Setari Cookie-uri

Ce cale sa mai apuc?

Ok, nici nu stiu cum sa incep... e prima oara cand cer sfatul pe forum...poate voi aveti solutia pe care eu nu o vad!

Sunt cu prietenul meu de aproape 7 luni de zile! Cand neam cunoscut, ma rog nu prea credeam eu ca o sa fie ceva intre noi!

In trecut, datorita mai multor lucruri, printre care fiind si divortul parintilor mei si influentele familiei am fost invatata ca dragostea nu te duce nicaieri, iubirea e o prostie si noi trebuie sa ne folosim de oameni pentru propriile noastre beneficii si atat!

Si atunci apare el...si ma da pe spate...imi schimba toate conceptiile, gandirea si prioritatile in viata! De unde mai devreme eram o persoana care mintea cu o nerusinare si cu un "talent", daca il pot numi asa, de invidiat, acum sunt sincera pana si cu lingurile de cafea care le amestec in cana dimineata!

Problemele au inceput chiar de prima data! Mama mea nu la acceptat de la bun inceput asa ca am inceput sa duc o lupta permanenta pentru el! Apoi am aflat ca am fost acceptata la facultate in alt oras! Atunci sa dezlantuit tot iadul! Era sigur suta la suta ca totul se va termina, ca dat fiind "trecutul" meu ala promiscuu il voi insela si el va ramane de fraier samd.

Ma durea de fiecare data pentru ca il iubesc mai mult decat pot exprima vreodata, ma invatat sa stau pe picioarele mele si sa imi apar ambitiile! Nu vad viata fara el! Lam lasat sa ma afecteze mai mult decat a putut cineva vreodata!Nu am fost nicicand mai fidela cuiva!

In fine, certuri aveam cateva...apoi am inceput sa vin mai des la el, dar el tot pesimist era si faceam tot ce imi tatea in putinta ca sa il imbunez, sa ii arat ca o sa fie bine!
Pana intro seara cand neam certat foarte foarte rau, si colega de apartament ma scos in club satula sa ma vada ca plang si ca "ma distrug emotional" cum a pus-o ea! Eu de fel nu beau, dar in seara aia ea mia cumparat un cocktail si dupa ce am gustat de 2 ori din el m-au luat toate ametelile! Ea in schimb sa facut pachet si cum isi avea prietenul la doi pasi, l-a sunat sa vina sa o ia acasa la el! Am mers si eu cu ei, dar cum era evident ca nu puteam sa raman in camera lui de student si eu a sunat un amic deal lui, sa vina sa ma duca pe mine acasa!

Persoana respectiva a venit dar habar nu avea unde stau eu, autobuzele nu mai circulau iar taxiurile sunt foarte scumpe si mia zis ca pot sa raman la el! Va spun , dragele mele cu mana pe inima, ca am urcat sus la el, mia dat un pahar cu apa si am adormit instant pe canapea! nimic absolut nu s a intamplat! A doua zi mam trezit si mam dus frumusel acasa!

Apoi, cum sinceritatea mea cronica se instalase iam spus totul dea fir a par prietenului meu! De atunci totul sa schimbat! Neam certat foarte rau, la un pas de despartire! La o saptamana am mers la el si totul era bine! Dar de atunci am inceput sa ne certam foarte foarte rau!.
Eu fac tot posibilul sa caut acte sa se poata muta la mine, sa fim impreuna, sa ii gasesc de munca aici aproape de mine! Se pare ca nimic nu mai functioneaza! Spune ca are incredere ca nu am facut nimic cu el dar simplul fapt ca am dormit la acela acasa ma reduce la stadiul de "curva" si "taratura"!

De atunci a inceput sa fie foarte greu intre noi, de unde era distanta cu care trebuia sa ma lupt acum trebuie sa ma lupt si cu el! Inainte ne certam dar era mai calm, acum a inceput sa imi vorbeasca foarte urat, folosind apelativele mai sus mentionate, incepe sa imi inchida telefonul. Spune ca nu are deloc incredere in mine, ca trebuie sa fiu langa el zi de zi ca sa vada ca intradevar sunt o fata cuminte! Ca datorita a ceea ce am fost nu poate sa ma creada, ca toti cu care vobeste despre mine ii spun lucruri urate despre mine, persoane pe care eu nu le cunosc si cu care nu am avut niciodata vreo interferenta personala!

Las foarte mult de la mine si incerc sa nu pun la suflet, imi zic pur si simplu ca vorbeste asa din cauza ca ii e greu dar uneori nu ami rezist, si tot eu renunt sa ma ami cert cu el! Nu IEs nicaieri stau mereu in casa, nu am decat pe fratele meu pe facebook ca persoana masculina, nu vorbesc si nu interactionez cu nimeni, si dumnezeu imi e martor ca nu am avut si nici nu voi avea de gand vreodata sa il insel!

Dar ma doare ca se comporta urat cu mine!

Dragele mele, ce ma sfatuiti sa fac?

Imi cer scuze daca povestea e neclara, sunt foarte multe detalii si inca multe altele pe cre le-am exclus, stiu ca e mult de citit, dar, va rog...dati-mi un sfat!
DiavolitzaxD
Postat pe 15 Decembrie 2013 15:00
nu prea se potriveste nick-name-ul tau cu descrierea de mai sus :) dar nu asta-i important.
parerea mea e ca nu esti vinovata cu absolut nimic. prietenul tau pare genul de barbat care ti-a spalat creierul si acum profita. il iubesti, ok... dar asta nu inseamna ca tre sa te umilesti, nici sa-i faci ''raport de control'' in fiecare zi. esti femeie si trebuie sa ai libertatea ta, independenta ta. crede-ma!! lui ii e usor sa dea vina pe tine, si sa.si scuze comportamentul cu tot felul de nimicuri, e usor pt el! ca sfat personal eu zic sa nu-ti mai arati atat de mult sentimentele, disponibilitatea, etc... adica fii indiferenta,daca nici asta nu o sa-l schimbe : the end.. mai sunt barbati o groaza si sigur o sa gasesti ceva mai bun :) ai grija de tine :)
mauuu1987
Postat pe 15 Decembrie 2013 15:20
Nu-ti mai face mustrari de constiinta ,degeaba si nu-l lasa ,sa speculeze o ratacire de moment ,a ta unde nu s-a intamplat nimic din care sa aibe dreptul de a-ti reprosa ceva.Capul sus , mergi mai departe pur si simplu ,fara regrete iar daca are capacitatea de a fi un barbat cu mintea intreaga ,iti va fi alaturi ,daca nu ,atunci nu te merita.
-Iulya
Postat pe 15 Decembrie 2013 15:34
De la: DiavolitzaxD, la data 2013-12-15 15:00:39Ok, nici nu stiu cum sa incep... e prima oara cand cer sfatul pe forum...poate voi aveti solutia pe care eu nu o vad!

Sunt cu prietenul meu de aproape 7 luni de zile! Cand neam cunoscut, ma rog nu prea credeam eu ca o sa fie ceva intre noi!

In trecut, datorita mai multor lucruri, printre care fiind si divortul parintilor mei si influentele familiei am fost invatata ca dragostea nu te duce nicaieri, iubirea e o prostie si noi trebuie sa ne folosim de oameni pentru propriile noastre beneficii si atat!
.........................................


Ai gresit in momentul in care ai fost transparenta fata de el,mult mai mult decat era necesar,aceasta neinsemnand ca te incurajez la practicarea minciunilor si infidelitatii,nicidecum!!!

Draga mea,exista barbatii si barbati,tu nu ai un partener potrivit calapodului tau de femeie,aveti un timp de relatie mult prea scurt ca durata,ca sa ajungeti in acest stadiu ,predominat de certuri si discutii in contradictoriu1!!Prietenul tau nu are niciun drept sa te acuze de ceva neevident,dar numai tu stii adevarul!!!Parerea mea este aceea ca trebuie sa iti vezi de viata ta,continua-ti studiile ,dar fara stresul adus de convietuirea cu un barbat,care te jigneste si nu are incredere in tine!!Se comporta urat cu tine????Nu poti sa il trimiti sa se aeriseasca definitiv????Nu suport violenta sub nicio forma si astfel de barbati imi produc o imensa sila!!!Un barbat trebuie sa dovedeasca ca este barbat prin cu totul alte metode,nicidecum prin violenta!!!
kudika_15804
Postat pe 15 Decembrie 2013 16:49
mauuu1987
Postat pe 15 Decembrie 2013 17:45
Sa vina si o parere de baiat :) Baietii isi pierd foarte, foarte repede increderea dar vazand eforturile tale pe care le-ai mentionat, orice persoana care ar fi tinut la tine..sa nu mai spun iubit, ar fi inteles si ar fi facut macar un minim efort sa nu te mai preseze! Concluzia, nu va cunosc intreaga poveste dar nu merita sa amarasti viata si tocesti nervii cu genul asta de relatie.. lasa-l pe el sa te caute si fii mai indiferenta Succes
Darius_
Postat pe 15 Decembrie 2013 18:36
De la: Darius_, la data 2013-12-15 18:36:21Sa vina si o parere de baiat :) Baietii isi pierd foarte, foarte repede increderea dar vazand eforturile tale pe care le-ai mentionat, orice persoana care ar fi tinut la tine..sa nu mai spun iubit, ar fi inteles si ar fi facut macar un minim efort sa nu te mai preseze! Concluzia, nu va cunosc intreaga poveste dar nu merita sa amarasti viata si tocesti nervii cu genul asta de relatie.. lasa-l pe el sa te caute si fii mai indiferenta Succes



Domnul in cauza nu isi iubeste partenera,lui,placandu-i doar sa o domine si sa o terorizeze,si o face cu succes,caci tanara noastra a afisat un teren sensibil,influentabil si dependent de el,mare greseala!!!Atunci cand iubesti o persoana,faci tot posibilul sa atenuezi intensitatea eventualelor conflicte,nu sa o accentuezi prin injurii si acuze!!!
kudika_15804
Postat pe 15 Decembrie 2013 18:48
Din pacate, acest gen de comportament, aceste cuvinte sunt cauzate si de mintea ingusta. Orice om cu capul pe umeri nu isi face persoana iubita taratura. Nu te supara, dar si tu ai partea de vina pentru ca ii permiti
kudika_944494
Postat pe 15 Decembrie 2013 20:04
De la: DiavolitzaxD, la data 2013-12-15 15:00:39Ok, nici nu stiu cum sa incep... e prima oara cand cer sfatul pe forum...poate voi aveti solutia pe care eu nu o vad!

Sunt cu prietenul meu de aproape 7 luni de zile! Cand neam cunoscut, ma rog nu prea credeam eu ca o sa fie ceva intre noi!

In trecut, datorita mai multor lucruri, printre care fiind si divortul parintilor mei si influentele familiei am fost invatata ca dragostea nu te duce nicaieri, iubirea e o prostie si noi trebuie sa ne folosim de oameni pentru propriile noastre beneficii si atat!

Si atunci apare el...si ma da pe spate...imi schimba toate conceptiile, gandirea si prioritatile in viata! De unde mai devreme eram o persoana care mintea cu o nerusinare si cu un "talent", daca il pot numi asa, de invidiat, acum sunt sincera pana si cu lingurile de cafea care le amestec in cana dimineata!

Problemele au inceput chiar de prima data! Mama mea nu la acceptat de la bun inceput asa ca am inceput sa duc o lupta permanenta pentru el! Apoi am aflat ca am fost acceptata la facultate in alt oras! Atunci sa dezlantuit tot iadul! Era sigur suta la suta ca totul se va termina, ca dat fiind "trecutul" meu ala promiscuu il voi insela si el va ramane de fraier samd.

Ma durea de fiecare data pentru ca il iubesc mai mult decat pot exprima vreodata, ma invatat sa stau pe picioarele mele si sa imi apar ambitiile! Nu vad viata fara el! Lam lasat sa ma afecteze mai mult decat a putut cineva vreodata!Nu am fost nicicand mai fidela cuiva!

In fine, certuri aveam cateva...apoi am inceput sa vin mai des la el, dar el tot pesimist era si faceam tot ce imi tatea in putinta ca sa il imbunez, sa ii arat ca o sa fie bine!
Pana intro seara cand neam certat foarte foarte rau, si colega de apartament ma scos in club satula sa ma vada ca plang si ca "ma distrug emotional" cum a pus-o ea! Eu de fel nu beau, dar in seara aia ea mia cumparat un cocktail si dupa ce am gustat de 2 ori din el m-au luat toate ametelile! Ea in schimb sa facut pachet si cum isi avea prietenul la doi pasi, l-a sunat sa vina sa o ia acasa la el! Am mers si eu cu ei, dar cum era evident ca nu puteam sa raman in camera lui de student si eu a sunat un amic deal lui, sa vina sa ma duca pe mine acasa!

Persoana respectiva a venit dar habar nu avea unde stau eu, autobuzele nu mai circulau iar taxiurile sunt foarte scumpe si mia zis ca pot sa raman la el! Va spun , dragele mele cu mana pe inima, ca am urcat sus la el, mia dat un pahar cu apa si am adormit instant pe canapea! nimic absolut nu s a intamplat! A doua zi mam trezit si mam dus frumusel acasa!

Apoi, cum sinceritatea mea cronica se instalase iam spus totul dea fir a par prietenului meu! De atunci totul sa schimbat! Neam certat foarte rau, la un pas de despartire! La o saptamana am mers la el si totul era bine! Dar de atunci am inceput sa ne certam foarte foarte rau!.
Eu fac tot posibilul sa caut acte sa se poata muta la mine, sa fim impreuna, sa ii gasesc de munca aici aproape de mine! Se pare ca nimic nu mai functioneaza! Spune ca are incredere ca nu am facut nimic cu el dar simplul fapt ca am dormit la acela acasa ma reduce la stadiul de "curva" si "taratura"!

De atunci a inceput sa fie foarte greu intre noi, de unde era distanta cu care trebuia sa ma lupt acum trebuie sa ma lupt si cu el! Inainte ne certam dar era mai calm, acum a inceput sa imi vorbeasca foarte urat, folosind apelativele mai sus mentionate, incepe sa imi inchida telefonul. Spune ca nu are deloc incredere in mine, ca trebuie sa fiu langa el zi de zi ca sa vada ca intradevar sunt o fata cuminte! Ca datorita a ceea ce am fost nu poate sa ma creada, ca toti cu care vobeste despre mine ii spun lucruri urate despre mine, persoane pe care eu nu le cunosc si cu care nu am avut niciodata vreo interferenta personala!

Las foarte mult de la mine si incerc sa nu pun la suflet, imi zic pur si simplu ca vorbeste asa din cauza ca ii e greu dar uneori nu ami rezist, si tot eu renunt sa ma ami cert cu el! Nu IEs nicaieri stau mereu in casa, nu am decat pe fratele meu pe facebook ca persoana masculina, nu vorbesc si nu interactionez cu nimeni, si dumnezeu imi e martor ca nu am avut si nici nu voi avea de gand vreodata sa il insel!

Dar ma doare ca se comporta urat cu mine!

Dragele mele, ce ma sfatuiti sa fac?

Imi cer scuze daca povestea e neclara, sunt foarte multe detalii si inca multe altele pe cre le-am exclus, stiu ca e mult de citit, dar, va rog...dati-mi un sfat!


Daca el nu are incredere absolut deloc in tine, relatia voastra e compromisa.

In locul tau, n-as mai accepta sa ma acuze aiurea, si l-as parasi, dar, ma rog, e relatia ta si tu stii si simti daca mai vrei sa o mai continui.
Viorica_Ecaterina
Postat pe 16 Decembrie 2013 08:12
Asemanator e si la mine...la fel imi spune ca se poarta urat ca si-a pierdut increderea...doar ca eu nu am fost cu nimeni, la mine doar ca in prima saptamana de relatie a vazut un buna de la un fost prieten..un simplu buna, eiii barbatii sunt ciudati...hai sa nu generalizez..dar observ ca nu sunt singura care trece prin chestii asemanatoare, deci sunt multi ca ai nostri si multe ca noi ... prea bune si delasatoare cu noi insine ptr fericirea lor...de ce? ca nu putem traii nici cu ei nici fara ei
ana_camyy
Postat pe 16 Decembrie 2013 12:02
De la: ana_camyy, la data 2013-12-16 12:02:00Asemanator e si la mine...la fel imi spune ca se poarta urat ca si-a pierdut increderea...doar ca eu nu am fost cu nimeni, la mine doar ca in prima saptamana de relatie a vazut un buna de la un fost prieten..un simplu buna, eiii barbatii sunt ciudati...hai sa nu generalizez..dar observ ca nu sunt singura care trece prin chestii asemanatoare, deci sunt multi ca ai nostri si multe ca noi ... prea bune si delasatoare cu noi insine ptr fericirea lor...de ce? ca nu putem traii nici cu ei nici fara ei


Hai, lasati!!

Orice invat are si dezvat!
Vai imi dau lacrimile de atata nefericire!
Thais13
Postat pe 16 Decembrie 2013 12:38
De la: ana_camyy, la data 2013-12-16 12:02:00Asemanator e si la mine...la fel imi spune ca se poarta urat ca si-a pierdut increderea...doar ca eu nu am fost cu nimeni, la mine doar ca in prima saptamana de relatie a vazut un buna de la un fost prieten..un simplu buna, eiii barbatii sunt ciudati...hai sa nu generalizez..dar observ ca nu sunt singura care trece prin chestii asemanatoare, deci sunt multi ca ai nostri si multe ca noi ... prea bune si delasatoare cu noi insine ptr fericirea lor...de ce? ca nu putem traii nici cu ei nici fara ei



In momentul in care o femeie face prea multe compromisuri pentru barbatul iubit,din acel moment va scadea in ochii iubitului ei nemaiprezentand interes!!!Este o realitate din ce in ce mai des intalnita,asa ca,doamnelor,nu mai renuntati la ceea ce reprezentati in aceasta viata ,doar de dragul partenerilor,caci nu veti fi mai iubite,dimpotriva!!!Fiti unice in caracter,personalitate si atitudine!!
kudika_15804
Postat pe 16 Decembrie 2013 12:44

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
ce te faci cand nu stii ce decizie sa iei? 10 De la: tamasmargo 28 August 2009 00:55
gelozie 9 De la: oops_flory 3 Septembrie 2009 23:01
Va cer ajutor 2 De la: valy90 19 Octombrie 2010 16:06
petrecere cu streaptease masculin 21 De la: scump 23 August 2015 22:06
ce faci cand te pune sa alegi intre el si restul lumii? 41 De la: sweet_candycandy 20 Octombrie 2013 18:19