit��ii. Dac� problema lor se rezolv�, s� mul�umeasc� din suflet lui Dumnezeu. Dar dac� p�n� la urm� tot nu ob�in vreun rezultat, s� se resemneze la voin�a lui Dumnezeu �i, dac� vor, pot s� adopte un copil sau mai mul�i.
B. Metode reversibile
a) Pilula �de a doua zi� (sau a�a-numita �contracep�ie de urgen��) este o metod� cu efect avortiv, deoarece ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (ucide ovulul fecundat sau modific� �nveli�ul intern al uterului, care devine neprimitor pentru ovulul fecundat). Prezint� efecte secundare grave, put�nd provoca : sarcini extrauterine, ame�eli, gre�uri puternice, v�rs�turi, dureri, senza�ii nepl�cute �n s�ni, hemoragii uterine, deregl�ri ale ciclului menstrual, etc. De exemplu, Sir Libunam Daonaldson, consilierul � �ef pe probleme medicale al guvernului Marii Britanii, a avertizat medicii britanici c� un anumit tip de pilule �de a doua zi�, Levonelle �i Levonelle-2, determin� o rat� crescut� a sarcinilor extrauterine.
Mai multe despre consecin�ele foarte d�un�toare provocate de pilula de a doua zi, pute�i citi acces�nd linkul urm�tor :
http://www.provita.ro/avortul/pilula-de-a-doua-zi
b) Contracep�ia prin dispozitiv intrauterin (prescurtat D.I.U., se mai nume�te sterilet sau spiral�). Este un dispozitiv din material plastic, cu fir de argint sau de cupru, care se inser� �n cavitatea uterin�. Steriletul �mpiedic� nida�ia, deci are efect avortiv. Ca urmare a folosirii steriletului pot ap�rea: sarcini extrauterine, crampe dureroase, contrac�ii uterine �n �ncercarea de a respinge corpul str�in, infec�ii, expulzie spontan�, sarcini pe sterilet, obstruc�ie tubar� �i prin aceasta sterilitate, perfora�ie uterin� latent� provoc�nd hemoragie intern� �i peritonit�, cancer cervical, cancer la endometru, menstrua�ii mai abundente, prelungite �i dureroase, febr� sau frisoane, dureri sau s�nger�ri �n timpul actului sexual, s�nger�ri intermenstruale (toate aceste s�nger�ri put�nd duce la anemie), scurgeri vaginale abundente sau cu miros nepl�cut, dereglarea ciclurilor menstruale. Riscul sarcinii extrauterine la femeile care poart� sterilet este de zece ori mai mare dec�t la femeile care nu-l poart�. Datorit� efectelor deosebit de d�un�toare, companiile care fabric� sterilete �n S.U.A. au fost date �n judecat� de numeroase femei care s-au �mboln�vit. Drept urmare, din anul 1986, aceste companii au �ncetat s� le mai v�nd� pe pia�a american�. Ceea ce nu �nseamn� c� respectivele fabrici nu mai produc sterilete, �ns�, din anul 1986, ele sunt fabricate numai pentru export. Exist� informa�ii c� femeile din Rom�nia au �nceput s� evite steriletele.
c)Contracep�ia hormonal� : - Pilulele �anticoncep�ionale� (denumite �i COC sau pilule orale combinate) asociaz� dou� substan�e hormonale: estrogenul �i progesteronul (iar pilula monohormonal� sau POP e f�cut� numai pe baza unei singure substan�e hormonale, progesteronul), exist�nd foarte multe variante �i nume comerciale, produc�ia acestora devenind o afacere rentabil�, de unde �i publicitatea de��n�at� f�cut� �pilulei�. Afacerile rentabile �i publicitatea exist� �i �n cazul altor metode artificiale de contracep�ie. Pilulele anticoncep�ionale (at�t cele combinate, COC, c�t �i cele monohormonale, POP) �mpiedic� uneori concep�ia, dar alteori ac�ioneaz� �i dup� concep�ie �mpiedic�nd nida�ia, deci uneori au �i efect avortiv, a�a cum am explicat mai sus. �n ceea ce prive�te efectul avortiv al pilulelor, iat� c�teva citate ale unor speciali�ti actuali care au studiat problema �i au ajuns la aceast� concluzie. Mutschler : �Contraceptivele orale �mpiedic� implantarea ovulului fecundat, atunci c�nd ovula�ia a avut loc�. Finjentscher (M�nster) arat� c� �n 7% din cazurile �n care are loc fecunda�ia ovulului la persoanele care iau pilule, contracep�ia (mai exact avortul timpuriu) e datorat� �mpiedic�rii nida�iei. Beller (M�nster) vorbe�te despre efectul avortiv al pilulei, care ar trebui numit� �avort precoce� (avort timpuriu). Taubert �i Kuhl vorbesc �n cartea lor �Kontrazeption mit Hormonen� (�Contracep�ia cu hormoni�) ap�rut� �n 1980, despre �efectul de �mpiedicare a nida�iei la aproape toate tipurile de pilule�. �n 1985 la Congresul �National Abortion Federation� din Boston s-a f�cut aceast� declara�ie: �Nu v� �n�ela�i. Pilula �i steriletul sunt avortive.� (�i nu numai pilula �i steriletul sunt avortive, dup� cum ve�i vedea mai jos). Consecin�ele folosirii contraceptivelor hormonale sunt extrem de variate �i frecvente (la unele femei, aceste consecin�e pot ap�rea mai repede, iar la altele pot ap�rea �n timp). Prin pilulele �anticoncep�ionale� se introduce �n organism un surplus de hormoni sintetici, chimici, modifica�i �n laborator, care, �n timp, se depoziteaz� �n organism.
Mul�i medici ginecologi dau o list� foarte lung� a efectelor folosirii pilulelor contraceptive. Variaz� de la efecte u�oare: obezitate, cre�terea poftei de m�ncare, tensiuni �i dureri mamare, dereglarea regularit��ii ciclului menstrual, senza�ii de grea��, vom�, oboseal�, iritabilitate, depresii acute, dureri de cap acute, s�nger�ri intermenstruale, amenoree , frigiditate, p�n� la efecte grave: pilozitate accentuat� (apari�ia din abunden�� a p�rului pe corpul femeii), hiperlipemie , embolie pulmonar�, sc�derea toleran�ei la glucoz� cu riscul apari�iei diabetului zaharat, icter de tip colestatic , distrofii mamare �i �n special diferite forme de cancer hormonodependent : cancer mamar, cancer uterin �i al colului uterin. Cancerul de col uterin este determinat de hormonii pilulei contraceptive, consider� doctor Amy Berrington de la Cancer Research, Oxford, fiind �n acord cu autorii unui studiu sintetizat de Agen�ia Reuters. Cercet�rile au fost f�cute pe mai multe cazuri de femei bolnave. �n ce prive�te cercet�rile prezentate la a treia conferin�� european� a cancerului de s�n, acestea au ar�tat c� pericolul acestei maladii este cu 26% mai mare la utilizatoarele de pilule, �n compara�ie cu cele care nu le utilizeaz�. �n acela�i timp, la femeile care iau pilule de mai mult timp, pericolul de a dezvolta aceast� boal� este de p�n� la 56%.
Mai pot ap�rea accidente cardio-vasculare (mai ales la fum�toare �i la femeile care au trecut de 35 de ani) : infarct, hipertensiune arterial�, accidente vasculare cerebrale, hipercoagubilitate cu accidente tromboflebitice (tromboze venoase profunde, tromboz� cerebral�), ateroscleroz� , ischemie coronarian� . Un studiu f�cut �ntre anii 1977-1981 �n Anglia pe 200.000 de femei arat� c�, la femeile care folosesc pilule, procentajul deceselor cauzate de afec�iuni cardiace �i vaso-cerebrale e cu 40% mai ridicat dec�t la femeile care nu folosesc. Pericolul hemoragiei cerebrale este de 6,5 ori mai mare, iar la femeile care mai �i fumeaz�, acest pericol este de 22 de ori mai mare dec�t la femeile care nu folosesc pilule. Pericolul de infec�ii pelviene e de 7 ori mai mare la femeile care folosesc pilule dec�t la celelalte.
Exist� apoi riscul sterilit��ii. �n S.U.A. sunt circa un milion de femei devenite sterile din cauza pilulei �i num�rul lor cre�te cu circa 100.000 pe an.
Se mai poate aminti blocajul permanent al func�iei hipotalamice , �ncetarea cre�terii la persoanele care sunt �nc� �n cre�tere �i iau pilule anticoncep�ionale.
La nivelul colului uterin, al ovarului sau al vaginului, s-au �nt�lnit modific�ri morfopatologice .
Exist� �i alte consecin�e : accidente respiratorii, sarcini extrauterine (deoarece contraceptivele hormonale modific� mi�c�rile peristaltice ale trompelor uterine, prin secre�iile steroidiene ovariene), na�teri premature, edeme sau dureri la picioare, crize de respira�ie, dureri �n abdomen, piept sau bra�, tulburarea vederii, �ng�lbenirea ochilor sau a pielii, iar unii speciali�ti consider� c� r�sp�ndirea bolii SIDA nu e str�in� de folosirea pilulei, �ntruc�t pilula ar sl�bi sistemul imunitar. Contraceptivele orale au �i un rol �n trecerea �n stare de parazit a Candidei saprofite, duc�nd la candidoz� . De asemenea, pilulele favorizeaz� �i alte boli cu transmitere sexual�, tricomoniaza �i chlamidia , deoarece modific� pH-ul vaginal, stimul�nd bacteriile �i microbii.
- Contraceptivele injectabile, la fel ca �i pilulele, �mpiedic� uneori concep�ia, iar alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, impiedic�nd nida�ia, deci uneori au efect contraceptiv, alteori au efect avortiv. �n ultimii ani au fost date publicit��ii mai multe studii cu privire la rolul contraceptivelor injectabile �n producerea cancerului de s�n. Contraceptivele injectabile prezint� acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii ca �i pilulele anticoncep�ionale. �n plus, pot avea ca efect erup�ii cutanate , acnee , pigmentarea pielii, iar studii recente arat� �i o alt� consecin�� a folosirii acestei metode: sc�derea densit��ii osoase care poate duce mai t�rziu la apari�ia osteoporozei . Aceast� metod� poate avea �i urm�toarele consecin�e: s�nger�ri vaginale care dureaz� mult �i sunt abundente, puternice dureri de cap, depresii majore, urin�ri frecvente, �ng�lbenirea pielii sau a ochilor, menstrua�ii prelungite sau, dimpotriv�, amenoree (lipsa menstrua�iei).
- Implanturile subdermice presupun interven�ia chirurgical�. Au tot ac�iune hormonal�. Uneori au efect contraceptiv, alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, deci au �i efect avortiv. Consecin�ele negative asupra s�n�t��ii sunt acelea�i ca �i �n cazul pilulelor �i al injec�iilor hormonale. �n plus, implanturile mai pot avea urm�toarele consecin�e negative asupra s�n�t��ii: chisturi ovariene, cre�terea dimensiunii ovarelor, dificult��i de vedere, c�derea p�rului de pe cap, scurgeri vaginale.
- Exist� �i alte tipuri de contracep�ie hormonal� mai pu�in r�sp�ndite, dar au aceea�i ac�iune (uneori contraceptiv�, alteori avortiv�) ca �i cele descrise mai sus, precum �i acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii.
d) Substan�ele spermicide locale sub form� de creme, spumante, geluri, folii, burete cu spermicid, ovule, tablete, care se introduc �n vagin �nainte de contactul sexual, au eficacitate slab�. Drept consecin�e, pot ap�rea fenomene inflamatorii �i alergice locale at�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat. Spre deosebire de contraceptivele hormonale, la care efectul avortiv este dovedit cu certitudine, la substan�ele spermicide efectul avortiv nu este dovedit cu certitudine dar este foarte probabil c�, �n cazul �n care totu�i a avut loc fecunda�ia, ucid ovulul fecundat sau �mpiedic� nida�ia lui.
e) Actul sexual �ntrerupt (�coitus interruptus� sau �ejacularea afar�) este una dintre cele mai nesigure metode contraceptive, deoarece exist� spermatozoizi �i �n pic�turile de lichid prespermatic (eliminarea unui lichid �n timpul actului sexual, �nainte de ejaculare), nu numai �n sperma eliminat� la sf�r�it, iar o singur� pic�tur� de lichid prespermatic este suficient� pentru ca o femeie s� r�m�n� �ns�rcinat� (bine�n�eles, dac� se afl� �n perioada fertil� a ciclului menstrual). De asemenea, c��iva spermatozoizi se pot desprinde �n timpul actului sexual �i pot p�trunde �n vagin, iar unul dintre ei poate ajunge la ovul. Aceast� metod� determin� o stare de anxietate �i tensiune psihic� �i, pe termen lung, poate provoca impoten�a la b�rbat �i frigiditatea la femeie. Mai este denumit� �i onanism, de la p�catul lui Onan, criticat �n Biblie, dup� cum vom vedea mai pe larg pu�in mai jos, c�nd vom ar�ta imoralitatea metodelor artificiale de contracep�ie. Unii confund� onanismul cu masturbarea. Nu trebuie confundate, dar ambele sunt p�cate. Despre masturbare vom vorbi spre finalul materialului.
f) Prezervativul masculin (condom) este r�u tolerat �i nu asigur� protec�ie total� nici �mpotriva infec�iei cu virusul imunodeficien�ei umane (HIV), nici �mpotriva altor boli cu transmitere sexual�. Pe l�ng� faptul c� se pot rupe, pot aluneca sau pot avea defecte de fabrica�ie, �n latexul prezervativelor pot ap�rea anumite fisuri foarte mici, invizibile cu ochiul liber, dar prin care virusul HIV poate trece cu mare u�urin��, pentru c� este mult mai mic. M�rimea fisurilor care apar �n mod natural �n latexul prezervativului este de p�n� la 5 microni, iar virusul mediu HIV are aproximativ 0,1 microni. �n termeni de m�rime, asta �nseamn� c� virusul HIV poate trece printr-o fisur� din latexul prezervativului tot at�t de u�or precum trece o pisic� printr-o u�� deschis� de garaj. Dup� unii cercet�tori, riscul infect�rii cu HIV �n cazul folosirii prezervativului este �n jur de 15%, iar dup� al�i cercet�tori acest risc este chiar �n jur de 35%. Dar chiar lu�nd �n calcul riscul cel mai mic (�n jur de 15%), cine folose�te prezervativul �i are rela�ii sexuale cu mai mul�i parteneri, nu poate avea vreo garan�ie c� mai devreme sau mai t�rziu nu se va infecta, dup� cum nu are nici o garan�ie cel care zboar� cu un avion dintr-o sut�, de�i 15 dintre ele se vor pr�bu�i. Acest virus poate avea o perioad� de incuba�ie de la c�teva luni p�n� la c��iva ani, uneori chiar opt sau zece ani, astfel �nc�t o persoan� care este infectat� cu HIV poate p�rea perfect s�n�toas� mai mul�i ani, dar �n realitate este seropozitiv� �i poate transmite altora virusul HIV. Cea mai sigur� ap�rare fa�� de virusul HIV nu este folosirea prezervativului, ci este abstinen�a �nainte de c�s�torie �i fidelitatea �ntre so� �i so�ie dup� aceea. Prin prezervative se creeaz� o fals� speran�� de securitate �mpotriva HIV �i se �ncurajeaz� promiscuitatea. Exist� �i un documentar despre SIDA, intitulat �F�r� o a doua �ans�, �n care se vorbe�te �i despre falsa speran�� a a�a-zisului �sex sigur� (�self sex�). Virusul HIV distruge sistemul imunitar al organismului, care devine incapabil s� se apere �n lupta cu infec�iile. De multe ori, abia dup� mai mul�i ani de la infectarea cu HIV organismul dezvolt� o serie de boli, care �n condi�ii normale ar fi fost stopate de sistemul imunitar. O persoan� poate afla dac� este seropozitiv� sau nu, �n urma unui test HIV, care se face gratuit la centrele de transfuzie sanguin� �i la alte centre. Acest test pune �n eviden�� anticorpii produ�i de organism, care pot fi descoperi�i dup� ce au trecut �ase luni de la infectare. Dup� cum se �tie, nu exist� vindecare pentru persoanele infectate cu HIV, ci este posibil� doar o �ncetinire a evolu�iei bolii, deci o �nt�rziere a decesului cu cel mult c��iva ani.
Virusul HIV se transmite prin: contact sexual, s�nge infectat (transfuzii de s�nge infectat, folosirea unui instrumentar medical infectat, body � piercing �i tatuare, folosirea �n comun a unor obiecte t�ioase ce pot produce leziuni ale pielii: lame de b�rbierit, instrumente de manichiur� �i pedichiur�, periu�a de din�i), de la mama infectat� la copil (30% dintre copiii concepu�i de o mam� seropozitiv� mo�tenesc virusul). Virusul HIV se poate transmite �i prin contact sexual anal sau oral �i uneori se poate transmite chiar prin s�rut pasional (virusul HIV a fost localizat �i �n alte fluide corporale diferite de s�nge, cum ar fi: sperm�, secre�ii vaginale, saliv�, lacrimi, etc.).
Virusul HIV nu se transmite prin: tuse sau str�nut, deci prin aer; atingere, �mbr��i�are, s�rut prietenesc pe obraz; tr�ind sau muncind �n preajma unei persoane infectate; folosirea grupurilor sanitare �n condi�ii igienice; utilizarea veselei �n comun; �n�ep�turi de ��n�ari sau alte insecte; b�i, bazine, adic� prin ap�; prosoape, clan�e de u�i, telefon sau computer. Ca �i actul sexual �ntrerupt, folosirea condomului poate provoca anxietate �i tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic. De asemenea, mai poate provoca irita�ii la nivelul organelor genitale.
g) Prezervativul feminin (diafragma sau obturator cervical �i cupola cervical�) este f�cut �n func�ie de dimensiunile fiec�rei femei. Are eficien�� mediocr� �i este, de asemenea, r�u tolerat. Poate provoca acelea�i efecte negative ca �n cazul folosirii condomului (irita�ii, anxietate, tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic). �n plus, poate provoca infec�ii ale aparatului urinar. Dup� cum se observ�, nu exist� vreo metod� artificial� de contracep�ie lipsit� de urm�ri negative, mai mult sau mai pu�in grave, pe plan fizic �i psihic pentru femeie, dar �i pentru b�rbat, iar unele dintre ele sunt �i avortive.
4. Imoralitatea metodelor artificiale de contracep�ie
Deja filosofii de dinainte de cre�tinism ajunseser� la concluzia c� ceea ce este imoral este �ntotdeauna v�t�m�tor. �n acest sens, filosoful grec Platon spunea c� nici un lucru nu este folositor dac� nu e conform moralei: nu pentru c� ceea ce este folositor e moral, dar pentru c� ceea ce este moral este folositor. Publicitatea care se face unor metode contraceptive artificiale este determinat� de interese comerciale, �n nici un caz de inten�ii benefice. Toat� aceast� propagand� se pretinde umanist� �i filantropic�. Pretinde c� vizeaz� binele omenirii, dar de fapt ascunde scopuri �i interese negative: e vorba de dorin�a popoarelor bogate, amenin�ate cu dispari�ia datorit� natalit��ii foarte sc�zute, de a de�ine controlul demografic al planetei, consider�nd c� popula�iile s�race, �n permanent� cre�tere, constituie o amenin�are pentru bog��iile lor. �i apoi mai sunt la mijloc marile interese financiare: sume imense de bani pe care le c�tig� multina�ionalele, fabric�nd �i comercializ�nd produsele artificiale de contracep�ie. Cum acestea sunt din ce �n ce mai pu�in folosite �n ��rile bogate, dovedindu-se a fi nocive s�n�t��ii, se caut� noi pie�e de desfacere, invad�nd �n special ��rile africane �i cele din fostul bloc comunist.
Nu este p�cat pl�cerea actului sexual �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin�, cu condi�ia ca ei s� respecte ordinea fireasc�. Ordinea fireasc� este perturbat� prin metodele artificiale de contracep�ie.
Dup� cum nu constituie p�cat actele sexuale dac� au loc �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� se respect� ordinea fireasc�, la fel nu constituie p�cat actele sexuale s�v�r�ite dup� v�rsta fertilit��ii, �n aceste condi�ii.
Toate metodele artificiale de contracep�ie sunt imorale �i deci p�cate mari, cu excep�ia celor terapeutice, cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, cu condi�ia ca piedica pentru concep�ie s� nu fie direct voit�. Din Biblie reiese c� Dumnezeu nu este de acord cu metodele artificiale de contracep�ie. De exemplu, �n Geneza (Facerea) 38,9-10 este criticat� metoda actului sexual �ntrerupt (p�catul lui Onan). La evrei era obiceiul ca, atunci c�nd murea un b�rbat, fratele s�u s-o ia �n c�s�torie pe so�ia acestuia. A�a a f�cut Onan, dar, ca s� nu conceap� copii, el practica metoda actului sexual �ntrerupt. Lui Dumnezeu nu i-a pl�cut acest lucru �i l-a pedepsit. Uneori se face �n favoarea folosirii metodelor contraceptive urm�toarea argumenta�ie: �dec�t s� se fac� avort, e preferabil s� se recurg� la metode contraceptive�. Acest� argumenta�ie apar�ine unei mentalit��i care �i recunoa�te lui Dumnezeu numai jum�tate din drepturile de proprietate asupra vie�ii, adic� �i recunoa�te lui Dumnezeu dreptul asupra vie�ii, dar nu �i asupra mecanismelor delicate care stau la originea vie�ii. At�t avortul c�t �i contracep�ia fac parte, la nivele diferite, dintr-o cultur� care refuz� via�a �i refuz� invita�ia de a fi simpli colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii. Ele au la baz� orgoliul omului care �i asum� drepturi pe care nu le are. Apoi, cum am v�zut, multe dintre metodele contraceptive sunt de fapt avortive. Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste, �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase. Papa Paul al VI-lea �n enciclica �Humanae vitae� (�Via�a uman�) arat� c� exist� �ntre cele dou� cazuri o diferen�� esen�ial�: �n primul caz (de folosire a metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste) so�ii se folosesc �n mod legitim de o dispozi�ie natural�; �n cel�lalt caz (de folosire a metodelor artificiale de contracep�ie) ei �mpiedic� desf�urarea proceselor naturale. E adev�rat c� �i �ntr-un caz �i �n cel�lalt, so�ii se pun de acord �n inten�ia reciproc� de a evita copilul pentru motive plauzibile, nedorind ca el s� se conceap�; dar e la fel de adev�rat c� numai �n primul caz ei �tiu s� renun�e la folosirea c�s�toriei (la rela�ii sexuale) �n perioadele fertile c�nd, pentru motive juste, concep�ia nu e dorit�, �i c� se folosesc de ea (au rela�ii sexuale) �n perioadele nefertile. F�c�nd aceasta, ei dovedesc o iubire cu adev�rat �i pe deplin onest�. �n exorta�ia apostolic� �Familiaris consortio� (�Leg�tura de familie�), Papa Ioan Paul al II-lea scrie c� so�ii care folosesc metode artificiale de contracep�ie �manipuleaz� �i �njosesc sexualitatea uman�, cu aceasta �njosindu-se pe ei �n�i�i �i alter�nd valoarea d�ruirii totale. Fa�� de limbajul care exprim� �n mod firesc d�ruirea reciproc� �i total� dintre so�i, contracep�ia artificial� opune un limbaj �n mod obiectiv contradictoriu, conform c�ruia nu mai este vorba de d�ruire reciproc� total�. Urmeaz� de aici nu numai refuzul deschiderii la via��, ci �i o falsificare a adev�rului l�untric al iubirii conjugale, chemat� s� fie o d�ruire a persoanei �ntregi.� Aceast� diferen�� antropologic� �i moral� �ntre contracep�ie �i metodele naturale de planificare familial� implic� dou� moduri de g�ndire ireductibile unul la cel�lalt asupra persoanei �i asupra sexualit��ii umane.
Biserica �i elogiaz� pe so�ii care, printr-o hot�r�re bine g�ndit�, luat� �n comun, primesc cu generozitate s� creasc� �n mod corespunz�tor chiar �i un num�r mai mare de copii. Sf�nta Scriptur� �i Biserica v�d �n familiile numeroase un semn al binecuv�nt�rii lui Dumnezeu �i al generozit��ii p�rin�ilor. So�ii �n�elep�i, boga�i sau s�raci, nu se sperie niciodat� de un num�r mai mare de copii, �tiind c� fiecare copil vine �n lume cu un creier �i dou� bra�e, care �n timpul vie�ii lor produc mai mult dec�t consum�. Apoi, fra�ii mai mari �i ajut� pe p�rin�i �n cre�terea celor mai mici. S-au v�zut deseori p�rin�i numai cu un singur copil slujindu-i acestuia ca ni�te robi �i al�i p�rin�i cu c�te �ase, zece, doisprezece sau chiar mai mul�i copii, care erau crescu�i �n frica de Dumnezeu �i disciplina�i, iar p�rin�ii erau iubi�i, respecta�i �i ajuta�i. Cu toate c� �n Rom�nia de azi pentru mul�i via�a este destul de dificil� din punct de vedere material, totu�i sunt la blocuri �n ora�e �i la sate familii care, fie c� dispun, fie c� nu dispun de o stare material� prea bun�, totu�i au mul�i copii. Str�bunii no�tri, �n �n�elepciunea lor, au apreciat loialitatea, optimismul �i buna dispozi�ie �n casele cu mul�i copii. �n plus, de multe ori, ultimul copil dintr-o familie numeroas� a fost un om de seam� sau un sf�nt: de exemplu, Mozart a fost al cincilea copil din familie, Rembrandt al �aselea, Wagner al �aptelea, Napoleon al optulea, Sf�ntul Igna�iu al treisprezecelea, Schubert al treisprezecelea, Franklin al paisprezecelea, Benedict Lobre al cinsprezecelea, etc. �i chiar dac� ar ajunge un om obi�nuit, tot are dreptul la via��. Multor oameni le pare r�u la b�tr�ne�e c� au pu�ini copii �i spun c� dac� ar fi acum tineri ar face mai mul�i. Familia numeroas� este o des�v�r�it� societate minuscul�. Copiii unei familii numeroase nu suspin� dup� copiii vecinilor pentru a se juca cu ei, nu-i caut�, c�ci fiind mul�i, �i pot �ndeplini trebuin�ele lor copil�re�ti, �n casa p�rinteasc�, sub supravegherea p�rin�ilor: astfel, ei devin bine crescu�i, f�r� a fi expu�i la influen�e negative. Asemenea cu o prisac� de albine �i reginele sale, familia cu numero�i copii adun� mierea vie�ii pentru fiecare dintre ei.
A�a � zisa � problem� demografic� � este o fals� problem�. Adev�rata problem� este �mp�r�irea nedreapt� a resurselor
Au o p�rere gre�it� cei care cred c� cre�terea demografic� (cre�terea foarte mare a popula�iei P�m�ntului) va determina epuizarea resurselor omenirii. Cre�terea foarte mare a popula�iei P�m�ntului nu va determina epuizarea resurselor omenirii �i iat� de ce:
- statistici recente, furnizate de F.A.O. arat� urm�torul fapt: cre�terea anual� a popula�iei este de 1,60%, �n timp ce cre�terea anual� a produselor agricole este mai mare: 4%, aceste produse fiind cele care stau la baza hranei popula�iei.
- �n ce prive�te posibilit��ile de alimentare, globul p�m�ntesc are resurse de hran� pentru mult mai mul�i oameni dec�t sunt �n prezent, �ns� adev�rata problem� este �mp�r�irea nedreapt� a resurselor. Iar cei care �mpart �n mod nedrept resursele manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, �n fapt promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii.
- Astfel, unii oameni de �tiin�� au calculat c� P�m�ntul poate hr�ni: 8 miliarde de oameni (conform lui Penck), 13 miliarde (conform lui Hollstein), 22 miliarde (conform lui Ballod) �i peste 100 de miliarde de oameni (conform lui Clark). Or, �n prezent pe P�m�nt sunt �n jur de 6 miliarde �i jum�tate de oameni.
- �n plus, economi�tii constat� c� o cre�tere a densit��ii demografice poate fi �nso�it� de o mare expansiune economic�: ca exemplu poate fi adus Hong � Kongul, unde exist� o densitate mare de popula�ie �i �n acela�i timp o mare cre�tere economic�.
- Apoi, trebuie �inut cont c� 70% din suprafa�a globului o ocup� apele. Acestea pot deveni o surs� inepuizabil� pentru alimentarea popula�iei Pam�ntului, dac� vor fi exploatate cum trebuie. �i mai trebuie �inut cont c� din suprafa�a uscat� numai 30% e cultivat�.
Dac� o parte a omenirii sufer� de foame, aceasta nu se datoreaz� faptului c� p�m�ntul nu are resurse, ci ignoran�ei, egoismului, r�ut��ii, �mp�r�irii nedrepte a resurselor. Nimeni nu ar suferi de foame dac� s-ar investi �n agricultur� numai o mic� parte din sumele care se investesc pentru distrugerea vie�ii oamenilor (pentru armament, aparate pentru avort �i sterilizare, contraceptive, etc.)
Acces�nd linkul urm�tor pute�i vedea un documentar intitulat � Iarna demografic� � �n care oamenii de �tiin�� arat� c� pe p�m�nt este nevoie de copii, altfel se ajunge la o �mb�tr�nire a popula�iei, la o a�a numit� iarn� demografic�. Documentarul e format din 6 parti, fiecare de cate 10 minute. Iat� prima parte, iar celelalte 5 p�r�i le g�si�i �n dreapta :
http://www.youtube.com/watch?v=iPzsAl5IjvE&feature=PlayList&p=FD03534E6E481F1E&index=0&playnext=1
De asemenea, �n privin�a Rom�niei se constat� o sc�dere dramatic� a popula�iei, astfel �nc�t, dac� nu se vor lua m�suri de stopare a avorturilor prin lege, dispari�ia poporului rom�n poate fi calculat� matematic.
S� nu uit�m c� Dumnezeu a zis primilor oameni: �Fi�i roditori, �nmul�i�i-v�, umple�i P�m�ntul �i supune�i-l.� (Gen. 1,28).
Cei care sunt cre�tini �tiu c� omenirea nu va d�inui ve�nic pe fa�a P�m�ntului. Dumnezeu ne spune prin intermediul Bibliei c� va fi un sf�r�it al lumii acesteia �i e clar c� El va avea grij� ca p�m�ntul s� aib� resursele necesare vie�ii p�n� �n ultimul moment al existen�ei sale pe p�m�nt.
Ohh..mie rau nu iarasi  ....fa draga un rezumat si zii parerea ta ..nu trebuie sa insiri atatea link-uri...ca oricum nu citeste nimeni
|
Dea03
Postat pe 7 Iulie 2009 08:26
|
De la: EmaM, la data 2009-04-06 10:47:41De la: Roberta, la data 2009-04-04 20:58:31deci..un sterilet ar fi cel mai convenabil.te duci la control la 6 luni si cu asta basta.se zice ca este sigur in proportie de 95%. eu sunt la al doilea sterilet si sunt foarte multumita.
dar cel mai bine e sa te duci la medic!
Asa este, nu trebuie neglijat mersul la medic, macar o data pe an. "Paza buna trece primejdia rea". Eu ultima data am facut "Papanicolau" chiar daca dr. mi-a zis ca il fac degeaba, ca s-a vazut si la control si la eco ca este totul ok...eu nu si nu...si l-am facut..si il voi face in fiecare an, nu numai pentru mine ci si pentru familia mea minunata!    
|
leeloo_healthy
Postat pe 18 August 2009 03:25
|
De la: Dea, la data 2009-07-07 08:26:45De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-07-04 08:54:05EFECTUL AVORTIV AL MULTOR METODE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
CONSECIN�E NEGATIVE ASUPRA S�N�T��II PROVOCATE DE METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
IMORALITATEA METODELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
METODELE NATURALE DE PLANIFICARE FAMILIAL� (BAZATE PE ABSTINEN�A �N PERIOADA FERTIL� A CICLULUI) -O ALTERNATIV� S�N�TOAS� �I MORAL� (�N ANUMITE CONDI�II) LA METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE
�n primul r�nd recomand blogurile urm�toare :
http://www.augustincezar.blogspot.com/
Acest blog con�ine: Argumente �tiin�ifice �i religioase c� omul este om din clipa concep�iei. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� ajutor material, consiliere �i solu�ii alternative pentru a nu face avort. M�rturii publice ale unor femei care au f�cut avort. M�rturii ale unor femei care nu au f�cut avort. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului asupra femeii. M�rturii ale unor medici care au renun�at s� fac� avorturi. Leg�turi cu multe alte site-uri asem�n�toare. Argumente c� multe dintre metodele a�a � zis � contraceptive � sunt de fapt avortive (avorturi timpurii). Argumente c� toate metodele artificiale de contracep�ie sunt d�un�toare s�n�t��ii �i sunt �i p�cate, chiar dac� so�ii ar avea motive care ar putea p�rea justificate pentru a le folosi. C�nd exist� un motiv grav, justificat, de a evita concep�ia, exist� o alternativ� : metodele naturale de planificare familial� bazate pe abstinen�a periodic� (abstinen�a �n perioada fertil� a ciclului). Metodele naturale nu sunt d�un�toare s�n�t��ii �i nu sunt p�cate dac� se recurge la ele dup� c�s�torie �i din motive grave, justificate, nu din egoism. Dac� se recurge la aceste metode din egoism �i nu din motive grave, atunci devin p�cate �i aceste metode naturale.
Pute�i intra �i pe blogul urm�tor:
http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Acest blog con�ine: �nregistr�ri video cu miracole ; videoclipuri ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante, etc.
Mi-am dat licen�a �n bioetic�, iar acum fac doctoratul �n filosofie. Nu ca s� m� laud spun ce studii am, ci pentru a ar�ta c� sunt foarte bine documentat �n domeniu.
Pentru �ntreb�ri �i dialog pot fi contactat pe messenger, unde am id-ul vieru_cezar_iasi
sau pe e-mail la adresa [email protected]
1. Informa�ii mai pu�in cunoscute despre metodele artificiale de contracep�ie �i linkuri cu declara�ii medicale �i c�r�i despre nocivitatea acestor metode:
Dup� cum am ar�tat �i pe bloguri, este dovedit f�r� dubiu, cu argumente clare, biologice �i religioase, c� omul este om din clipa concep�iei, at�t trupe�te, c�t �i suflete�te. Trupe�te, chiar de la concep�ie, adic� de la fecunda�ie, zigotul posed� un cod genetic uman �i propriu, diferit de codul genetic al mamei �i de cel al tat�lui, deci chiar de la concep�ie este fiin�� uman� unic�. Toate tr�s�turile trupului omenesc sunt programate �n codul genetic. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvolt�rii umane �i con�ine: sexul copilului, culoarea p�rului �i a ochilor, �n�l�imea, nuan�a tenului, forma fe�ei, forma nasului, chiar �i firele de p�r. Dezvoltarea ulterioar� a corpului s�u nu este dec�t o derulare a acestui program care exist� deja de la �nceput, din momentul concep�iei. Iar suflete�te, Dumnezeu creaz� sufletul copilului tot �n acel moment al concep�iei. Via�a uman� este sacr� �i inviolabil�. Dumnezeu spune clar �ntr-o porunc�: S� NU UCIZI ! Numai Dumnezeu e st�p�nul vie�ii. Nu avem dreptul s� ne atingem de via�� ]n nici un fel. Dumnezeu vrea s� se nasc� orice copil care s-a conceput. Sufletul copilului este creat de Dumnezeu �n momentul concep�iei, deci nici un copil nu se concepe din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu. Via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al s�u. P�rin�ii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii, nu st�p�ni ai vie�ii. Nu exist� dreptul la moarte, exist� numai dreptul la via�� !
Unele dintre metodele artificiale de � contracep�ie � sunt de fapt avortive (avorturi timpurii), deoarece nu sunt o piedic� �mpotriva concep�iei, ci ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (�mpiedic� implantarea �n uter a ovulului deja fecundat). Astfel, sunt avortive pilula de a doua zi �i steriletul, c�ci ac�ioneaz� dup� concep�ie; contraceptivele hormonale (pilulele anticoncep�ionale luate �nainte, injec�iile contraceptive, implanturile subdermice �i alte contraceptive hormonale) uneori sunt o piedic� �mpotriva concep�iei, dar alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia, deci, �n numeroase cazuri sunt avortive: de multe ori ele nu inhib� ovula�ia, fecunda�ia are loc �i �n aceste cazuri ac�ioneaz� dup� fecunda�ie modific�nd endometrul (mucoasa peretelui intern al uterului), f�c�ndu-l neprimitor pentru ovulul fecundat. Astfel �mpiedic� nida�ia �n cazurile, destul de numeroase, �n care fecunda�ia totu�i a avut loc, iar embrionul va fi eliminat ulterior, �n timpul menstrua�iei, de obicei f�r� a fi observat, datorit� dimensiunilor foarte reduse (la 14 zile de la concep�ie, embrionul are aproximativ 1,5mm).
Dar aspectul avortiv al acestor metode artificiale de contracep�ie este trecut de cele mai multe ori sub t�cere, deoarece exist� interesul comercializ�rii lor, a�a cum vom vedea mai jos. Multina�ionalele c�tig� sume imense de bani pe plan mondial din producerea �i comercializarea acestor produse a�a �zis � contraceptive �. Se adaug� �i interesul celor care �mpart �n mod nedrept resursele �i manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei din lume nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, �n fapt promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii.
Unii medici spun adev�rul �n privin�a contracep�iei, dar al�ii ofer� pacientelor explica�ii sumare, f�r� �ns� a preciza c� aceasta se realizeaz� uneori prin distrugerea �i eliminarea embrionului (copilului), adic� prin avort timpuriu.
Doctorul Mina Minovici critica propaganda contraceptiv�, numind-o �propagand� criminal�, �plag� social� �i na�ional�.
Pe l�ng� ac�iunea avortiv� a multora dintre metodele artificiale de contracep�ie, toate metodele artificiale de contracep�ie au �i consecin�e negative asupra s�n�t��ii (efecte secundare), unele dintre ele chiar foarte grave, care vor fi prezentate mai jos.
Acces�nd linkul urm�tor, g�si�i o carte ce poate fi citit� direct pe internet despre mijloacele anticoncep�ionale �i efectele lor secundare fatale despre care nu se vorbe�te din interese comerciale. Un bilan� critic din punctul de vedere al unui ginecolog. Cartea este scris� de Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetric� la spitalul cantonal Stans, Elve�ia, CH - 6370) �n colaborare cu Otto D�pper.
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale
-Informa�ii importante despre efectul avortiv al pilulei contraceptive �i despre consecin�ele grave asupra s�n�t��ii g�si�i acces�nd �i linkul urm�tor :
http://www.avort.ro/pilula.php
Textul de pe acest site a fost scris pe baza unui studiu f�cut de Dr. Chris Kahlenborn care este medic terapeut la o clinic� privat� din Altoona, SUA. El este autorul studiului Breast Cancer, Its Link to Abortion and Birth Control Pill (Cancerul mamar, leg�tura sa cu avortul �i pilula de control al na�terii). Informa�iile au fost oferite prin bun�voin�a doamnei dr. Nicole Syed, de la Centrul Fertility Care, Londra, 21a Soho Square W1D 4NR; Tel: 020 7437 0892; e-mail: mailto:[email protected]
- Un site despre nocivitatea metodelor artificiale de contracep�ie :
http://www.anticonceptionale.info/
-Despre efectele avortive �i d�un�toare pentru organism ale contraceptivelor artificiale � Dr. Chris Kahlenborn �i Dr. Ann Moell:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/230-ce-trebuie-sa-stie-o-femeie-despre-contraceptie
-Contraceptivele hormonale (�i �n general contraceptivele artificiale) chiar sunt periculoase. Studiu cu trimiteri la articole si link-uri catre reviste si carti de specialitate despre nocivitatea contraceptivelor
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/215-contraceptivele-hormonale-chiar-sunt-periculoase
-Studiu medical (autor: dr. Chris Kahlenborn) despre faptul c� pilula �i steriletul sunt avortive (cauzeaz� avorturi timpurii) �i despre nocivitatea lor �i a metodelor artificiale de contracep�ie �n general:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/228-cum-functioneaza-pilula-si-alte-contraceptive-contraceptivele-hormonale-si-steriletuldiu-sunt-ele-oare-abortive-cauzeaza-avorturi-timpurii
-Pilulele anticoncep�ionale sunt avortive Autor: John Wilks, medic farmacist, M.P.S., M.A.C.P.P., octombrie 1998
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/229-cum-functioneaza-si-mai-ales-cum-esueaza-pilula-pilula-provoaca-avortul-hormonal-avorturi-timpurii
-Fa�a nev�zut� a contraceptivelor:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/213-fata-nevazuta-a-contraceptivelor
-Pilula �i cancerul mamar (cancerul de s�n) � interviu cu Dr. Chris Kahlenborn
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/216-pilula-si-cancerul-mamar-cancerul-de-san
-Riscul cancerului mamar indus de pilul� � autor Dr. Chris Kahlenborn
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/217-riscul-cancerului-mamar-indus-de-pilula
-Despre pericolele contraceptivelor injectabile:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/214-contraceptivele-injectabile-periculoase-pentru-sanatatea-oamenilor
- De asemenea, pute�i citi sau audia conferin�a despre avort, efectele nocive ale metodelor artificiale de �contracep�ie� �i despre bolile cu tranmitere sexual� �inut� de doamna doctor Cristina Todea � Gross, acces�nd linkul urm�tor :
http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/209/Conferinta-despre-avort
Alternativa la metodele artificiale de contracep�ie este planificarea familial� prin metodele naturale, bazate pe abstinen�a periodic� (�n zilele fertile ale femeii). Aceste metode naturale sunt s�n�toase, nu cost� nimic �i sunt �n acord cu morala cre�tin� dac� se recurge la ele din motive grave, justificate, nu din motive egoiste. Dar dac� so�ii nu au motive grave, justificate pentru a am�na sau evita conceperea unor noi copii �i recurg la metodele naturale din motive egoiste, atunci �i aceste metode naturale devin p�cate.
Dar metodele artificiale de contracep�ie (at�t cele care ac�ioneaz� dup� concep�ie, c�t �i cele care sunt o piedic� pentru concep�ie) sunt p�cate chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase pentru a le folosi, dup� cum vom vedea c�nd vom ar�ta imoralitatea acestor metode.
Exist� o singur� excep�ie: este permis� din punct de vedere moral (deci nu constituie p�cat) folosirea metodelor terapeutice cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, chiar dac� se prevede c� din aceasta va rezulta o piedic� �mpotriva concep�iei, cu condi�ia ca aceast� piedic� s� nu fie direct voit�.Cine n-a �tiut p�n� acum toate aceste aspecte �i a folosit metode artificiale de contracep�ie, s� nu mai foloseasc� astfel de metode m�car de acum �nainte, c�nd a con�tientizat. Prin informa�iile detaliate din acest material venim �n �nt�mpinarea datoriei morale pe care o are fiecare de a se informa c�t mai bine. Dac� nu s-ar informa, ar fi �n ignoran�� vinovat�.Legea care interzice metodele artificiale de contracep�ie nu e o simpl� lege a dreptului uman, ci este o lege a lui Dumnezeu, care a fost dat� o dat� pentru totdeauna �i nu poate fi schimbat� niciodat�. Toate Bisericile cre�tine exprim� �ntr-un glas voin�a lui Dumnezeu care interzice sterilizarea �i toate metode artificiale de contracep�ie. Nu trebuie s� lu�m exemplul oamenilor p�c�to�i �i corup�i, oric�t de mul�i ar fi ace�tia, ci exemplul cre�tinilor adev�ra�i care respect� voin�a lui Dumnezeu.
2. Metodele naturale de planificare familial� � o alternativ� la metodele artificiale de contracep�ie
O alternativ� la metodele artificiale de contracep�ie o reprezint� metodele naturale de planificare familial�. Mul�i medici ginecologi critic� metodele artificiale de contracep�ie �i recomand� metodele naturale de planificare familial�. Metodele naturale de planificare familial� sunt cele care respect� ordinea fireasc� at�t �n preg�tirea �i �n desf�urarea actului sexual, c�t �i �n finalizarea lui. Aceste metode naturale difer� �ntre ele �n func�ie de procedeele de calcul al perioadelor fertil� �i nefertil� din ciclul menstrual. Ele sunt urm�toarele patru:
a. metoda calendarului (se mai nume�te �i metoda Ogino-Knaus, dup� numele inventatorilor),
b. metoda temperaturii bazale,
c. metoda Billings (ritmul mucusului cervical)
d. metoda simpto-termic�.
Metodele naturale de planificare familial�:
- Nu au nici un efect negativ asupra s�n�t��ii.
- Presupun abstinen�a (ab�inerea) de la actul sexual �n zilele de fertilitate sigur� sau probabil� ale ciclului menstrual (abstinen�a periodic�).
- Dac� sunt calculate corect, metodele naturale de planificare familial� au un grad ridicat de siguran��, �n condi�iile �n care femeia �i cunoa�te bine func�ionarea ciclului menstrual (siguran�� de 100% nu ofer� nici metodele naturale de planificare familial�, nici metodele artificiale de contracep�ie). De obicei, un calcul mai exact al func�ion�rii ciclului menstrual se face �ntr-o perioad� de 6-12 luni. Exist� formule de calcul al metodelor naturale de planificare familial� chiar �i pentru femeile care au ciclu neregulat. Dac� ciclul este foarte variabil nu se poate aplica metoda calendarului, �ns�, �n acest caz, se pot aplica urm�toarele trei metode naturale (a temperaturii, metoda Billings �i metoda simpto-termic�). Exist� m�rturii ale unor so�i care folosesc numai metode naturale de planificare familial� �i declar� c� sunt foarte mul�umi�i de ele.
- Din punct de vedere moral, metodele naturale de planificare familial� sunt conforme cu criteriile moralei catolice �i cu criteriile obiective ale moralit��ii, bine�n�eles dac� sunt utilizate dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� evitarea concep�iei prin recurgerea la ele nu provine din egoism, ci exist� motive grave, justificate ca so�ii s� evite concep�ia unor noi copii sau s� distan�eze concep�iile copiilor. �n acelea�i condi�ii, metodele naturale de planificare familial� sunt acceptate �i de unele dintre Bisericile Ortodoxe. (Bisericile Ortodoxe din anumite ��ri nu accept� nici metodele naturale de planificare familial�, accept�nd doar abstinen�a total� ca singur� solu�ie pentru cei care nu mai vor noi copii) Dup� cum vom explica spre sf�r�itul materialului, Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste, �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase.
- Metodele naturale nu numai c� nu pun �n pericol rela�ia dintre so�i, ci dimpotriv�, �ncurajeaz� iubirea �i respectul dintre ei.
- Favorizeaz� d�ruirea total� a so�ilor.
- Nu cost� nimic.
- E clar c� NU este permis s� se fac� avort dac� totu�i s-ar concepe copilul �n cazurile de excep�ie ale metodelor naturale, �n cazurile erorilor de calcul sau �n oricare alt caz.
- Dac� o nou� sarcin� ar expune direct la un pericol real �i foarte grav via�a mamei, abstinen�a periodic� nu poate fi recomandat� �i nici urmat�. �n asemenea cazuri se impune consultarea unor medici de �ncredere �i cu principii cre�tine.
E adev�rat c� aceast� abstinen�� periodic� presupune un oarecare sacrificiu, mai ales pentru so�ii tineri, dar pe lumea aceasta orice lucru bun se face cu sacrificiu, pe c�nd r�ul se face mai u�or, dar este foarte d�un�tor. �ns� cine tr�ie�te cu �n�elepciune alege lucrurile bune �i s�n�toase (metodele naturale), chiar dac� acestea presupun sacrificiu, iar nu lucrurile care la suprafa�� par u�oare, dar �n realitate sunt pline de r�utate �i otrav� (metodele artificiale de contracep�ie).
Iat� �i un link cu c�r�i, dintre care dou� sunt despre metodele naturale de planificare familial� (Autocontrolul fertilit��ii pe cale natural� �i Planificarea familial� dup� morala catolic�):
http://www.profamilia.ro/soti.asp
Cine dore�te detalii despre procedeele de calcul ale metodelor naturale de planificare familial�, cine mai dore�te materiale informative sau cine are �ntreb�ri despre cele scrise �n acest material poate s� scrie la urm�toarea adres� de e-mail: [email protected] sau pe messenger, la id vieru_cezar_iasi
3. Consecin�e negative asupra s�n�t��ii provocate de metodele artificiale de contracep�ie
Metodele artificiale de contracep�ie se �mpart �n :
A. Metode ireversibile (sterilizare definitiv�)
a)Sterilizarea masculin� (vasectomie) const� �n ligatura chirurgical� a canalelor deferente.
b)Sterilizarea feminin� const� �n ligatura sau rezec�ia trompei (tubei) uterine. Aceste metode sunt interven�ii definitive �i infirmit��i. At�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat pot provoca: hemoragii dup� opera�ie, infec�ii, hematomul inciziei, dureri, traumatizarea vaselor sanguine sau a tractului intestinal, tumefac�ii, complica�ii legate de anestezia local� sau general�, etc.; iar numai pentru b�rbat: inflama�ia testiculelor �i senza�ii dureroase, granulomi forma�i de sperm� l�ng� testicule, etc.
Mai multe despre consecin�ele steriliz�rii asupra s�n�t��ii pute�i citi acces�nd, pe linkul urm�tor, cartea pe care am recomandat-o �i mai sus, scris� de medicul ginecolog Rudolf Ehmann, �n colaborare cu Otto D�pper
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale
Persoanele care se sterilizeaz� fac p�cat mare �i dovedesc egoism, care este opusul iubirii cre�tine. Chiar dac� au deja un anumit num�r de copii, trebuie s� se g�ndeasc� la faptul c� poate Dumnezeu vrea s� aduc� la existen�� �i alte fiin�e umane prin intermediul lor, precum �i la faptul c� nu au dreptul moral s� recurg� la sterilizare. Apoi, trebuie s� se g�ndeasc� �i la faptul c� unele �mprejur�ri ale vie�ii lor se pot schimba, adic� le poate deceda so�ul / so�ia �i, rec�s�torindu-se, poate c� vor dori s� aib� m�car un copil �i cu noul so� / noua so�ie.
Persoanele care sunt sterile f�r� inten�ie �i f�r� motiv, �nseamn� c� sunt puse la �ncercare de Dumnezeu. Trebuie s� se roage cu st�ruin�� �i s� urmeze tratamentele prescrise de medic pentru �nl�turarea sterilit��ii. Dac� problema lor se rezolv�, s� mul�umeasc� din suflet lui Dumnezeu. Dar dac� p�n� la urm� tot nu ob�in vreun rezultat, s� se resemneze la voin�a lui Dumnezeu �i, dac� vor, pot s� adopte un copil sau mai mul�i.
B. Metode reversibile
a) Pilula �de a doua zi� (sau a�a-numita �contracep�ie de urgen��) este o metod� cu efect avortiv, deoarece ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (ucide ovulul fecundat sau modific� �nveli�ul intern al uterului, care devine neprimitor pentru ovulul fecundat). Prezint� efecte secundare grave, put�nd provoca : sarcini extrauterine, ame�eli, gre�uri puternice, v�rs�turi, dureri, senza�ii nepl�cute �n s�ni, hemoragii uterine, deregl�ri ale ciclului menstrual, etc. De exemplu, Sir Libunam Daonaldson, consilierul � �ef pe probleme medicale al guvernului Marii Britanii, a avertizat medicii britanici c� un anumit tip de pilule �de a doua zi�, Levonelle �i Levonelle-2, determin� o rat� crescut� a sarcinilor extrauterine.
Mai multe despre consecin�ele foarte d�un�toare provocate de pilula de a doua zi, pute�i citi acces�nd linkul urm�tor :
http://www.provita.ro/avortul/pilula-de-a-doua-zi
b) Contracep�ia prin dispozitiv intrauterin (prescurtat D.I.U., se mai nume�te sterilet sau spiral�). Este un dispozitiv din material plastic, cu fir de argint sau de cupru, care se inser� �n cavitatea uterin�. Steriletul �mpiedic� nida�ia, deci are efect avortiv. Ca urmare a folosirii steriletului pot ap�rea: sarcini extrauterine, crampe dureroase, contrac�ii uterine �n �ncercarea de a respinge corpul str�in, infec�ii, expulzie spontan�, sarcini pe sterilet, obstruc�ie tubar� �i prin aceasta sterilitate, perfora�ie uterin� latent� provoc�nd hemoragie intern� �i peritonit�, cancer cervical, cancer la endometru, menstrua�ii mai abundente, prelungite �i dureroase, febr� sau frisoane, dureri sau s�nger�ri �n timpul actului sexual, s�nger�ri intermenstruale (toate aceste s�nger�ri put�nd duce la anemie), scurgeri vaginale abundente sau cu miros nepl�cut, dereglarea ciclurilor menstruale. Riscul sarcinii extrauterine la femeile care poart� sterilet este de zece ori mai mare dec�t la femeile care nu-l poart�. Datorit� efectelor deosebit de d�un�toare, companiile care fabric� sterilete �n S.U.A. au fost date �n judecat� de numeroase femei care s-au �mboln�vit. Drept urmare, din anul 1986, aceste companii au �ncetat s� le mai v�nd� pe pia�a american�. Ceea ce nu �nseamn� c� respectivele fabrici nu mai produc sterilete, �ns�, din anul 1986, ele sunt fabricate numai pentru export. Exist� informa�ii c� femeile din Rom�nia au �nceput s� evite steriletele.
c)Contracep�ia hormonal� : - Pilulele �anticoncep�ionale� (denumite �i COC sau pilule orale combinate) asociaz� dou� substan�e hormonale: estrogenul �i progesteronul (iar pilula monohormonal� sau POP e f�cut� numai pe baza unei singure substan�e hormonale, progesteronul), exist�nd foarte multe variante �i nume comerciale, produc�ia acestora devenind o afacere rentabil�, de unde �i publicitatea de��n�at� f�cut� �pilulei�. Afacerile rentabile �i publicitatea exist� �i �n cazul altor metode artificiale de contracep�ie. Pilulele anticoncep�ionale (at�t cele combinate, COC, c�t �i cele monohormonale, POP) �mpiedic� uneori concep�ia, dar alteori ac�ioneaz� �i dup� concep�ie �mpiedic�nd nida�ia, deci uneori au �i efect avortiv, a�a cum am explicat mai sus. �n ceea ce prive�te efectul avortiv al pilulelor, iat� c�teva citate ale unor speciali�ti actuali care au studiat problema �i au ajuns la aceast� concluzie. Mutschler : �Contraceptivele orale �mpiedic� implantarea ovulului fecundat, atunci c�nd ovula�ia a avut loc�. Finjentscher (M�nster) arat� c� �n 7% din cazurile �n care are loc fecunda�ia ovulului la persoanele care iau pilule, contracep�ia (mai exact avortul timpuriu) e datorat� �mpiedic�rii nida�iei. Beller (M�nster) vorbe�te despre efectul avortiv al pilulei, care ar trebui numit� �avort precoce� (avort timpuriu). Taubert �i Kuhl vorbesc �n cartea lor �Kontrazeption mit Hormonen� (�Contracep�ia cu hormoni�) ap�rut� �n 1980, despre �efectul de �mpiedicare a nida�iei la aproape toate tipurile de pilule�. �n 1985 la Congresul �National Abortion Federation� din Boston s-a f�cut aceast� declara�ie: �Nu v� �n�ela�i. Pilula �i steriletul sunt avortive.� (�i nu numai pilula �i steriletul sunt avortive, dup� cum ve�i vedea mai jos). Consecin�ele folosirii contraceptivelor hormonale sunt extrem de variate �i frecvente (la unele femei, aceste consecin�e pot ap�rea mai repede, iar la altele pot ap�rea �n timp). Prin pilulele �anticoncep�ionale� se introduce �n organism un surplus de hormoni sintetici, chimici, modifica�i �n laborator, care, �n timp, se depoziteaz� �n organism.
Mul�i medici ginecologi dau o list� foarte lung� a efectelor folosirii pilulelor contraceptive. Variaz� de la efecte u�oare: obezitate, cre�terea poftei de m�ncare, tensiuni �i dureri mamare, dereglarea regularit��ii ciclului menstrual, senza�ii de grea��, vom�, oboseal�, iritabilitate, depresii acute, dureri de cap acute, s�nger�ri intermenstruale, amenoree , frigiditate, p�n� la efecte grave: pilozitate accentuat� (apari�ia din abunden�� a p�rului pe corpul femeii), hiperlipemie , embolie pulmonar�, sc�derea toleran�ei la glucoz� cu riscul apari�iei diabetului zaharat, icter de tip colestatic , distrofii mamare �i �n special diferite forme de cancer hormonodependent : cancer mamar, cancer uterin �i al colului uterin. Cancerul de col uterin este determinat de hormonii pilulei contraceptive, consider� doctor Amy Berrington de la Cancer Research, Oxford, fiind �n acord cu autorii unui studiu sintetizat de Agen�ia Reuters. Cercet�rile au fost f�cute pe mai multe cazuri de femei bolnave. �n ce prive�te cercet�rile prezentate la a treia conferin�� european� a cancerului de s�n, acestea au ar�tat c� pericolul acestei maladii este cu 26% mai mare la utilizatoarele de pilule, �n compara�ie cu cele care nu le utilizeaz�. �n acela�i timp, la femeile care iau pilule de mai mult timp, pericolul de a dezvolta aceast� boal� este de p�n� la 56%.
Mai pot ap�rea accidente cardio-vasculare (mai ales la fum�toare �i la femeile care au trecut de 35 de ani) : infarct, hipertensiune arterial�, accidente vasculare cerebrale, hipercoagubilitate cu accidente tromboflebitice (tromboze venoase profunde, tromboz� cerebral�), ateroscleroz� , ischemie coronarian� . Un studiu f�cut �ntre anii 1977-1981 �n Anglia pe 200.000 de femei arat� c�, la femeile care folosesc pilule, procentajul deceselor cauzate de afec�iuni cardiace �i vaso-cerebrale e cu 40% mai ridicat dec�t la femeile care nu folosesc. Pericolul hemoragiei cerebrale este de 6,5 ori mai mare, iar la femeile care mai �i fumeaz�, acest pericol este de 22 de ori mai mare dec�t la femeile care nu folosesc pilule. Pericolul de infec�ii pelviene e de 7 ori mai mare la femeile care folosesc pilule dec�t la celelalte.
Exist� apoi riscul sterilit��ii. �n S.U.A. sunt circa un milion de femei devenite sterile din cauza pilulei �i num�rul lor cre�te cu circa 100.000 pe an.
Se mai poate aminti blocajul permanent al func�iei hipotalamice , �ncetarea cre�terii la persoanele care sunt �nc� �n cre�tere �i iau pilule anticoncep�ionale.
La nivelul colului uterin, al ovarului sau al vaginului, s-au �nt�lnit modific�ri morfopatologice .
Exist� �i alte consecin�e : accidente respiratorii, sarcini extrauterine (deoarece contraceptivele hormonale modific� mi�c�rile peristaltice ale trompelor uterine, prin secre�iile steroidiene ovariene), na�teri premature, edeme sau dureri la picioare, crize de respira�ie, dureri �n abdomen, piept sau bra�, tulburarea vederii, �ng�lbenirea ochilor sau a pielii, iar unii speciali�ti consider� c� r�sp�ndirea bolii SIDA nu e str�in� de folosirea pilulei, �ntruc�t pilula ar sl�bi sistemul imunitar. Contraceptivele orale au �i un rol �n trecerea �n stare de parazit a Candidei saprofite, duc�nd la candidoz� . De asemenea, pilulele favorizeaz� �i alte boli cu transmitere sexual�, tricomoniaza �i chlamidia , deoarece modific� pH-ul vaginal, stimul�nd bacteriile �i microbii.
- Contraceptivele injectabile, la fel ca �i pilulele, �mpiedic� uneori concep�ia, iar alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, impiedic�nd nida�ia, deci uneori au efect contraceptiv, alteori au efect avortiv. �n ultimii ani au fost date publicit��ii mai multe studii cu privire la rolul contraceptivelor injectabile �n producerea cancerului de s�n. Contraceptivele injectabile prezint� acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii ca �i pilulele anticoncep�ionale. �n plus, pot avea ca efect erup�ii cutanate , acnee , pigmentarea pielii, iar studii recente arat� �i o alt� consecin�� a folosirii acestei metode: sc�derea densit��ii osoase care poate duce mai t�rziu la apari�ia osteoporozei . Aceast� metod� poate avea �i urm�toarele consecin�e: s�nger�ri vaginale care dureaz� mult �i sunt abundente, puternice dureri de cap, depresii majore, urin�ri frecvente, �ng�lbenirea pielii sau a ochilor, menstrua�ii prelungite sau, dimpotriv�, amenoree (lipsa menstrua�iei).
- Implanturile subdermice presupun interven�ia chirurgical�. Au tot ac�iune hormonal�. Uneori au efect contraceptiv, alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, deci au �i efect avortiv. Consecin�ele negative asupra s�n�t��ii sunt acelea�i ca �i �n cazul pilulelor �i al injec�iilor hormonale. �n plus, implanturile mai pot avea urm�toarele consecin�e negative asupra s�n�t��ii: chisturi ovariene, cre�terea dimensiunii ovarelor, dificult��i de vedere, c�derea p�rului de pe cap, scurgeri vaginale.
- Exist� �i alte tipuri de contracep�ie hormonal� mai pu�in r�sp�ndite, dar au aceea�i ac�iune (uneori contraceptiv�, alteori avortiv�) ca �i cele descrise mai sus, precum �i acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii.
d) Substan�ele spermicide locale sub form� de creme, spumante, geluri, folii, burete cu spermicid, ovule, tablete, care se introduc �n vagin �nainte de contactul sexual, au eficacitate slab�. Drept consecin�e, pot ap�rea fenomene inflamatorii �i alergice locale at�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat. Spre deosebire de contraceptivele hormonale, la care efectul avortiv este dovedit cu certitudine, la substan�ele spermicide efectul avortiv nu este dovedit cu certitudine dar este foarte probabil c�, �n cazul �n care totu�i a avut loc fecunda�ia, ucid ovulul fecundat sau �mpiedic� nida�ia lui.
e) Actul sexual �ntrerupt (�coitus interruptus� sau �ejacularea afar�) este una dintre cele mai nesigure metode contraceptive, deoarece exist� spermatozoizi �i �n pic�turile de lichid prespermatic (eliminarea unui lichid �n timpul actului sexual, �nainte de ejaculare), nu numai �n sperma eliminat� la sf�r�it, iar o singur� pic�tur� de lichid prespermatic este suficient� pentru ca o femeie s� r�m�n� �ns�rcinat� (bine�n�eles, dac� se afl� �n perioada fertil� a ciclului menstrual). De asemenea, c��iva spermatozoizi se pot desprinde �n timpul actului sexual �i pot p�trunde �n vagin, iar unul dintre ei poate ajunge la ovul. Aceast� metod� determin� o stare de anxietate �i tensiune psihic� �i, pe termen lung, poate provoca impoten�a la b�rbat �i frigiditatea la femeie. Mai este denumit� �i onanism, de la p�catul lui Onan, criticat �n Biblie, dup� cum vom vedea mai pe larg pu�in mai jos, c�nd vom ar�ta imoralitatea metodelor artificiale de contracep�ie. Unii confund� onanismul cu masturbarea. Nu trebuie confundate, dar ambele sunt p�cate. Despre masturbare vom vorbi spre finalul materialului.
f) Prezervativul masculin (condom) este r�u tolerat �i nu asigur� protec�ie total� nici �mpotriva infec�iei cu virusul imunodeficien�ei umane (HIV), nici �mpotriva altor boli cu transmitere sexual�. Pe l�ng� faptul c� se pot rupe, pot aluneca sau pot avea defecte de fabrica�ie, �n latexul prezervativelor pot ap�rea anumite fisuri foarte mici, invizibile cu ochiul liber, dar prin care virusul HIV poate trece cu mare u�urin��, pentru c� este mult mai mic. M�rimea fisurilor care apar �n mod natural �n latexul prezervativului este de p�n� la 5 microni, iar virusul mediu HIV are aproximativ 0,1 microni. �n termeni de m�rime, asta �nseamn� c� virusul HIV poate trece printr-o fisur� din latexul prezervativului tot at�t de u�or precum trece o pisic� printr-o u�� deschis� de garaj. Dup� unii cercet�tori, riscul infect�rii cu HIV �n cazul folosirii prezervativului este �n jur de 15%, iar dup� al�i cercet�tori acest risc este chiar �n jur de 35%. Dar chiar lu�nd �n calcul riscul cel mai mic (�n jur de 15%), cine folose�te prezervativul �i are rela�ii sexuale cu mai mul�i parteneri, nu poate avea vreo garan�ie c� mai devreme sau mai t�rziu nu se va infecta, dup� cum nu are nici o garan�ie cel care zboar� cu un avion dintr-o sut�, de�i 15 dintre ele se vor pr�bu�i. Acest virus poate avea o perioad� de incuba�ie de la c�teva luni p�n� la c��iva ani, uneori chiar opt sau zece ani, astfel �nc�t o persoan� care este infectat� cu HIV poate p�rea perfect s�n�toas� mai mul�i ani, dar �n realitate este seropozitiv� �i poate transmite altora virusul HIV. Cea mai sigur� ap�rare fa�� de virusul HIV nu este folosirea prezervativului, ci este abstinen�a �nainte de c�s�torie �i fidelitatea �ntre so� �i so�ie dup� aceea. Prin prezervative se creeaz� o fals� speran�� de securitate �mpotriva HIV �i se �ncurajeaz� promiscuitatea. Exist� �i un documentar despre SIDA, intitulat �F�r� o a doua �ans�, �n care se vorbe�te �i despre falsa speran�� a a�a-zisului �sex sigur� (�self sex�). Virusul HIV distruge sistemul imunitar al organismului, care devine incapabil s� se apere �n lupta cu infec�iile. De multe ori, abia dup� mai mul�i ani de la infectarea cu HIV organismul dezvolt� o serie de boli, care �n condi�ii normale ar fi fost stopate de sistemul imunitar. O persoan� poate afla dac� este seropozitiv� sau nu, �n urma unui test HIV, care se face gratuit la centrele de transfuzie sanguin� �i la alte centre. Acest test pune �n eviden�� anticorpii produ�i de organism, care pot fi descoperi�i dup� ce au trecut �ase luni de la infectare. Dup� cum se �tie, nu exist� vindecare pentru persoanele infectate cu HIV, ci este posibil� doar o �ncetinire a evolu�iei bolii, deci o �nt�rziere a decesului cu cel mult c��iva ani.
Virusul HIV se transmite prin: contact sexual, s�nge infectat (transfuzii de s�nge infectat, folosirea unui instrumentar medical infectat, body � piercing �i tatuare, folosirea �n comun a unor obiecte t�ioase ce pot produce leziuni ale pielii: lame de b�rbierit, instrumente de manichiur� �i pedichiur�, periu�a de din�i), de la mama infectat� la copil (30% dintre copiii concepu�i de o mam� seropozitiv� mo�tenesc virusul). Virusul HIV se poate transmite �i prin contact sexual anal sau oral �i uneori se poate transmite chiar prin s�rut pasional (virusul HIV a fost localizat �i �n alte fluide corporale diferite de s�nge, cum ar fi: sperm�, secre�ii vaginale, saliv�, lacrimi, etc.).
Virusul HIV nu se transmite prin: tuse sau str�nut, deci prin aer; atingere, �mbr��i�are, s�rut prietenesc pe obraz; tr�ind sau muncind �n preajma unei persoane infectate; folosirea grupurilor sanitare �n condi�ii igienice; utilizarea veselei �n comun; �n�ep�turi de ��n�ari sau alte insecte; b�i, bazine, adic� prin ap�; prosoape, clan�e de u�i, telefon sau computer. Ca �i actul sexual �ntrerupt, folosirea condomului poate provoca anxietate �i tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic. De asemenea, mai poate provoca irita�ii la nivelul organelor genitale.
g) Prezervativul feminin (diafragma sau obturator cervical �i cupola cervical�) este f�cut �n func�ie de dimensiunile fiec�rei femei. Are eficien�� mediocr� �i este, de asemenea, r�u tolerat. Poate provoca acelea�i efecte negative ca �n cazul folosirii condomului (irita�ii, anxietate, tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic). �n plus, poate provoca infec�ii ale aparatului urinar. Dup� cum se observ�, nu exist� vreo metod� artificial� de contracep�ie lipsit� de urm�ri negative, mai mult sau mai pu�in grave, pe plan fizic �i psihic pentru femeie, dar �i pentru b�rbat, iar unele dintre ele sunt �i avortive.
4. Imoralitatea metodelor artificiale de contracep�ie
Deja filosofii de dinainte de cre�tinism ajunseser� la concluzia c� ceea ce este imoral este �ntotdeauna v�t�m�tor. �n acest sens, filosoful grec Platon spunea c� nici un lucru nu este folositor dac� nu e conform moralei: nu pentru c� ceea ce este folositor e moral, dar pentru c� ceea ce este moral este folositor. Publicitatea care se face unor metode contraceptive artificiale este determinat� de interese comerciale, �n nici un caz de inten�ii benefice. Toat� aceast� propagand� se pretinde umanist� �i filantropic�. Pretinde c� vizeaz� binele omenirii, dar de fapt ascunde scopuri �i interese negative: e vorba de dorin�a popoarelor bogate, amenin�ate cu dispari�ia datorit� natalit��ii foarte sc�zute, de a de�ine controlul demografic al planetei, consider�nd c� popula�iile s�race, �n permanent� cre�tere, constituie o amenin�are pentru bog��iile lor. �i apoi mai sunt la mijloc marile interese financiare: sume imense de bani pe care le c�tig� multina�ionalele, fabric�nd �i comercializ�nd produsele artificiale de contracep�ie. Cum acestea sunt din ce �n ce mai pu�in folosite �n ��rile bogate, dovedindu-se a fi nocive s�n�t��ii, se caut� noi pie�e de desfacere, invad�nd �n special ��rile africane �i cele din fostul bloc comunist.
Nu este p�cat pl�cerea actului sexual �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin�, cu condi�ia ca ei s� respecte ordinea fireasc�. Ordinea fireasc� este perturbat� prin metodele artificiale de contracep�ie.
Dup� cum nu constituie p�cat actele sexuale dac� au loc �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� se respect� ordinea fireasc�, la fel nu constituie p�cat actele sexuale s�v�r�ite dup� v�rsta fertilit��ii, �n aceste condi�ii.
Toate metodele artificiale de contracep�ie sunt imorale �i deci p�cate mari, cu excep�ia celor terapeutice, cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, cu condi�ia ca piedica pentru concep�ie s� nu fie direct voit�. Din Biblie reiese c� Dumnezeu nu este de acord cu metodele artificiale de contracep�ie. De exemplu, �n Geneza (Facerea) 38,9-10 este criticat� metoda actului sexual �ntrerupt (p�catul lui Onan). La evrei era obiceiul ca, atunci c�nd murea un b�rbat, fratele s�u s-o ia �n c�s�torie pe so�ia acestuia. A�a a f�cut Onan, dar, ca s� nu conceap� copii, el practica metoda actului sexual �ntrerupt. Lui Dumnezeu nu i-a pl�cut acest lucru �i l-a pedepsit. Uneori se face �n favoarea folosirii metodelor contraceptive urm�toarea argumenta�ie: �dec�t s� se fac� avort, e preferabil s� se recurg� la metode contraceptive�. Acest� argumenta�ie apar�ine unei mentalit��i care �i recunoa�te lui Dumnezeu numai jum�tate din drepturile de proprietate asupra vie�ii, adic� �i recunoa�te lui Dumnezeu dreptul asupra vie�ii, dar nu �i asupra mecanismelor delicate care stau la originea vie�ii. At�t avortul c�t �i contracep�ia fac parte, la nivele diferite, dintr-o cultur� care refuz� via�a �i refuz� invita�ia de a fi simpli colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii. Ele au la baz� orgoliul omului care �i asum� drepturi pe care nu le are. Apoi, cum am v�zut, multe dintre metodele contraceptive sunt de fapt avortive. Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste, �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase. Papa Paul al VI-lea �n enciclica �Humanae vitae� (�Via�a uman�) arat� c� exist� �ntre cele dou� cazuri o diferen�� esen�ial�: �n primul caz (de folosire a metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste) so�ii se folosesc �n mod legitim de o dispozi�ie natural�; �n cel�lalt caz (de folosire a metodelor artificiale de contracep�ie) ei �mpiedic� desf�urarea proceselor naturale. E adev�rat c� �i �ntr-un caz �i �n cel�lalt, so�ii se pun de acord �n inten�ia reciproc� de a evita copilul pentru motive plauzibile, nedorind ca el s� se conceap�; dar e la fel de adev�rat c� numai �n primul caz ei �tiu s� renun�e la folosirea c�s�toriei (la rela�ii sexuale) �n perioadele fertile c�nd, pentru motive juste, concep�ia nu e dorit�, �i c� se folosesc de ea (au rela�ii sexuale) �n perioadele nefertile. F�c�nd aceasta, ei dovedesc o iubire cu adev�rat �i pe deplin onest�. �n exorta�ia apostolic� �Familiaris consortio� (�Leg�tura de familie�), Papa Ioan Paul al II-lea scrie c� so�ii care folosesc metode artificiale de contracep�ie �manipuleaz� �i �njosesc sexualitatea uman�, cu aceasta �njosindu-se pe ei �n�i�i �i alter�nd valoarea d�ruirii totale. Fa�� de limbajul care exprim� �n mod firesc d�ruirea reciproc� �i total� dintre so�i, contracep�ia artificial� opune un limbaj �n mod obiectiv contradictoriu, conform c�ruia nu mai este vorba de d�ruire reciproc� total�. Urmeaz� de aici nu numai refuzul deschiderii la via��, ci �i o falsificare a adev�rului l�untric al iubirii conjugale, chemat� s� fie o d�ruire a persoanei �ntregi.� Aceast� diferen�� antropologic� �i moral� �ntre contracep�ie �i metodele naturale de planificare familial� implic� dou� moduri de g�ndire ireductibile unul la cel�lalt asupra persoanei �i asupra sexualit��ii umane.
Biserica �i elogiaz� pe so�ii care, printr-o hot�r�re bine g�ndit�, luat� �n comun, primesc cu generozitate s� creasc� �n mod corespunz�tor chiar �i un num�r mai mare de copii. Sf�nta Scriptur� �i Biserica v�d �n familiile numeroase un semn al binecuv�nt�rii lui Dumnezeu �i al generozit��ii p�rin�ilor. So�ii �n�elep�i, boga�i sau s�raci, nu se sperie niciodat� de un num�r mai mare de copii, �tiind c� fiecare copil vine �n lume cu un creier �i dou� bra�e, care �n timpul vie�ii lor produc mai mult dec�t consum�. Apoi, fra�ii mai mari �i ajut� pe p�rin�i �n cre�terea celor mai mici. S-au v�zut deseori p�rin�i numai cu un singur copil slujindu-i acestuia ca ni�te robi �i al�i p�rin�i cu c�te �ase, zece, doisprezece sau chiar mai mul�i copii, care erau crescu�i �n frica de Dumnezeu �i disciplina�i, iar p�rin�ii erau iubi�i, respecta�i �i ajuta�i. Cu toate c� �n Rom�nia de azi pentru mul�i via�a este destul de dificil� din punct de vedere material, totu�i sunt la blocuri �n ora�e �i la sate familii care, fie c� dispun, fie c� nu dispun de o stare material� prea bun�, totu�i au mul�i copii. Str�bunii no�tri, �n �n�elepciunea lor, au apreciat loialitatea, optimismul �i buna dispozi�ie �n casele cu mul�i copii. �n plus, de multe ori, ultimul copil dintr-o familie numeroas� a fost un om de seam� sau un sf�nt: de exemplu, Mozart a fost al cincilea copil din familie, Rembrandt al �aselea, Wagner al �aptelea, Napoleon al optulea, Sf�ntul Igna�iu al treisprezecelea, Schubert al treisprezecelea, Franklin al paisprezecelea, Benedict Lobre al cinsprezecelea, etc. �i chiar dac� ar ajunge un om obi�nuit, tot are dreptul la via��. Multor oameni le pare r�u la b�tr�ne�e c� au pu�ini copii �i spun c� dac� ar fi acum tineri ar face mai mul�i. Familia numeroas� este o des�v�r�it� societate minuscul�. Copiii unei familii numeroase nu suspin� dup� copiii vecinilor pentru a se juca cu ei, nu-i caut�, c�ci fiind mul�i, �i pot �ndeplini trebuin�ele lor copil�re�ti, �n casa p�rinteasc�, sub supravegherea p�rin�ilor: astfel, ei devin bine crescu�i, f�r� a fi expu�i la influen�e negative. Asemenea cu o prisac� de albine �i reginele sale, familia cu numero�i copii adun� mierea vie�ii pentru fiecare dintre ei.
A�a � zisa � problem� demografic� � este o fals� problem�. Adev�rata problem� este �mp�r�irea nedreapt� a resurselor
Au o p�rere gre�it� cei care cred c� cre�terea demografic� (cre�terea foarte mare a popula�iei P�m�ntului) va determina epuizarea resurselor omenirii. Cre�terea foarte mare a popula�iei P�m�ntului nu va determina epuizarea resurselor omenirii �i iat� de ce:
- statistici recente, furnizate de F.A.O. arat� urm�torul fapt: cre�terea anual� a popula�iei este de 1,60%, �n timp ce cre�terea anual� a produselor agricole este mai mare: 4%, aceste produse fiind cele care stau la baza hranei popula�iei.
- �n ce prive�te posibilit��ile de alimentare, globul p�m�ntesc are resurse de hran� pentru mult mai mul�i oameni dec�t sunt �n prezent, �ns� adev�rata problem� este �mp�r�irea nedreapt� a resurselor. Iar cei care �mpart �n mod nedrept resursele manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, �n fapt promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii.
- Astfel, unii oameni de �tiin�� au calculat c� P�m�ntul poate hr�ni: 8 miliarde de oameni (conform lui Penck), 13 miliarde (conform lui Hollstein), 22 miliarde (conform lui Ballod) �i peste 100 de miliarde de oameni (conform lui Clark). Or, �n prezent pe P�m�nt sunt �n jur de 6 miliarde �i jum�tate de oameni.
- �n plus, economi�tii constat� c� o cre�tere a densit��ii demografice poate fi �nso�it� de o mare expansiune economic�: ca exemplu poate fi adus Hong � Kongul, unde exist� o densitate mare de popula�ie �i �n acela�i timp o mare cre�tere economic�.
- Apoi, trebuie �inut cont c� 70% din suprafa�a globului o ocup� apele. Acestea pot deveni o surs� inepuizabil� pentru alimentarea popula�iei Pam�ntului, dac� vor fi exploatate cum trebuie. �i mai trebuie �inut cont c� din suprafa�a uscat� numai 30% e cultivat�.
Dac� o parte a omenirii sufer� de foame, aceasta nu se datoreaz� faptului c� p�m�ntul nu are resurse, ci ignoran�ei, egoismului, r�ut��ii, �mp�r�irii nedrepte a resurselor. Nimeni nu ar suferi de foame dac� s-ar investi �n agricultur� numai o mic� parte din sumele care se investesc pentru distrugerea vie�ii oamenilor (pentru armament, aparate pentru avort �i sterilizare, contraceptive, etc.)
Acces�nd linkul urm�tor pute�i vedea un documentar intitulat � Iarna demografic� � �n care oamenii de �tiin�� arat� c� pe p�m�nt este nevoie de copii, altfel se ajunge la o �mb�tr�nire a popula�iei, la o a�a numit� iarn� demografic�. Documentarul e format din 6 parti, fiecare de cate 10 minute. Iat� prima parte, iar celelalte 5 p�r�i le g�si�i �n dreapta :
http://www.youtube.com/watch?v=iPzsAl5IjvE&feature=PlayList&p=FD03534E6E481F1E&index=0&playnext=1
De asemenea, �n privin�a Rom�niei se constat� o sc�dere dramatic� a popula�iei, astfel �nc�t, dac� nu se vor lua m�suri de stopare a avorturilor prin lege, dispari�ia poporului rom�n poate fi calculat� matematic.
S� nu uit�m c� Dumnezeu a zis primilor oameni: �Fi�i roditori, �nmul�i�i-v�, umple�i P�m�ntul �i supune�i-l.� (Gen. 1,28).
Cei care sunt cre�tini �tiu c� omenirea nu va d�inui ve�nic pe fa�a P�m�ntului. Dumnezeu ne spune prin intermediul Bibliei c� va fi un sf�r�it al lumii acesteia �i e clar c� El va avea grij� ca p�m�ntul s� aib� resursele necesare vie�ii p�n� �n ultimul moment al existen�ei sale pe p�m�nt.
Ohh..mie rau nu iarasi ....fa draga un rezumat si zii parerea ta ..nu trebuie sa insiri atatea link-uri...ca oricum nu citeste nimeni
vai, nu pot sa cred ca nu au sarit cu gurile pe tine inca .....ca mie mi-au facut capul tandari cand am indraznit sa spun ca nu se oboseste nimeni sa intre pe link-uri si sa citeasca....dar stai ca mai e timp....  a, si inca ceva...apropo de topic :cea mai buna metoda , in viziunea unora, e ABSTINENTAAAAA, SAU SI MAI BINE CALUGARIAAAAA, ca la ce ne trebuie sa facem sex, nu ???? putem trai si fara....facem sex, sau dragoste mai bine spus doar atunci cand vrem sa avem copii, in rest NICI NU SE PUNE PROBLEMAAAAA....a innebunit de tot lumea asta...bine ar fi daca cei care propovaduiesc asa ceva ar fi primii care ar fi buni de exemplu, dar tare ma tem ca e doar faza cu "lupu` moralist".....
|
sagara_laksami
Postat pe 18 August 2009 08:29
|
|
tare sunt curioasa daca cei care sustin cu atata inversunare ca nu trebuie sa folosim nici un fel de mijloc contraceptiv decat cele naturale sau si mai bine ABSTINENTA,cum spuneam, sunt curioasa cati copii au ei pana in momentul de fata,au atatia cati le-a dat DUMNEZEU,sau de fapt nu au nici unul.....ca e usor sa dai sfaturi asa cand nu ai copii dar sa vedem daca e la fel de usor cand ai de crescut cel putin 4-5 copii, asta la o varsta de 35 ani ca poti avea si 10 sau 15 depinde cat de prolifici sunt cei doi soti....ei,ce spun cei vizati, pot dezvalui pe forum cati copii au sau ne baga sub nas numai realizarile profesionale,mastere, doctorate sau cine mai stie ce studii SF....ca de,inainte de "lucrurile astea lumesti" au altceva mai important de facut.....
|
sagara_laksami
Postat pe 19 August 2009 09:11
|
De la: Roberta, la data 2009-02-28 18:05:23si eu sunt de parere ca ar fi bun un sterilet. eu am avut un sterilet(milena) 5 ani, l-am schimbat si mi-am pus altul..pt inca 5 ani si merg la control odata la 6 luni
cunosc pe cineva care si-a pus sterilet inainte sa aiba copil.apoi a avut copilul si totul a fost ok. bineinteles ca ar fi mai bine sa pui sterilet dupa nastere, dar...decat un avort....
pai alte mijloace contracptive ar fi: creme, diafragme...metoda calendarului si igiena, adica spalare imediata( nu dupa 3 ore) cu un irigator cu apa multa si cat suporti de calda.
dar cel mai bine mergi la un cabinet de sexologie si acolo expui exact situatia ta cu problema anticonceptionalelor si a prezervativului , iar ei iti vor spune exact ce sa faci !
bafta!
spalarea imediata e un mit.. orice spermatozoid viabil ajunge in trompa, aproape de ovul, in 90 secunde, si traieste cateva zile.. asa ca vreau s-o vad pe aceea care se poate spala in primele 90 secunde, pana in trompa...
|
camiflorea
Postat pe 27 Septembrie 2009 09:56
|
|
crema anticonceptionala, servetele anticonceptionale, diafragma si prezervativ pt. femei, ovule contraceptive.
|
lorelei_surdu
Postat pe 16 Octombrie 2009 14:07
|
|
a ! si sunt si contraceptivele pt. barbati !
|
lorelei_surdu
Postat pe 16 Octombrie 2009 14:11
|
De la: EmaM, la data 2009-04-03 11:14:39Mie mi-a interzis medicul estetician pilulele. Mi-a spus ca daca vreau un ten frumos si neted sa nu iau niciodata.
So..am apelat la sterilet..cu teama, indoiala,etc. mai ales dupa multe "povesti" de pe forumuri.
La iarna se implinesc 5 ani de cand il "port", nu simt absolut nimic..nici in prima zi nu l-am simtit. E adevarat ca am avut mereu o grija aproape obsedanta sa fiu tot timpul impecabil de curata (dar cred ca asta tine si de bun simt), o data pe an am mers la dr. gin. a mea pt. un control si un eco ca sa stau eu linistita ca totul e in regula..iar la iarna a zis ca mi-l schimba deja cu altul, fara pauza, deoarece totul e OK!
Pentru ca eu sunt excesiv de fricoasa,o sa ma adoarma 1 minut (la fel ca atunci cand l-a montat) ca sa nu stiu nimic..nici macar sa nu aud nimic. Aceasta anestezie e total neriscanta si pleci acasa imediat,ca si cum nimic nu s-a intamplat.
Oh! Era sa uit: absolut orice contraceptiv este total desfiintat de preoti (era sa zic de religie, dar nu am gasit in Biblie asa ceva). Iar dupa ei, singurul contraceptiv acceptat este ABSTINENTA!
Iubita,inseamna ca ai citit Biblia.Ma bucur! Dar steriletul sunt convinsa ca nu e un lucru bun.Asta fiindca embrionul se formeaza,fiind eliminat.Deci este AVORT.Asta iti poate confirma orice medic ginecolog.Cat despre faptul ca si pilulele anticonceptionale ar fi avortive,inca mai cercetez...
|
kudika019386
Postat pe 16 Octombrie 2009 16:08
|
|
Nu fiti asa drastici cu cei mai slabi decat voi. Nu se paote sa facem atata exces de puritanism religios, asa cum nu mi se pare anormal sa fi anesteziat la montarea steriletului. La metode contraceptive pt barbati v-ati gandit? De ce numai femeile sa-si asume responsabilitatile? Numai ele simt placerile? As dori sa-mi raspunda sincer si scurt cel care a insirat doi km de pilde religioase anti-contraceptie.
|
camiflorea
Postat pe 17 Octombrie 2009 15:26
|
|
pe timpul tratamentului cu pilula contraceptiva ovulatia nu are loc, este "inhibata" deci are efect de sterilizare. nu se elibereaza ovulul si nu e fecundat. nu are efect avortiv. cel putin eu asa am citit despre modul lor de functionare. singurele dezavantaje pe care le vad e incarcatura hormonala si dezechilibul pe care-l provoaca. plus ca nu se stie sau nu se spune daca poate avea efect asupra fertilitatii in timp, dupa ani de intrerupere a tratamentului.
|
eleain
Postat pe 17 Octombrie 2009 16:29
|
|
IN sfarsit un barbat care spune ceva corect, fetelor eu cu sotul meu ne protejam prin metodele care stie el de vro 7 luni, ca nici eu nu am mai avut voie anticonceptionale si tot la fel el nu suporta prezervativul si el ma protejeaza pe mine, asa ca fiecare barbat stie si are secretele lui. Si nu inteleg dc mereu trebuie sa ne gandim numai la ei, dar la voi va mai ganditi daca va este bine? va pup.
|
mikydutza_healthy
Postat pe 2 Noiembrie 2009 10:33
|
|
STERILET sau... abstinenta totala. Crede-ma, incercat toate variantele, cea mai buna, steriletul. Am apelat la asa ceva dupa prima sarcina si multe alte avorturi, cu toate protectiile recomandate: calendar, pastile, otet, etc. Canci!!! Acum am 58 de ani, desigur sunt la menopauza, dar nu am nici un fel de probleme ginecologice, sa batem in lemn. Cele mai periculoase mi se par pastilele zilnice, pe baza de hormoni. La utilizarea oricaror medicamente, supozitoare, anticonceptionale pe baza de hormoni, mare , mare atentie , la o utilizare indelungata a acestora. E doar un SFAT, gratis.
|
vali_gavriliu
Postat pe 18 Decembrie 2009 13:50
|
De la: mikydutza, la data 2009-11-02 10:33:25IN sfarsit un barbat care spune ceva corect, fetelor eu cu sotul meu ne protejam prin metodele care stie el de vro 7 luni, ca nici eu nu am mai avut voie anticonceptionale si tot la fel el nu suporta prezervativul si el ma protejeaza pe mine, asa ca fiecare barbat stie si are secretele lui. Si nu inteleg dc mereu trebuie sa ne gandim numai la ei, dar la voi va mai ganditi daca va este bine? va pup.
Daca prin "metodele care stie el de vro 7 luni" te referi la continenta sa stii ca esti doar norocoasa nu protejata deoarece in lichidul dinainte de ejaculare se gasesc un nr mic de spermatozoizi deci si sanse de a ramane insarcinata - acest lucru mi l-a spus doctora mea - sunt sanse mici , dar sunt, depinde cat de prolifici sunt partenerii
|
mariaroxana
Postat pe 12 Aprilie 2010 10:21
|
|
Parerea mea e ca, daca ai purta o conversatie deschisa cu partenerul tau in ceea ce priveste ejacularea, poate nu ar mai trbui sa folosesti nici un fel de metoda contraceptiva. La ce ma refer... Eu, de exemplu intretin relatii sexuale cu prietena mea de 2 ani si inca nu am avut nici un fel de problema in ceaa ce priveste, cum sa zic.. sa o las gravida. Si nu folosim nici o metoda contraceptiva. adica mai pe scurt. un barbat simte cand ii vine si nu trebuie neaparat sa lase spermatozoidul in vagin. pur si simplu daca scoate penisul afara inainte cu 5 secunde de a ejacula a rezolvat problema. Numai ca aici trebuie sa existe comnuicare intre parteneri. e simplu... nu a lasat in tine, nu ai cum sa ramai gravida. Corect?
|
kudika105655
Postat pe 9 Octombrie 2010 10:56
|
De la: kudika105655, la data 2010-10-09 10:56:49Parerea mea e ca, daca ai purta o conversatie deschisa cu partenerul tau in ceea ce priveste ejacularea, poate nu ar mai trbui sa folosesti nici un fel de metoda contraceptiva. La ce ma refer... Eu, de exemplu intretin relatii sexuale cu prietena mea de 2 ani si inca nu am avut nici un fel de problema in ceaa ce priveste, cum sa zic.. sa o las gravida. Si nu folosim nici o metoda contraceptiva. adica mai pe scurt. un barbat simte cand ii vine si nu trebuie neaparat sa lase spermatozoidul in vagin. pur si simplu daca scoate penisul afara inainte cu 5 secunde de a ejacula a rezolvat problema. Numai ca aici trebuie sa existe comnuicare intre parteneri. e simplu... nu a lasat in tine, nu ai cum sa ramai gravida. Corect?
Daca s-ar baza pe teoria asta a voastra... 
|
kudika226898
Postat pe 9 Octombrie 2010 15:38
|
De la: kudika105655, la data 2010-10-09 10:56:49Parerea mea e ca, daca ai purta o conversatie deschisa cu partenerul tau in ceea ce priveste ejacularea, poate nu ar mai trbui sa folosesti nici un fel de metoda contraceptiva. La ce ma refer... Eu, de exemplu intretin relatii sexuale cu prietena mea de 2 ani si inca nu am avut nici un fel de problema in ceaa ce priveste, cum sa zic.. sa o las gravida. Si nu folosim nici o metoda contraceptiva. adica mai pe scurt. un barbat simte cand ii vine si nu trebuie neaparat sa lase spermatozoidul in vagin. pur si simplu daca scoate penisul afara inainte cu 5 secunde de a ejacula a rezolvat problema. Numai ca aici trebuie sa existe comnuicare intre parteneri. e simplu... nu a lasat in tine, nu ai cum sa ramai gravida. Corect?
Nu! Nu e deloc corect! Eu am avut incredere in metoda asta si intr-un final am ramas gravida intr-o perioada total nepotrivita a vietii mele! " Ulciorul nu merge de multe ori la apa"..si cum mai zicea cineva pe acest forum, e doar o chestiune de noroc, deoarece spermatozoizi exista, doar ca in cantitate mai mica.
Poate prietena ta are o problema si oricum ramane mai greu insarcinata.Asta o sa vezi cand va hotarati sa aveti un copil.
|
EmaM
Postat pe 11 Octombrie 2010 09:46
|
abstinenta...sex oral...anal...VIBRATOR...  
|
BEL_AMY1
Postat pe 13 Octombrie 2010 18:00
|
|
|
yumy
Postat pe 13 Octombrie 2010 18:08
|
|
|
kudika226898
Postat pe 14 Octombrie 2010 18:21
|
