Setari Cookie-uri

Help

M-am gandit sa cer o parere,sa aflu daca este normala starea mea,desi eu una nu cred ca este ceva normal la starea mea
.Imi este frica de tot,de oameni,de viata,de viitor.Merg pe strada si am impresia ca toti se uita la mine,ca rad de mine,ca au pur si simplu ceva cu mine.
Nu stiu ce sa fac,am avut,am si cred ca voi avea mereu acest complex de inferioritate.
Anul asta dau bacul,si nu cred ca o sa il iau,imi este asa frica de el,parca ma duc la ghilotina nu la un examen.Acum cateva zile am completat un formular iar cei din organizatia respectiva m-au sunat,dar nu cred ca am sa ma duc,deoarece ar insemna sa merg singura si nu vreau,parca am nevoie de sprijin,nu imi doresc sa ma fac de ras sau nu stiu...chiar nu stiu.Ma simt simt abandonata,iubit nu am avut,nu am vorbit cu niciun baiat,prieteni multi nu am,am rupt legaturile cu o buna prietena din generala,sa mentionez ca am facut-o intentionat.Ma separ de oameni,nu socializez cu ei,ma tem,dar nu stiu de ce.
De facultate nu mai vorbesc,nu stiu ce o sa fac,nu stiu la ce sunt buna.Mi-ar placea sa pot sa ajut oamenii,dar nu ma pot ajuta pe mine.
La scoala am incetat sa mai raspund la ore de tema sa nu spun ceva gresit,si chestia asta nu este de acum,este din totdeauna.
Sunt zile in care plang,ma simt singura,lipsita de suflet.Nu le impartasesc parintilor starile mele,au problemele lor,nu vreau sa isi ingreuneze existenta cu fleacuri.
Adevarul este ca nu stiu de ce am postat asta,dar ma simt mai bine,parca m-am eliberat.
O parere decenta este binevenita.
kudika_32128
Postat pe 20 Martie 2013 18:57
Pana la final o sa fie bine. Trebuie doar sa fii atenta sa nu ajungi in extreme.
kind_er
Postat pe 20 Martie 2013 19:03
Prieteni in viata o sa ai timp sa-i faci.
kind_er
Postat pe 20 Martie 2013 19:04
De la: kudika_32128, la data 2013-03-20 18:57:00M-am gandit sa cer o parere,sa aflu daca este normala starea mea,desi eu una nu cred ca este ceva normal la starea mea
.Imi este frica de tot,de oameni,de viata,de viitor.Merg pe strada si am impresia ca toti se uita la mine,ca rad de mine,ca au pur si simplu ceva cu mine.
Nu stiu ce sa fac,am avut,am si cred ca voi avea mereu acest complex de inferioritate.
Anul asta dau bacul,si nu cred ca o sa il iau,imi este asa frica de el,parca ma duc la ghilotina nu la un examen.Acum cateva zile am completat un formular iar cei din organizatia respectiva m-au sunat,dar nu cred ca am sa ma duc,deoarece ar insemna sa merg singura si nu vreau,parca am nevoie de sprijin,nu imi doresc sa ma fac de ras sau nu stiu...chiar nu stiu.Ma simt simt abandonata,iubit nu am avut,nu am vorbit cu niciun baiat,prieteni multi nu am,am rupt legaturile cu o buna prietena din generala,sa mentionez ca am facut-o intentionat.Ma separ de oameni,nu socializez cu ei,ma tem,dar nu stiu de ce.
De facultate nu mai vorbesc,nu stiu ce o sa fac,nu stiu la ce sunt buna.Mi-ar placea sa pot sa ajut oamenii,dar nu ma pot ajuta pe mine.
La scoala am incetat sa mai raspund la ore de tema sa nu spun ceva gresit,si chestia asta nu este de acum,este din totdeauna.
Sunt zile in care plang,ma simt singura,lipsita de suflet.Nu le impartasesc parintilor starile mele,au problemele lor,nu vreau sa isi ingreuneze existenta cu fleacuri.
Adevarul este ca nu stiu de ce am postat asta,dar ma simt mai bine,parca m-am eliberat.
O parere decenta este binevenita.



Iti citesc randurile si te intreb:
De ce nu ai incredere in tine,caci aceasta iti lipseste cu desavarsire???
kudika_15804
Postat pe 20 Martie 2013 19:32
e mica, e virjina, e neunsa. E tinuta din scurt ...
kind_er
Postat pe 20 Martie 2013 19:36
nu se indura nimeni sa o frece ?
putin_dus
Postat pe 20 Martie 2013 19:56
Dar parinti nu ai ?? Ei nu au vazut ce copil timid au ?? Ei trebuia sa ia initiativa, sa te duca la doctor, sa iti dea incredere in tine, sa te indrume.
GHEISA_
Postat pe 20 Martie 2013 20:27
bine ai venit.
kind_er
Postat pe 20 Martie 2013 20:28
Eu cred ca tine de adolescenta. O sa treaca cu varsta. Trebuie sa te concentrezi pe exmene, si dupa ce le vei lua, te vei simti mult mai bine! Eu dupa ce am terminat liceul, m-am angajat in cele 3 luni de vacanta la un magazin de haine, a fost foarte fain, lasam 2/3 din salariu acolo O sa vezi ca dupa ce termini liceul, vei simti ca stai pe propriile picioare si asta iti va da mai multa incredere. Gandeste-te bine ce vrei sa faci cu viata ta, si mergi cu determinare in directia respectiva. Esti tanara, e momentul cand tot cursul vietii tale se decide, deci trebuie sa ai putere, incredere si ambitie.
Imagineaza-ti cum vei vrea sa arai peste 5..10 ani si ce ai vrea sa faci si da totul pentru a porni in directia respectiva. Lasa melancolia si grijile si invata, invata, invata. Asa nu vei mai avea timp sa te gandesti la prostii.
Content_Manager
Postat pe 24 Martie 2013 07:36
"am impresia ca toti se uita la mine,ca rad de mine,ca au pur si simplu ceva cu mine."
chiar tu ai zis-o...e doar o impresie, iar tot ceea ce vrei sa faci tine doar de vointa. Nu esti anormala, sunt doar stari prin care treci, nu este bine sa te izolezi, iar daca ai discuta cu parintii tai nu cred ca le-ai ingreuna situatia...poate chiar ai avea o relatie si mai buna cu ei si asta te-ar ajuta pe tine sa te integrezi in societate
yumy
Postat pe 24 Martie 2013 11:32
De la: kudika_32128, la data 2013-03-20 18:57:00M-am gandit sa cer o parere,sa aflu daca este normala starea mea,desi eu una nu cred ca este ceva normal la starea mea
.Imi este frica de tot,de oameni,de viata,de viitor.Merg pe strada si am impresia ca toti se uita la mine,ca rad de mine,ca au pur si simplu ceva cu mine.
Nu stiu ce sa fac,am avut,am si cred ca voi avea mereu acest complex de inferioritate.
Anul asta dau bacul,si nu cred ca o sa il iau,imi este asa frica de el,parca ma duc la ghilotina nu la un examen.Acum cateva zile am completat un formular iar cei din organizatia respectiva m-au sunat,dar nu cred ca am sa ma duc,deoarece ar insemna sa merg singura si nu vreau,parca am nevoie de sprijin,nu imi doresc sa ma fac de ras sau nu stiu...chiar nu stiu.Ma simt simt abandonata,iubit nu am avut,nu am vorbit cu niciun baiat,prieteni multi nu am,am rupt legaturile cu o buna prietena din generala,sa mentionez ca am facut-o intentionat.Ma separ de oameni,nu socializez cu ei,ma tem,dar nu stiu de ce.
De facultate nu mai vorbesc,nu stiu ce o sa fac,nu stiu la ce sunt buna.Mi-ar placea sa pot sa ajut oamenii,dar nu ma pot ajuta pe mine.
La scoala am incetat sa mai raspund la ore de tema sa nu spun ceva gresit,si chestia asta nu este de acum,este din totdeauna.
Sunt zile in care plang,ma simt singura,lipsita de suflet.Nu le impartasesc parintilor starile mele,au problemele lor,nu vreau sa isi ingreuneze existenta cu fleacuri.
Adevarul este ca nu stiu de ce am postat asta,dar ma simt mai bine,parca m-am eliberat.
O parere decenta este binevenita.


Din ceea ce descrii, tind sa cred ca suferi de o forma de fobie sociala. Oricare forma de fobie sociala se trateaza la psiholog. Cateva sedinte de psihoterapie cognitiv-comportamentala ti-ar prinde bine si te-ar ajuta enorm. Daca nu iei masuri impotriva acestei fobii, vei sfarsi prin a-ti fi controlata viata de aceasta fobie, iar toata existenta ta iti va parea un chin.

Fa-ti programare la psiholog neaparat.
Viorica_Franziska
Postat pe 26 Martie 2013 12:00

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Castig rapid 1 De la: kudika354899 18 Ianuarie 2011 21:23
Fazan in franceza 234 De la: yumy 15 Iunie 2011 14:04
Care este cea mai mare femeie asasin din istorie? 33 De la: julyane19 1 Noiembrie 2008 21:01
Licenta nota 10 9 De la: 4Life 7 Ianuarie 2011 09:32
reader's digest 2 De la: Broscaru 20 Ianuarie 2012 17:49