Setari Cookie-uri

Poeme de dragoste absolut superbe de Sorin Cerin

Ai sa întelegi
Ai sa întelegi vreodata ce a fost un sarut?
Când vei simti ca sunt steaua Destinului tau?
Ce va cadea cu mine,
Mai încolo de tine,
Cu o moarte.

Ai sa întelegi vreodata ce a fost o îmbratisare?
Fara palmele dorintelor noastre pierdute atunci în amintire?
Fiindca voi fi,
O floare din parul gândurilor tale,
Ce nu vei dori sa vestejeasca niciodata.

Ai sa întelegi vreodata ce a fost un Cuvânt?
La talpile caruia am îngenuncheat iubindu-ne?
Acolo unde voi fi tarâna,
Ce-o vei calca cu dragostea neputintei,
De a ramâne Urma marii noastre iubiri,
În lumea desertaciunii?

Ai sa întelegi vreodata ce a fost când ti-am spus cât te iubesc?
Vazând norii ce nu vor mai fi ai vietii mele?
Ce vor plânge cu lacrimile privirii sfârsite din mine,
Spalând fata inimii tale,
Cu o noua clipa al unui alt timp,
Fara de mine,
Încercând sa te fac sa zâmbesti.



Fara tine
Fara tine,
sunt o lira care si-a pierdut cântecul,
propriei vieti,
lasata de vuietul oceanului de vise,
din care s-a nascut speranta eternitatii,
ochilor tai.

Fara tine,
cerul nu poate învata sa primeasca soarele,
cuvintelor de aur ale dorului,
ruginite la picioarele uitarii,
amurgului inimii tale.

Fara tine,
sunt un orizont desprins din nemarginirea creatorului,
care a uitat pentru totdeauna,
sa se gândeasca ca va reusi vreodata sa-l prinda,
în pumnii marilor iubiri.

Fara tine,
nici rasariturile nu-si pot cuprinde frumusetea,
ochilor plini de eternitate ai destinului,
ale carui pleoape nu te pot întelege,
decât pe tine.




Cine eºti?

Dincolo de fiinþa zâmbetului tãu
aº dori sã devin un surâs.

Lângã fericirea dumnezeului inimii tale,
voi deveni sãrutul clipei,
care nu te va mai pãrãsi niciodatã.

Atunci când mã strigai rãscolind eternitatea,
trebuia sã plec de lângã perfecþiunea
din care ai venit în viaþa mea.

Atât de mult te-am iubit,
încât pânã ºi Dumnezeu a uitat
cã ar fi trebuit
sã mã cunoºti undeva-cândva!


Poate cã însemni tot ce ar reuºi vreodatã
sã însemne acest univers al eternitãþii,
ce pare cã s-ar fi peirdut,
Definitiv în noi înºine..............................


Alãturi de tine

Nu cred în norii inimii,
care nu-ºi pot vãrsa cascadele lacrimilor de dor,
niciodatã,
trãdând adevãrul ,
destinului Lui Dumnezeu,
de a aduce ploaia de vise,
în inima sufleþelului tãu,
rãpus de clipa prin care,
nu te-am mai vãzut,
niciodatã,
atunci când moartea ºi viaþa,
erau douã simþãminte
fãrã sensul acestei lumi,
atât de obosite a deznãdejdii,
care ºi-a uitat sfinþii întâmplãrii,
de a fi împreunã.

ªi atunci doar zorii speranþelor dorului nostru,
vor reuºi sã învingã,
munþii deznãdejdii unor amintiri pierdute,
în neantul neputinþei,
de a ne fi întâlnit,
atunci când cerul inimii naºterii tale,
s-ar fi întâlnit cu steaua singurãtãþii destinului meu.




Datoria Lui Dumnezeu



De ce ºi cel dator o viaþã întreagã,
Mai are de plãtit atât de mult,
Prin moarte?

Care gând nu-ºi încearcã norocul,
La loteria disperãrii,
Acestei lumi?

Fãrã de umilinþã ar mai exista Dumnezeul,
Ce a promis viaþa pânã ºi în moartea,
Marii noastre iubiri.

Cine eºti tu,
Libertate de a muri demn,
Într-o lume atât de nedemnã de tine!



Nu existã.........



Nu existã sfinþi fãrã zâmbetul tãu,
Care mi-au regãsit inima, pierdutã ,
La capãtul drumului vieþii iubirii tale.

Nu existã moarte fãrã suflarea cuvintelor noastre,
Regãsite pe mâna uitãrii din tine,
Înveºmântatã cu bãrþara marii noastre iubiri.

Nu existã libertate unde sãrutul tãu sã nu inunde,
Frumuseþea tuturor dorinþelor acestei lumi,
Pline de privirea ta, fãrã de care nu pot exista.

ªi doar fiindcã moartea poate fi eternã,
Cred în viaþa marii noastre iubiri,
Ce nu se va sfârºi niciodatã, dincolo de zâmbetul tãu?

Oare ar mai exista singurãtate,
Dacã norii nu ar muri prin stropii cuvintelor,
Care se cern în pãmântul amintirii eterne din noi?

ªi care durere a fericirii ar mai fi fericitã fãrã de noi,
Dacã ne vom uita defintiv în dorul neiertãtor al morþii,
Atât de departe de sângele amintirilor noastre?

Care?

Care eternitate ar fi strãinã de privirea ta,
Atunci când te iubesc?

Care moarte ar mai învãþa sã moarã,
Fiind alãturi de tine?

Care braþe nu te-ar mai cuprinde în inima mea,
Când bãtãile tale mi-ar aduce marea iubire a vieþii mele?

Care orizont nu ar mai reuºi sã fie prins în braþele timpului,
Dacã aº privi eternitatea ochilor tãi?

Care lacrimã nu ar fi mântuitã de clipa eternitãþii mare noastre iubiri,
Atunci când sufletul privirii tale ar deveni, lumina divinã a vieþii mele?


Adevãrul amintirilor




Cel care nu crede în epavele amintirilor,
Nu va deveni niciodatã el.......

Alãturi de adevãr nu poþi fi decât tu,
Cel uitat de Dumnezeul iubirii tale.........

ªi care inimã crezi cã va bate pentru tine,
În secolul deznãdejdii adevãrului sufletului tãu?

ªi care adevãr va face vreodatã compromis cu tine,
Uitând de iluzia meschinã a acestei lumi?

Nu pretinde niciodatã mai mult adevãr,
Decât poþi sã duci în spinarea gândurilor tale.



Fãrã de noi.....

Fãrã de mine nici cucuvelele cuvintelor
nu ar mai reuºi sã moarã,
din braþele amintirilor care ne-au luat,
la pieptul braþelor care ne-au strâns,
amintirile ºi dorurile,
ce nu vroiau nicidecum sã moarã,
pe asfaltul deznãdejdii unor uitãri de noi înºine.

Atunci am aflat cã doar eternitatea sãrutului,
ne-ar mai primi în lumea regãsirii de noi,
cei pierduþi în libertatea de a fi mai strãini,
decât moartea care ºi-ar fi imaginat vreodatã,
inima ta.


Noroi alãturi de Dumnezeu

Doamne cât noroi
ai gândit pentru cuvintele
lumii noastre,
cât de multã durere
ºi deznãdejde
care sã ne spele
faþa întunericului speranþelor
prin care sã vedem lumina,
care sã ne salveze de noi înºine.



Nu plânge,

Nu plânge,

Nu plânge fiindcã inima mea,
aleargã prin fiecare floare a clipelor tale,
prin care trãieºte amintirea,
vieþii marii noastre iubiri.

Oricât de strãini am fi într-o zi,
uitatã de moartea care nu ne va lãsa,
vreodatã în pace,
sã ºtii cã eºti ºi vei fi destinul meu!

ªi care lacrimã a dorului tãu,
ar mai reuºi sã stingã focul prin care Dumnezeu,
a uitat de aceastã lume,
incendiindu-ne viitorul marii noastre iubiri.

Care nori ar mai reuºi vreodatã sã ude,
cu amintirea lor, sãrutul tãu,
mai etern decât moartea ºi mai sincer decât libertatea,
valurilor sângelui nostru,
lovit de stâncile adevãrului!

Nu plânge fiindcã iubirea nu poate fi supusã timpului,
Nu plânge fiindcã valul de fiecare datã se întoarce în oceanul inimii sale,
Nu plânge fiindcã nu existã orizont prins de focul unei decizii,
Nu plânge fiindcã nimeni, niciodatã n-a reuºit sã scape de destinul,
care ne va aparþine chiar ºi în moarte!

De ce cãutãm viaþa pânã ºi dincolo de limita morþii?


ªi


De fiecare datã a existat un ªi,
atât în mine sau în tine,
cât în cuvântul care ne-a creat,
întreaga noastrã viaþã
ce seamãnã,
nespus de mult a destin ºi iubire.

ªi, dacã am crede în Dumnezeul,
care nu mai poate fi atribuit niciunui alt,
ªi,
pãrãsit,
datornic,
dar mai ales pierdut,
de întreaga numerologie sentimentalã,
a vieþii care nu mai poate fi adãugatã,
lacrimilor unei amintiri.

ªi
unde te-aº mai putea întâlni fãrã un nume,
pus alãturi de alte speranþe,
care nu mai au voie,
sã se lege de acel
ªi al meu,
pierdut ºi inundat,
de fericirea momentului,
în care nu are nevoie de nimeni!?



Fãrã tine,

Fãrã tine,
sunt o lirã care ºi-a pierdut cântecul,
propriei vieþi,
lãsatã de vuietul oceanului de vise,
din care s-a nãscut speranþa eternitãþii,
ochilor tãi.

Fãrã tine,
cerul nu poate învãþa sã primeascã soarele,
cuvintelor de aur ale dorului,
ruginite la picioarele uitãrii,
amurgului inimii tale.

Fãrã tine,
sunt un orizont desprins din nemãrginirea creatorului,
care a uitat pentru totdeauna,
sã se gândeascã cã va reuºi vreodatã sã-l prindã,
în pumnii marilor iubiri.

Fãrã tine,
nici rãsãriturile nu-ºi pot cuprinde frumuseþea,
ochilor plini de eternitate ai destinului,
ale cãrui pleoape nu te pot înþelege,
decât pe tine.


Care iubire?


Care moarte îºi poate uita anotimpul?
Care zeu nu ºtie de unde a plecat pãcatul?
Care dorinþã s-a împlinit în deºertãciune?
Care lespede nu a îngropat vreodatã mormântul amintirii?

Mai eºti tu în infinitul iubirii mele,
Al cãrei anotimp a devenit o stea cãzãtoare,
Peste timpul rãnit de dorul ochilor,
Care s-au înecat în lacrima propriului nostru destin.

Mai eºti tu cea care hrãnea îngerii iubirii mele,
Cu dorul ºi cuvintele infinitului hãrãzit sã nu poatã muri,
Chiar dacã fericirea ar fi devenit un ultim balsam al adevãrului,
Care nu poate exista niciodatã!?

Cine eºti tu înger care m-ai apropiat de Dumnezeu?
În valurile reci ale privirilor acestei vieþi,
Amintite adesea doar de pãcatul,
De a fi!

Iubire ºi speranþã


Aº înainta spre þãrmul ochilor tãi,
dar acolo adie iarna uitãrii,
de noi,
cei clãdiþi din eternitatea
Lui Dumnezeu,
care e iubire dar nu ºi uitare,
care e mântuire dar nu ºi de noi.

Care speranþã ar mai reuºi,
sã-ºi vindece rana marii ei iubiri,
de speranþã pãrãsitã de propriul destin,
roasã de clipele unei trãiri,
ce ar fi trebuit sã-i dea viaþã,
nicidecum moarte.

De ce gândul sângelui din acest apus,
curge spre noaptea unde totul,
va deveni o eternitate
pierdutã pentru todeauna,
într-o lume de care alergãm mereu,
conºtienþi cã o purtãm în sufletele noastre,
oriunde am fi?


Aripi

Aripi de înger,
smulse din dorul iubirii mele,
Lacrimi de cer,
ascunse sub stânca destinului,
roasã de sentimente în cãdere liberã,
ºi sparte la tãlpile ei,
de iubire profundã ºi neînþeleasã.

Aripi frânte de o eternitate,
ce pare prea grea,
pentru puterea Lui Dumnezeu,
de a ne învãºmânta,
cu marea ei iubire,
fiind o eternitate demodatã,
care nu se mai poartã,
în inimile tinere ale acestui sfârºit,
de lume prea obscen,
pentru marea noastrã iubire.

Aripi de metal rece ºi obositor,
care au uitat sã mai batã orizonturile,
sentimentelor care ne-au unit cândva,
cãile privirilor lacrimilor noastre,
ale cãror aripi nu ºtiau sã plângã,
sub soarele unei veri sentimentale,
pierdut în toamna amintirii,
unei mari iubiri.


Aripi de înger,
smulse din dorul iubirii mele,
Aripi frânte de o eternitate,
ce pare prea grea,
Aripi de metal rece ºi obositor,
care au uitat sã mai batã orizonturile,
unei mari iubiri.


Lacrimã de soare

Eºti o lacrimã de soare,
o razã de speranþã,
un triumf al mântuirii,
dintre cer ºi Lumina Divinã din mine,
privire scãldatã de valurile flãcãrilor
de speranþe din sufletul meu,
în paradisul pierdut al ochilor rãtãciþi,
în jungla aglomeratã de fantome,
care mã privesc,
vãzând doar întunericul din mine,
care-mi vorbesc fãrã sã-mi înþeleagã tãcerea,
prin care tu mã iubeai atât de mult,
fantome care-mi întind mâna clipei,
fãrã ca aceasta sã mai reuºeascã vreodatã
sã-ºi îmbrãþiºeze eternitatea,
cum o fãcea când se pierdea
în lumina sufletului tãu.


Oare?

Oare unde aº putea sã iubesc,
În afarã de casa sufletului tãu?

Oare unde aº reuºi sã mor sau sã mã nasc,
În afarã de tine?

Oare unde aº mai redeveni eu cel adevãrat,
Decât în inima ta?

Oare ce sentiment ar mai reuºi sã inventeze natura,
Unde inima ta nu ar mai fi?

Oare câtã iubire ar putea muri din noi dacã nu ne-am vedea,
Pânã când moartea ne-ar mai putea regãsi?

Oare cât destin am pierdut de când nu ne-am vãzut,
Pe strada privirilor noastre uitate pânã ºi de moarte?

Oare câte lacrimi ar mai fi scurs Dumnezeu,
Din iubirea Lui fãrã de dragostea noastrã?

Oare câte cuvinte se vor mai pierde în absolutul acestui Univers,
Fãrã a ne mai rosti niciodatã: Te iubesc!?




Iubire



Ce-ar mai rãmâne din ploaia cuvintelor noastre,
În afarã de furtuna din ele?

Unde am mai fi noi dacã nu ne-am fi întâlnit,
În afarã de propriile noastre vieþi?

În care ochi ne-am mai fi pierdut vreodatã,
În afarã de pustiul care ne înconjoarã azi?

Unde ar mai fi fost eternitatea cuvintelor noastre,
Dacã palmele destinului nostru roase de eternitate nu s-ar fi împreunat?

Unde mai eºti tu înger pierdut din mine,
Rãtãcit azi prin orizonturile de neatins ale uitãrii de noi?

Sã te strig neºtiind cã-þi rupi aripile amintirii din noi,
În zborul dorului de a fi împreunã, la fel de eterni iubire?


Împreunã cu tine mã simt liber ºi neîntinat de deºertãciunea acestei lumi,
Încotro te pot simþi orizont al veºniciei din mine?

Nu mã lãsa acestei deznãdejdi a clipei din noi,
Ce ar fi trebuit sã devinã eternitate înfruntându-ne Lumina Divinã din noi,
Spre a învãþa sã ne murim clipa propriei noastre eternitãþi,
Iubire!

Cerul iubirii

Numai norii inimii pot înþelege
ploaia cuvintelor
din cãile bãtãtorite de destin
în zâmbetul tãu,
nãscut pentru a nemuri
pânã ºi viaþa speranþelor,
risipite de pleoapele clipelor
pline de praful uitãrii
peste tãriile cerului,
iubirii din noi.

ªi m-am întors pe drumul eternitãþii
din care am venit,
vrând sã înþeleg sensul naºterii
pentru care însemni
întreaga mea lume
ai cãrei sfinþi au devenit
Dumnezeul meu.



Mararom
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:14
Banuiesc ... ca si astea sunt pentru cei care pot gandi, asa ca... n-am sa le mai citesc. Deja ma doare capul de la tuica... ar insemna sa-mi plesneasca...
alegro6543
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:16
Am luat la intamplare cateva din poemele de dragoste semnate de Sorin Cerin. In acest scriitor am vazut mai mult decat in Magda Isanos sau in alti "favoriti" ai unor critici literare supuse mercantilismului sau oportunismului. Este un poet al iubirii si destinului, al profunzimii si patosului, al patimilor si libertatii de a iubi. Sorin Cerin! Stiu ca se vor gasi imediat postaci sub diverse titulaturi, de femei mai ales, chiar daca in spate se ascund barbati, ce-l vor ataca. Tocmai acesta este si subiectul studiului actual. Oricum suntem convinse ca vor exista si persoane sincere care sa ne ajute in evaluarea operei acestui scriitor important al literaturii romane si universale.
Va multumim!
Mararom
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:20
Personal nu gust poeziile fara rima, dar mai ales fara ritm
kudika_pudika
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:22
Reclama este sufletul comertului, dar niciodata sa nu comercializezi dragostea.
alegro6543
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:22
Pentru Alegro 543
Nu realizez cum ai reusit sa-mi raspunzi in cinci secunde postarii mele! Este o rusine a site-ului care-ti permite asmenea anomalii. Este stiut ca nu ai avut timp sa citesti nimic din ce am postat eu! Sa-ti fie rusine si pe viitor sper sa lasi mizeriile oneroase si insipide la o parte!
Mararom
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:23
De la: Mararom, la data 2011-12-12 17:20:31Am luat la intamplare cateva din poemele de dragoste semnate de Sorin Cerin. In acest scriitor am vazut mai mult decat in Magda Isanos sau in alti "favoriti" ai unor critici literare supuse mercantilismului sau oportunismului. Este un poet al iubirii si destinului, al profunzimii si patosului, al patimilor si libertatii de a iubi. Sorin Cerin! Stiu ca se vor gasi imediat postaci sub diverse titulaturi, de femei mai ales, chiar daca in spate se ascund barbati, ce-l vor ataca. Tocmai acesta este si subiectul studiului actual. Oricum suntem convinse ca vor exista si persoane sincere care sa ne ajute in evaluarea operei acestui scriitor important al literaturii romane si universale.
Va multumim!

Pai puneti mana de la mana sa-i publicati un volum de poezii.

Si sa inteleg ca acceptati numai pareri pozitive? Critica, chiar si constructiva, este respinsa din start?
kudika_pudika
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:24
De la: Mararom, la data 2011-12-12 17:23:52Pentru Alegro 543
Nu realizez cum ai reusit sa-mi raspunzi in cinci secunde postarii mele! Este o rusine a site-ului care-ti permite asmenea anomalii. Este stiut ca nu ai avut timp sa citesti nimic din ce am postat eu! Sa-ti fie rusine si pe viitor sper sa lasi mizeriile oneroase si insipide la o parte!

Ca acum iti da si doua palme!
Cum indraznesti sa comentezi fara sa citesti si sa gratulezi autorul?!?
kudika_pudika
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:25
Pardon, uitasem, corect este Alegro 6543!
Sa-i fie rusine!
Mararom
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:26
De la: kudika_pudika, la data 2011-12-12 17:25:51
De la: Mararom, la data 2011-12-12 17:23:52Pentru Alegro 543
Nu realizez cum ai reusit sa-mi raspunzi in cinci secunde postarii mele! Este o rusine a site-ului care-ti permite asmenea anomalii. Este stiut ca nu ai avut timp sa citesti nimic din ce am postat eu! Sa-ti fie rusine si pe viitor sper sa lasi mizeriile oneroase si insipide la o parte!

Ca acum iti da si doua palme!
Cum indraznesti sa comentezi fara sa citesti si sa gratulezi autorul?!?

Gata sefa', nimic nu mai zic.
alegro6543
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:26
De la: Mararom, la data 2011-12-12 17:26:38Pardon, uitasem, corect este Alegro 6543!
Sa-i fie rusine!

Da' ce-a zis dom'ne ?
alegro6543
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:27
De la: alegro6543, la data 2011-12-12 17:26:52
De la: kudika_pudika, la data 2011-12-12 17:25:51
De la: Mararom, la data 2011-12-12 17:23:52Pentru Alegro 543
Nu realizez cum ai reusit sa-mi raspunzi in cinci secunde postarii mele! Este o rusine a site-ului care-ti permite asmenea anomalii. Este stiut ca nu ai avut timp sa citesti nimic din ce am postat eu! Sa-ti fie rusine si pe viitor sper sa lasi mizeriile oneroase si insipide la o parte!

Ca acum iti da si doua palme!
Cum indraznesti sa comentezi fara sa citesti si sa gratulezi autorul?!?

Gata sefa', nimic nu mai zic.

Sper ca te-ai prins ca-s sarcastica
kudika_pudika
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:28
Nu trebuie sa-i publicam nici un volum de poezii. Este un scriitor aparut pe Amazon, etc. Sorin Cerin nu are nevoie deloc de parerile unora ca voi. L/am introdus aici doar pentru a fi citit de cititoarele care-si doresc cu adevarat poeme de dragoste!
Mararom
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:28
De la: Mararom, la data 2011-12-12 17:23:52Pentru Alegro 543
Nu realizez cum ai reusit sa-mi raspunzi in cinci secunde postarii mele! Este o rusine a site-ului care-ti permite asmenea anomalii. Este stiut ca nu ai avut timp sa citesti nimic din ce am postat eu! Sa-ti fie rusine si pe viitor sper sa lasi mizeriile oneroase si insipide la o parte!

psst, sunt doua minute nu 5 secunde, daca vrei sa fii exacta
kudika_pudika
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:30
pai da Alegro-ule, tu esti din stirpea celor care injuri inainte sa citesti!
Mararom
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:31
Delirezi, jalnic!
Mararom
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:31
De la: Mararom, la data 2011-12-12 17:28:53Nu trebuie sa-i publicam nici un volum de poezii. Este un scriitor aparut pe Amazon, etc. Sorin Cerin nu are nevoie deloc de parerile unora ca voi. L/am introdus aici doar pentru a fi citit de cititoarele care-si doresc cu adevarat poeme de dragoste!

Ok, vezi ca ai blog.
Tu ai deschis un subiect de discutie, deci putem discuta pe seama versurilor si a ceea ce spui tu, prin definitie.

Inteleg si eu, ca si Alegro, ca-i faci reclama in acest caz.
kudika_pudika
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:33
De la: Mararom, la data 2011-12-12 17:31:44Delirezi, jalnic!

Eu?
kudika_pudika
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:35
Aveti grija ca doamna e filoloaga... Detine adevarul suprem...
Stie si stapaneste doar atacul la persoana...
PRALEA_
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:38
Cred ca voi incepeti sa injurati autorii ca sa vina cititorii sa va spuna ca gresiti. Astfel luati audienta. Oricum e o mare sarlatanie vulgara. Mai ales ca va legati de diverse persoane cu tot felul de postari urate si care nu-si gasesc locul. Cred ca ar trebui sa fac o plangere la ANRPC sau vad eu unde. Numarul de accesari sau alte topuri nu au voie sa se bazeze pe impertinenta, injurii sau impostura.
Mararom
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:38
Ia uite cine delireaza.

Cine l-a injurat tu pe Sorin Cerin? Nici macar o critica nu i-a fost adusa (eu am adus o critica unui anumit tip de poezie, nu autorului, sa fim clari).

Cat despre restul, nu inteleg la ce te referi si nici macar ce vrei sa spui
kudika_pudika
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:42
De la: Mararom, la data 2011-12-12 17:28:53Nu trebuie sa-i publicam nici un volum de poezii. Este un scriitor aparut pe Amazon, etc. Sorin Cerin nu are nevoie deloc de parerile unora ca voi. L/am introdus aici doar pentru a fi citit de cititoarele care-si doresc cu adevarat poeme de dragoste!



Draga mea,tot astept sa termini cu divagatiile pe marginea celebrului Cerin,dar observ ca ai trecut in alt registru,impropiu cu calitatea profesiei,pe care ai comunicat-o pe topic!Cu toata placerea ,pe care am avut-o in a-ti citi textele,vreau sa te rog sa incetezi cu comment-uri ,care nu iti fac cinste din doua motive;1.esti femeie si ar trebui sa te controlezi mai mult !si 2. esti filolog si ar trebui sa te axezi ,mai mult,pe partea literara a postarilor noastre,decat in folosirea unul limbaj in totala neconcordanta cu titulatura mai sus amintita!Eu ti-am apreciat intentia si ti-am acceptat-o,te rog,nu ma determina sa regret gestul facut,deci,incearca sa accepti si comentariile contra,nu numai pe cele proCerin!
RAINBOWLADY
Postat pe 12 Decembrie 2011 17:44
nitial nu am dorit sa scriu aici. Dar fiindca am primit sute de mesaje drept "spam" de-a lungul anilor cu tot felul de titluri obscene, am decis sa raspund acestor divagatii de cele mai multe ori de ordin sexual. Acestea nu fac altceva decat sa incite noua generatie la diverse perversiuni, dat fiind faptul ca multe subiecte sunt tratate ca fiind o "placere" si nicidecum niste aberatii sexuale, care duc societatea in deriva in loc sa primeze adevaratele sentimente de iubire.. Diverse "matroane" care par a fi "moderatoare" aici, ne incita sa acceptam anumite idei ce par a fi cat se poate de normale, in mintea lor. . In tot acest timp casutele de email a multor femei sunt pline de titluri obscene daca nu dizgratioase cum ar fi metodele cele mai bune de a face ....diverse perversiuni sexuale. Vedeti femeia mai mult ca un aparat sexual decat in calitate de om.De aceea am decis sa public aceste citate din Sorin Cerin, fiindca pe majoritatea dintre noi nu cred ca ne intereseaza cum s-a facut "din mosi stramosi" ...direct!....si poate tocmai atunci era nevoie de iubire adevarata....fiindca exista si creier pe care se vede ca multor matroane"moderatoare" de aici le lipseste. Una dintre ele la fel de obrazinca ca si cei care se dau barbati, scria ca nu as avea voie sa spun anumite realitati doar fiindca as fi femeie! Oricum nu cred in nimicnicia unora ce vor sa devina vedete astfel. Cat despre unii postaci ce revin plini de dementa si rautate pe acelasi subiect chiar daca si-au spus, nu odata parerea, nu mai are rost sa vorbesc. Oricum, la rubrica "relatii" unde multe dintre fete doresc sa vada doar subiecte despre "organe" le spun ca acestea devin ....muuuult ma "sanatoase" daca exista iubire. Ar trebui sa re-invatam acest sentiment inainte de a face deseori copii pentru case de copii sau vieti in deriva pentru....
De acea cred ca sunt necesare citatele de dragoste si mai ales sa re-invatam daca am uitat... sa iubim!
Mararom
Postat pe 14 Decembrie 2011 20:24

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
iubitul meu,prietenul fostului meu iubit.... 6 De la: valy90 17 Octombrie 2010 14:10
m-am indragostit de cineva,dar am nunta in august 237 De la: kudika179551 5 Mai 2021 23:45
Nu mai inteleg nimic.. 28 De la: kudika_28490 12 Februarie 2013 08:33
Nu pot sa cred ca mi se intampla asta!!!...SA CUNOSC UN PSIHOPAT 14 De la: kudika421339 14 Noiembrie 2011 14:46
Cine sa confruntat cu relatia dintre scorpion-el si geaman ea? 5 De la: IUBIRE4 23 Ianuarie 2009 19:40