Setari Cookie-uri

HELP,CUM SA PROCEDEZ??????

Salut,sunt noua pe aici,si vreau sa va impartasesc istoria mea. Sunt intr'o relatie de 3 ani(in aprilie implinim) am abia 18,si stiu ca prietenul tine mult la noi,si face totul pentru viitorul nostru.Suntem cunoscuti cu parintii,ne intelegem bine,ca o familie tanara. Dar chestia e ca nu mai simt acea flacara,parca a trecut toate sentimentele,si acum a ramas doar gandul ca "altcumva nu va merge". Am nevoie de libertate,si vreau cu totul altceva,dar ma impiedica insusi el,pentru ca el are incredere si deja tinde spre familie.Eu nu sunt gata pentru asta. Sunt disperata,si imi dau seama ca daca ne vom desparti,lui iar fi foarte rau.. Cum sa procedez? Am nevoie de sfaturi..decizia finala o iau oricum eu.
ana-dolinta
Postat pe 13 Februarie 2012 15:29
Este normal sa simti nevoia de libertate la varsta ta. Mai ai inca multe de facut pentru a te "pune pe picioarele tale" dupa care sa te gandesti la intemeierea unei familii. Spune-i sincer ce gandesti si nu-ti ingradi sufletul de la varsta asta.
luchianramona
Postat pe 13 Februarie 2012 15:36
De la: APKOHA, la data 2012-02-13 15:29:44Salut,sunt noua pe aici,si vreau sa va impartasesc istoria mea. Sunt intr'o relatie de 3 ani(in aprilie implinim) am abia 18,si stiu ca prietenul tine mult la noi,si face totul pentru viitorul nostru.Suntem cunoscuti cu parintii,ne intelegem bine,ca o familie tanara. Dar chestia e ca nu mai simt acea flacara,parca a trecut toate sentimentele,si acum a ramas doar gandul ca "altcumva nu va merge". Am nevoie de libertate,si vreau cu totul altceva,dar ma impiedica insusi el,pentru ca el are incredere si deja tinde spre familie.Eu nu sunt gata pentru asta. Sunt disperata,si imi dau seama ca daca ne vom desparti,lui iar fi foarte rau.. Cum sa procedez? Am nevoie de sfaturi..decizia finala o iau oricum eu.



O intrebare simpla,pentru care se cuvine un raspuns la fel de simplu!!!
Draga mea,in orice relatie,sinceritatea este cea mai buna arma de discutie,,cel mai eficient instrument de relationare,,si drept urmare,te sfatuiesc sa il folosesti si in ceea ce te priveste!Faptul ca te-ai angajat intr-o relatie,inca de la varsta de 15ani,s-a dovedit ca, nu a fost o hotarare prea inteleapta,caci,uite,deja a intervenit rutina,plictiseala,tu dorindu-ti altceva in acest moment!!!Fii onesta si discuta cu iubitul tau,este cea mai buna solutie in acest moment,explica-i nesiguranta care te-a cuprins,apatia adusa de instabilitatea sentimentala si sunt convinsa ca te va intelege si va accepta noua situatie!!Parintii nu trebuie implicati in relatia voastra,ei cad in subsidiar!!Esti mult prea tanara,ca sa te poti lasa amagita de o eventuala revigorare a relatiei in viitor!!Nu este ceva nemaipomenit ceea ce ti se intampla,este comun relatiilor timpurii,fara consistenta data de maturizare,deci fa-ti curaj si discuta cu partenerul tau!In momentele in care apare frustrarea data de ingradirea libertatii personale,chiar nu mai este nimic de facut,,,toate finalizandu-se cu despartirea!!!Nu te gandi la el,,ci gandeste-te la tine,la faptul ca vei fi nefericita ,ancorata in ceva pentru care nu mai simti mare lucru,,,el este barbat si cu mult mai adaptabil situatiilor ca atare!Familia presupune mult mai mult si mai multe,si daca nu esti pregatita pentru acel cumul de responsabilitati,,mai bine fii franca si rupe pisica in doua,,,barbatii o fac in mod curent,fara a se gandi prea mult la nefericirea acelor aflate langa ei!Fii cinstita,intai ,cu tine si apoi,cu ceilalti!!
MissRainbow
Postat pe 13 Februarie 2012 15:44
De la: MissRainbow, la data 2012-02-13 15:44:23
De la: APKOHA, la data 2012-02-13 15:29:44Salut,sunt noua pe aici,si vreau sa va impartasesc istoria mea. Sunt intr'o relatie de 3 ani(in aprilie implinim) am abia 18,si stiu ca prietenul tine mult la noi,si face totul pentru viitorul nostru.Suntem cunoscuti cu parintii,ne intelegem bine,ca o familie tanara. Dar chestia e ca nu mai simt acea flacara,parca a trecut toate sentimentele,si acum a ramas doar gandul ca "altcumva nu va merge". Am nevoie de libertate,si vreau cu totul altceva,dar ma impiedica insusi el,pentru ca el are incredere si deja tinde spre familie.Eu nu sunt gata pentru asta. Sunt disperata,si imi dau seama ca daca ne vom desparti,lui iar fi foarte rau.. Cum sa procedez? Am nevoie de sfaturi..decizia finala o iau oricum eu.



O intrebare simpla,pentru care se cuvine un raspuns la fel de simplu!!!
Draga mea,in orice relatie,sinceritatea este cea mai buna arma de discutie,,cel mai eficient instrument de relationare,,si drept urmare,te sfatuiesc sa il folosesti si in ceea ce te priveste!Faptul ca te-ai angajat intr-o relatie,inca de la varsta de 15ani,s-a dovedit ca, nu a fost o hotarare prea inteleapta,caci,uite,deja a intervenit rutina,plictiseala,tu dorindu-ti altceva in acest moment!!!Fii onesta si discuta cu iubitul tau,este cea mai buna solutie in acest moment,explica-i nesiguranta care te-a cuprins,apatia adusa de instabilitatea sentimentala si sunt convinsa ca te va intelege si va accepta noua situatie!!Parintii nu trebuie implicati in relatia voastra,ei cad in subsidiar!!Esti mult prea tanara,ca sa te poti lasa amagita de o eventuala revigorare a relatiei in viitor!!Nu este ceva nemaipomenit ceea ce ti se intampla,este comun relatiilor timpurii,fara consistenta data de maturizare,deci fa-ti curaj si discuta cu partenerul tau!In momentele in care apare frustrarea data de ingradirea libertatii personale,chiar nu mai este nimic de facut,,,toate finalizandu-se cu despartirea!!!Nu te gandi la el,,ci gandeste-te la tine,la faptul ca vei fi nefericita ,ancorata in ceva pentru care nu mai simti mare lucru,,,el este barbat si cu mult mai adaptabil situatiilor ca atare!Familia presupune mult mai mult si mai multe,si daca nu esti pregatita pentru acel cumul de responsabilitati,,mai bine fii franca si rupe pisica in doua,,,barbatii o fac in mod curent,fara a se gandi prea mult la nefericirea acelor aflate langa ei!Fii cinstita,intai ,cu tine si apoi,cu ceilalti!!


sory--acelor femei!
MissRainbow
Postat pe 13 Februarie 2012 15:45
Adevarul este ca niciodata nu am zis tot ce gandeam,si el acum ar fi surprins de asa pofte de nou si schimbari. Eu singura stiu ca 15 nu era cea mai buna perioada p/u relatii serioase, dar nu ma asteptam la ele,si ma rog. Acum ca ma gandesc ce proasta am fost..
Si noi acum suntem la departare,eu sunt din Moldova,iar el a plecat in Romania la invatamint pe un an,si se intoarce pentru a lucra,pentru noi. Nu am ocazii sa vorbim serios,doar cand vine inapoi,fata in fata. Eu stiu ca ar trebui sa ma gandesc la fericirea mea,dar nu pot,asa cum m-am deprins sa fim un tot intreg. Nu am avut nimic deosebit alaturi de el.In compania prietenilor mereu ne certam,la departare ne certam,chiar si intre noi,de la nimic,si nu eu sunt initiatoarea certurilor. Am avut nefericirea sa dau de un baiat sensibil,emotiv si capricios de imi iese pe ochi.
Multumesc mult de sfat,sper sa ma ajute la luarea unei decizii..
ana-dolinta
Postat pe 13 Februarie 2012 16:28
Daca nu mai simti nimic pt el ce rost are sa mai continui relatia din obisnuinta.Adu-i la cunostinta sentimentele tale si desparte-te de el,ar fi mai bine pt amandoi.
Broscaru
Postat pe 13 Februarie 2012 16:58
nu-i mai pune pe ceilati in fata fericiri tale!
roz5blue6lila7
Postat pe 13 Februarie 2012 17:19
De la: APKOHA, la data 2012-02-13 16:28:16Adevarul este ca niciodata nu am zis tot ce gandeam,si el acum ar fi surprins de asa pofte de nou si schimbari. Eu singura stiu ca 15 nu era cea mai buna perioada p/u relatii serioase, dar nu ma asteptam la ele,si ma rog. Acum ca ma gandesc ce proasta am fost..
Si noi acum suntem la departare,eu sunt din Moldova,iar el a plecat in Romania la invatamint pe un an,si se intoarce pentru a lucra,pentru noi. Nu am ocazii sa vorbim serios,doar cand vine inapoi,fata in fata. Eu stiu ca ar trebui sa ma gandesc la fericirea mea,dar nu pot,asa cum m-am deprins sa fim un tot intreg. Nu am avut nimic deosebit alaturi de el.In compania prietenilor mereu ne certam,la departare ne certam,chiar si intre noi,de la nimic,si nu eu sunt initiatoarea certurilor. Am avut nefericirea sa dau de un baiat sensibil,emotiv si capricios de imi iese pe ochi.
Multumesc mult de sfat,sper sa ma ajute la luarea unei decizii..

daca nu va mai intelegeti despartiti-va...obisnuinta nu este un motiv pentru a ramane cu un pentru care nu ma simi nimic
steffy91
Postat pe 13 Februarie 2012 17:24
De la: APKOHA, la data 2012-02-13 15:29:44Salut,sunt noua pe aici,si vreau sa va impartasesc istoria mea. Sunt intr'o relatie de 3 ani(in aprilie implinim) am abia 18,si stiu ca prietenul tine mult la noi,si face totul pentru viitorul nostru.Suntem cunoscuti cu parintii,ne intelegem bine,ca o familie tanara. Dar chestia e ca nu mai simt acea flacara,parca a trecut toate sentimentele,si acum a ramas doar gandul ca "altcumva nu va merge". Am nevoie de libertate,si vreau cu totul altceva,dar ma impiedica insusi el,pentru ca el are incredere si deja tinde spre familie.Eu nu sunt gata pentru asta. Sunt disperata,si imi dau seama ca daca ne vom desparti,lui iar fi foarte rau.. Cum sa procedez? Am nevoie de sfaturi..decizia finala o iau oricum eu.


Poi fa ceea ce crezi ca este mai bine pentru tine. Si eu am patit la fel ca si tine. Am stat cu un barbat pe care-l respectam mult - el in schimb ma iubea si tinea mult la mine...ma vroia sotia lui insa era diferenta de 7 ani intre noi iar eu abia aveam 21 si nu am vrut sa ma leg la cap mai bine m-am despartit de el. Acuma presupun ca esti curioasa daca regret sau nu. Regret ...pentru ca mi-ar fi placut sai fiu sotie insa nu asa repede (iar el asta nu putea sa inteleaga ) nu regret pentru ca inca sunt tanara si am ocazia sa-mi fac un viitor ...acuma decizia dupa cum ai specificat si tu, iti apartine.
kudika_nikole
Postat pe 13 Februarie 2012 17:26
De la: APKOHA, la data 2012-02-13 15:29:44Salut,sunt noua pe aici,si vreau sa va impartasesc istoria mea. Sunt intr'o relatie de 3 ani(in aprilie implinim) am abia 18,si stiu ca prietenul tine mult la noi,si face totul pentru viitorul nostru.Suntem cunoscuti cu parintii,ne intelegem bine,ca o familie tanara. Dar chestia e ca nu mai simt acea flacara,parca a trecut toate sentimentele,si acum a ramas doar gandul ca "altcumva nu va merge". Am nevoie de libertate,si vreau cu totul altceva,dar ma impiedica insusi el,pentru ca el are incredere si deja tinde spre familie.Eu nu sunt gata pentru asta. Sunt disperata,si imi dau seama ca daca ne vom desparti,lui iar fi foarte rau.. Cum sa procedez? Am nevoie de sfaturi..decizia finala o iau oricum eu.


Nu accepta o casnicie doar ca sa-i faci lui pe plac. Roaga-l sa aiba rabdare cu tine, pentru ca nu te simti inca pregatita pentru casnicie. Poate ca o pauza in relatie v-ar prinde bine, v-ati elucida care va mai sunt sentimentele, daca va doriti sa imbatraniti impreuna etc, daca veti sta pentru o perioada de timp la distanta, fara sa comunicati unul cu celalalt.

Insa am un singur lucru sa-ti mai spun: nu renunta la propria-ti fericire ca sa-l faci pe el fericit si ca sa nu-l dezamagesti, pentru ca, el poate ca va pluti de fericire, insa tu vei fi nefericita in relatia nepotrivita cu persoana nepotrivita si, nu doar atat, vei fi dezamagita de tine insati si de deciziile pe care le-ai luat de dragul altora, fara sa te gandesti nici macar o clipa la tine. Uneori e bine sa fii si un picut egoista, sa te gandesti si la tine, nu doar la el, mai ales ca esti tanara si ai toata viata in fata.
franziska_eu
Postat pe 14 Februarie 2012 13:52
De la: APKOHA, la data 2012-02-13 16:28:16Adevarul este ca niciodata nu am zis tot ce gandeam,si el acum ar fi surprins de asa pofte de nou si schimbari. Eu singura stiu ca 15 nu era cea mai buna perioada p/u relatii serioase, dar nu ma asteptam la ele,si ma rog. Acum ca ma gandesc ce proasta am fost..
Si noi acum suntem la departare,eu sunt din Moldova,iar el a plecat in Romania la invatamint pe un an,si se intoarce pentru a lucra,pentru noi. Nu am ocazii sa vorbim serios,doar cand vine inapoi,fata in fata. Eu stiu ca ar trebui sa ma gandesc la fericirea mea,dar nu pot,asa cum m-am deprins sa fim un tot intreg. Nu am avut nimic deosebit alaturi de el.In compania prietenilor mereu ne certam,la departare ne certam,chiar si intre noi,de la nimic,si nu eu sunt initiatoarea certurilor. Am avut nefericirea sa dau de un baiat sensibil,emotiv si capricios de imi iese pe ochi.
Multumesc mult de sfat,sper sa ma ajute la luarea unei decizii..



Draga mea,intre a ajunge la concluzia ca te-ai deprins sa faci un "tot intreg" cu iubitul tau si a simti ca iti doresti asa ceva,este o mare diferenta,dar nesesizabila la prima impresie!!!Faptul ca spui ca nu ai avut nimic deosebit alaturi de el,denota lipsa dragostei intre voi doi,totul concretizandu-se doar in obisnuinta,tolerare reciproca,garnisita,de multe ori,cu certuri si discutii mai mult sau mai putin fondate!Nicio relatie nu este perfecta,cine declara ca traieste o iubire extraordinara,ideala,minte de ingheata Dunarea,dar nici sa te angajezi intr-o legatura in care simti ca o faci numai spre multumirea partenerului sensibil,nu este drept asa ceva,,,,este ca si cum te-ai minti singura!Profita de faptul ca el nu este langa tine,pune in cumpana toate aspectele legate de desfasurarea relatiei voastre ,analizeaza argumentele pro si contra,si ia decia potrivita,de comun acord cu iubitul tau,la revenirea lui in Moldova,,este simplu!!Absenta temporara iti poate fi aliat in limpezirea gandurilor tale!Reciprocitatea,chiar si cea sentimentala este fundatia oricarei relatii,sa continui numai pentru multumirea partenerului,,nu va fi de bun augur pentru evolutia ta!!
Ti-ai ingradit prea mult dorintele si acum iti este greu sa ti le exteriorizezi,fiindu-ti teama de reactiile lui!!Nu trebuie sa fii astfel,comunica cu el si discutati tot ceea ce te nemultumeste,asa este corect!Vrei sa "zbori",,foarte bine,,nu fi timida,expune-ti punctul de vedere ,acum,,,nu atunci cand va fi mult prea tarziu incat sa mai poti "zbura"!!
MissRainbow
Postat pe 14 Februarie 2012 14:29
Cam asa se intampla cand oamenii incep sa manuiasca sentimente cu care nu stiu "sa lucreze", in opinia mea e ca in momentul in care ai inceput relatia cu el inseamna ca ti-ai asumat toate riscurile legate de aceasta relatie, in consecinta daca te vei desparti de el( pentru ca asta este deja evident) ar trebuie sa nu te mai lamentezi atata, doar ai 18 ani ,vei invata sa iubesti cu adevarat , iubirea aceea in care nu exista loc de plictiseala si rutina, aceea pofta nebuna de iubire
yumy
Postat pe 14 Februarie 2012 14:34
De la: kudika_nikole, la data 2012-02-13 17:26:42Poi fa ceea ce crezi ca este mai bine pentru tine. Si eu am patit la fel ca si tine. Am stat cu un barbat pe care-l respectam mult - el in schimb ma iubea si tinea mult la mine...ma vroia sotia lui insa era diferenta de 7 ani intre noi iar eu abia aveam 21 si nu am vrut sa ma leg la cap mai bine m-am despartit de el. Acuma presupun ca esti curioasa daca regret sau nu. Regret ...pentru ca mi-ar fi placut sai fiu sotie insa nu asa repede (iar el asta nu putea sa inteleaga ) nu regret pentru ca inca sunt tanara si am ocazia sa-mi fac un viitor ...acuma decizia dupa cum ai specificat si tu, iti apartine.

nu cred ca ar trebui sa regret astfeld e barbati se gandesc ca femeile trebuei sa se marite cu ei si sa faca copii si sa stea la cratita, astfel de momente nu trebuie grabite, cu atat mai putin ca un barbat sa te preseze, eu cunosc multe femei care au facut greseala asta de a se marita si apoi si-au dat seama ca sunt inchise in propria lor inchisoare....tu acum esti libera ai sansa sa gasesti un barbat mai bun si sa fie asa cum iti doresti tu, regretul ar trebui sa fie minim
yumy
Postat pe 14 Februarie 2012 14:39
De la: Le_petit_perce_neige, la data 2012-02-14 14:39:14
De la: kudika_nikole, la data 2012-02-13 17:26:42Poi fa ceea ce crezi ca este mai bine pentru tine. Si eu am patit la fel ca si tine. Am stat cu un barbat pe care-l respectam mult - el in schimb ma iubea si tinea mult la mine...ma vroia sotia lui insa era diferenta de 7 ani intre noi iar eu abia aveam 21 si nu am vrut sa ma leg la cap mai bine m-am despartit de el. Acuma presupun ca esti curioasa daca regret sau nu. Regret ...pentru ca mi-ar fi placut sai fiu sotie insa nu asa repede (iar el asta nu putea sa inteleaga ) nu regret pentru ca inca sunt tanara si am ocazia sa-mi fac un viitor ...acuma decizia dupa cum ai specificat si tu, iti apartine.

nu cred ca ar trebui sa regret astfeld e barbati se gandesc ca femeile trebuei sa se marite cu ei si sa faca copii si sa stea la cratita, astfel de momente nu trebuie grabite, cu atat mai putin ca un barbat sa te preseze, eu cunosc multe femei care au facut greseala asta de a se marita si apoi si-au dat seama ca sunt inchise in propria lor inchisoare....tu acum esti libera ai sansa sa gasesti un barbat mai bun si sa fie asa cum iti doresti tu, regretul ar trebui sa fie minim


Nu cred ca este cazul in care m-ar fi tinut la cratita pentru ca sa insurat si fata atat de respectata precum ea, nu prea cred ca mai poate fi in ziua de astazi....o tine ca pe palme ii ofera tot ce-si doreste, el este foarte sufletist- desi stiu ca nu ma va uita niciodata ....eu sunt cea care i-am zis pa (singurul regret este acela de ai fi spus eu adio) !!! Dar bine zici viitorul merge inainte iar eu trebuie sa-mi gasesc o persoana compatibila...merci mult pentru incurajare ....
kudika_nikole
Postat pe 14 Februarie 2012 17:02

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Help !!!!!!!!!!!! 3 De la: nico_dana2006 8 Iunie 2010 17:15
help...... 11 De la: kudika380044 4 Aprilie 2011 23:20
Dați-mi un sfat ce fac în continuare... 14 De la: Bebelysh 8 Februarie 2015 12:25
buna ....vreau un sfat...o parere nu critici 29 De la: kudika046333 3 Septembrie 2009 16:06
caut prietena 141 De la: indungischizofrenice 8 Noiembrie 2009 12:49