A mintit privindu-ma in ochi

Ajutor...

divortul....?

Postat pe 1 Mai 2014 20:14
S-a intamplat acum 10 luni cand am plecat la munca in afara tarii. Mi-a fost sef si inca unul sever, iar eu managerul fermei pe care o detinea. Nu a fost dragoste la prima vedere, nu a fost nimic, nici macar nu imi trecea prin gand sa ma gandesc la el altfel decat ca la seful meu. Pentru ca aveam in comun doar limba engleza, nu discutam despre nimic altceva decat doar despre ce era legat de munca si atat, dupa program fiecare se grabea sa plece acasa. Apoi s-a intamplat, am inceput sa comunicam, sa discutam despre absolut orice, incepand cu facerea lumii pana in prezent, uneori imi era si ciuda, mi se parea ca ma tine de vorba pe cand eu faceam tot posibilul sa termin cu jumatate de ceas mai devreme, uneori dadea el vina pe mine pe motiv ca eu il tineam de vorba si din aceasta cauza incepeam sau terminam mai tarziu munca. Dar ne placea, ne cautam unul pe altul (imi marturisise la un moment dat ca si doua minute petrecute in prezenta mea il schimbau, ii faceau bine si, recunosc, sentimentul era reciproc). Intr-o seara pe cand ai lui erau plecati, m-a invitat la un pahar de vin unde mi-a marturisit ca nutreste sentimente pentru mine si ca isi doreste o relatie cu mine. Recunosc, m-am simtit flatata insa cu toate acestea i-am oferit un raspuns negativ, nu simteam nimic pentru el si chiar nu doream sa ma implic in ceva ce nu credeam avand in vedere ca in cursul aceluiasi an ma despartisem de logodnicul meu iar ranile nu se vindecasera pe deplin. Ce a urmat... am tras concluzia ca nu stie sa accepte cu eleganta un refuz, sau poate ca l-am ranit neraspunzandu-i sentimentelor sale. Cert este ca in perioada urmatoare m-a muncit de mi-a rupt ciolanele, niciodata nu m-au usturat palmele de la atatea bataturi plus alte dureri fizice pe care nu le traisem vreodata; la un moment dat mi-a marturisit ca a facut toate acestea din dorinta de razbunare. Daca inainte imi facea placerea sa stau de vorba cu el, ei acum faceam tot posibilul sa il evit, sa nu carecumva sa ii dau motiv sa se ia de mine nejustificat. Si ca un raspuns la rugaciunile mele, din varii motive medicale se interneaza in spital, o luna de zile. Ce iti mai este si cu omul... incepusem sa-i simt lipsa, parca, ceva din mine se rupea cand il zaream doar pentru cateva clipe. Ii cautam privirea, surasul, il vedeam altfel, seful, fermierul erau departe, ma indragostisem de el. Am vazut reflexia chipului meu in ochii lui cand i-am marturisit la randu-mi ca il iubesc, ochii lui de un albastru de nedescris, mai albastri decat cerul Danemarcei si al Romaniei la un loc... A fost frumos, comunicam, ne faceam planuri de viitor, glumeam, ne plimbam de mana sub clar de luna plina, zilnic ne surprindeam reciproc cu cate ceva, ne lasam biletele (obisnuia sa le pastreze in buzunarul de la pieptul sau si de multe ori l-am surprins recitindu-le), ma bucuram ca il fac fericit, ca datorita mie poarta zambetele, eram fericita. Ai lui m-au placut pana au aflat de relatia noastra, pentru o vreme, de dragul lui, probabil, au parut a fi de acord apoi au razbufnit si i-au interzis relatia cu mine, deseori in casa lor erau certuri din aceasta cauza, il vedeam abatut si mi se rupea sufletul vazandu-l astfel. Venise si momentul in care ai lui, ca niste hiene, m-au atacat, incercand sa ma faca sa plec din simplul motiv ca nu ma plac, ca nu ma vor acolo, ca nu ma vor cu el. Locuind in acelasi loc cu ei, am trait intr-un stres continuu. Am stat pentru ca mi-a cerut el sa stau, ca daca plec eu pleaca si el. Am insistat in multe randuri sa plec in alta parte doar pentru a nu fi in preajma lor si putand astfel sa ne continuam linistiti relatia, nu stiu din ce motive nu m-a lasat? Dorea sa fie cu mine dar in acelasi timp sa suport rahaturile alor sai, cu zambetul pe buze. Stiti, oricat de urat s-au purtat cu mine, pentru simplul fapt ca l-am iubit si il iubesc inca, nu le-am reprosat nimic, i-am iertat poate pentru ca ei au nevoie mai mult de iertare decat mine, niciodata nu l-am montat pe impotriva lor, l-am indemnat mereu sa caute o cale de mijloc, nu-mi plac conflictele si nu mi-am dorit ca el sa fie pus in situatia de a alege intre ei si mine, nu mi-as fi iertat-o niciodata si nu as fi putut trai cu sentimentul acesta. Insa vedeti voi, este un incapatanat... Imi amintesc si acum, muncisem atat de mult in ziua aceea incat nu imi mai simteam oasele, nu mancasem si nici macar nu apucasem sa ma spal cand, deodata, aud pasi afara si apoi batai in usa. Judecand dupa cat de apasati erau pasii aceia am simtit in sufletul meu ca, ceva rau avea sa se intample. Deschid usa si peste mine dau navala Anette si cu Simon, Simon iese afara la tigara ...Anette imi spune ca Erik m-a ales pe mine si ca a plecat de acasa prin urmare sa imi fac bagajul si sa ma car in jumate de ceas. Imi tremuram mainile cand impachetam lucrurile, ma panicasem, unde aveam sa plec in plina noapte? I-am telefonat lui intr-un moment cand am scapat de sub ochii lor, nu a durat mult si a aparut. Au inceput sa se certe sub ochii mei, ea imi zicea sa plec, el sa nu plec, apoi ca nu mai poate face nimic pentru mine...m-am simtit atat de singura in acel moment, atat de vulnerabila, barbatul pe care-l iubeam se spala pe maini cu mine, ma lasa prada vulturilor. Simon mi-a smucit geamantanul din mana, Anette m-a impins in masina si m-a dus la o ora distanta de casa pentru a fi sigura ca el nu va veni dupa mine, nu a vrut sa spuna unde ma duce. Ce mi-as dori sa-i sterg zambetul ala plin de satisfactie de pe fata! M-am lasat in fata unui gari, m-am simtit atat de a nimanui, nu stiam ce sa fac, incotro sa o apuc, pe cine sa sun? Ma suna el si imi spune ca vine dupa mine, a urmarit masina lor si ca stie unde sunt. Si acum ii simt parfumul ca atunci cand m-a ridicat de pe banca si m-a strans la piept si mi-a spus ca totul va fi bine, si ca imi cere iertare pentru iadul prin care m-a pus sa trec si ca ma iubeste, iar eu l-am crezut ... Stiu ca am scris mult, probabil am inceput deja sa plictisesc insa trebuie sa o fac, trebuie sa povestesc cuiva despre toate acestea, nu le mai pot tine inchise in mine, sunt ganduri si sentimente mistuitoare pentru sufletul meu, pentru creierul meu. Ce a urmat? Am plecat apoi in vacanta, a fost una binemeritata dar si mai mult mi-a placut el, il redescopeream, il vedeam ca pe printul meu salvator, ma simteam ocrotita si iubita. Am plecat spre Romania impreuna, dorea sa imi cunoasca parintii si sa imi vada tara, ai mei l-au primit cu caldura iar lui i-a placut de ei, sunt oameni simpli insa cu bun simt si calzi la suflet. La intoarcere spre Danemarca ai lui ii transmis ca nu mai au nevoie de el si ca poate sa isi ia adio de la ferma atata timp cat este cu mine, nu i-a pasat pana cand am innoptat in Budapesta, a doua zi dimineata dupa mic-dejun, urca in camera si imi spune pe un ton cat se poate de natural ca pune capat relatiei cu mine, ca doreste sa fim prieteni, cei mai buni prieteni, ca voi gasi pe cineva mai bun ca el. Am inmarmurit, il intreb: De ce? Pentru ca este necesar, spune el. Nu am putut sa mai scot un sunet, sa mai rostesc un cuvant. Ma inchisesem in baie si incepusem sa plang in timp ce el isi pregatea bagajele. Am incercat sa il determin sa isi schimbe decizia, poate era ceva de moment. Printre alte cuvinte usturatoare mi-a spus ca eu stau intre el si familia lui, ca eu sunt responsabila pentru tot ce i se intampla, de parca doar lui i se intampla. A fost dureros, sunt cuvinte care inca au ecou in mintea si sufletul meu. Ajunsi la destinatie, ne luam ramas bun, el cu lacrimi in ochi (ma intreb, de ce?). La vreo patru zile ma cauta, imi spune ca e deprimat, ca ai lui nu il vor, ca il resping, ca eu sunt singura care a mai ramas in viata lui. Nu stiam ce sa cred, ne-am intalnit, am vorbit, am ajuns la concluzii si am continuat relatia. Ne vedeam saptamanal, nici nu va imaginati cu cata nerabdare asteptam sa ii sar in brate. Am ales un weekend pentru amandoi, in care aveam sa facem cumparatuile impreuna, sa gatim, sa petrecem timpul impreuna. A fost frumos... Acum trei zile imi scrie sec intr-un mesaj: G.,trebuie sa te informez ca incepand de astazi pun punct relatiei mele cu tine. Vei inceta, te rog, sa ma mai contactezi? Mult noroc in viata! Inca simt arsura aceea din suflet cand i-am citit mesajul, nu am stiut ce sa simt? Sa-l urasc? O parte din mine il uraste, il vrea taiat in bucati marunte. O parte il iubeste, inca, spera... poate? Si mai este inca o parte care imi spune: Lasa, nu merita! Daca nu te vrea nici tu nu-l vrei. Cea din urma parte este revoltata de omul care minte privind in ochi, de omul care nu are onoare si nici cuvant. Nu am primit nici acum raspuns la decizia sa, nici o justificare si doare grozav, nu am liniste. Ce l-a determinat de data asta? Cand ai lui i-au inchis usile, si-a amintit de mine, acum..? Multumesc pentru rabdarea de a parcurge intreaga poveste, fiti binecuvantati!
Dragoste cu nabadai lasa lucrurile de la sine sa decurca , daca este sa fie bine daca nu , esti genul care-si revine repede la normal
-Iulya Postat pe 1 Mai 2014 21:40
sper ca povestea ta este adevarata si nu una aleasa din filme......am citit si parcurs toata povestea ta mai ceva ca intr-un film artistic......ceea ce pot sa-ti spun este ca nu ar trebui sa pui la suflet toate cele intamplate....de ce?......pt ca este si normal ca o fam care se respecta si au o avere in spate si un urmas pe care se bazeaza,nu vor impartii averea cu o straina,punct draga mea si ia viata de la capat!!!

Titanika Postat pe 1 Mai 2014 22:13
De la: -Iulya, la data 2014-05-01 21:40:28Dragoste cu nabadai lasa lucrurile de la sine sa decurca , daca este sa fie bine daca nu , esti genul care-si revine repede la normal Imi doresc ca toate astea sa treaca, fac orice doar ca sa imi distrag atentia de la cele intamplate, caut filme motivationale pe care le urmaresc jumatate de ceas, ori citesc doua pagini dintr-o carte pentru ca mai apoi sa o pun jos, ca deh, gandul imi fuge la el. Imi pun intrebarea: peste un an, privind in urma va mai conta? Probabil ca nu...
kudika_963410 Postat pe 2 Mai 2014 00:00
De la: Titanika, la data 2014-05-01 22:13:33sper ca povestea ta este adevarata si nu una aleasa din filme......am citit si parcurs toata povestea ta mai ceva ca intr-un film artistic......ceea ce pot sa-ti spun este ca nu ar trebui sa pui la suflet toate cele intamplate....de ce?......pt ca este si normal ca o fam care se respecta si au o avere in spate si un urmas pe care se bazeaza,nu vor impartii averea cu o straina,punct draga mea si ia viata de la capat!!! Stiu ca are iz de telenovela insa este cat se poate de reala. In ce priveste partea financiara, sunt independenta financiar, nimic nu mi-am dorit mai mult decat sa pot fi capabila sa imi pot asigura singura traiul, sunt un om orgolios din acest punct de vedere, asadar nu as fi reprezentat vreo amenintare. De multe ori i-am spus: esti cu mine pentru ca tu vrei asta, nu eu, nu ma-ta, nu nimeni. Am vrut ca el sa stie ca este liber cu mine, nu constrans ori manipulat ori altceva. Imi amintesc ca imi spunea: Daca nu crezi in relatia asta, pleaca! Dar, na, imi mai iau si cate un sut in dos. E un las, atata pot spune si daca am invatat ceva din asta este ca nu vreau sa fiu ca el.
kudika_963410 Postat pe 2 Mai 2014 00:19
De la: kudika_963410, la data 2014-05-02 00:19:40 De la: Titanika, la data 2014-05-01 22:13:33sper ca povestea ta este adevarata si nu una aleasa din filme......am citit si parcurs toata povestea ta mai ceva ca intr-un film artistic......ceea ce pot sa-ti spun este ca nu ar trebui sa pui la suflet toate cele intamplate....de ce?......pt ca este si normal ca o fam care se respecta si au o avere in spate si un urmas pe care se bazeaza,nu vor impartii averea cu o straina,punct draga mea si ia viata de la capat!!! Stiu ca are iz de telenovela insa este cat se poate de reala. In ce priveste partea financiara, sunt independenta financiar, nimic nu mi-am dorit mai mult decat sa pot fi capabila sa imi pot asigura singura traiul, sunt un om orgolios din acest punct de vedere, asadar nu as fi reprezentat vreo amenintare. De multe ori i-am spus: esti cu mine pentru ca tu vrei asta, nu eu, nu ma-ta, nu nimeni. Am vrut ca el sa stie ca este liber cu mine, nu constrans ori manipulat ori altceva. Imi amintesc ca imi spunea: Daca nu crezi in relatia asta, pleaca! Dar, na, imi mai iau si cate un sut in dos. E un las, atata pot spune si daca am invatat ceva din asta este ca nu vreau sa fiu ca el. Draga mea,el te-a iubit si inca te mai iubeste si in strafundul lui ai ramas o amintire placuta.....dar trebuie sa intelegi ca este constrans de familie si da,pot spune un las pt ca asa a fost educat de parinti ca sa se lase condus de ei si se pare ca a ales averea in locul fericirii! Esti o femeie puternica,vei trece peste tragedia asta asemeni ca unui cosmar....in cel mai bun caz ar fi bine sa asculti o muzica buna care sa te bine dispuna,un film de actiune sau comedii care faca sa-ti aduca zambetul pe buze,sa cauti activitati care sa te binedispuna,intr-un cuvant cauta partea pozitiva si nu cea negativa care te face trista!!! Iubirea e cel mai greu de dobandt,trebuie doar sa gasesti omul potrivit si daca vrei cu adevarat poti reusi!
Titanika Postat pe 2 Mai 2014 14:01
De la: , la data 2014-05-01 20:14:22 S-a intamplat acum 10 luni cand am plecat la munca in afara tarii. Mi-a fost sef si inca unul sever, iar eu managerul fermei pe care o detinea. Nu a fost dragoste la prima vedere, nu a fost nimic, nici macar nu imi trecea prin gand sa ma gandesc la el altfel decat ca la seful meu. Pentru ca aveam in comun doar limba engleza, nu discutam despre nimic altceva decat doar despre ce era legat de munca si atat, dupa program fiecare se grabea sa plece acasa......................................... Caz clasic in care primeaza interesele familiale personale si dependenta de avere si dreptul la mostenire!!!Te iubeste si nu te iubeste!!!!A facut-o atunci cand a avut nevoie de tine si nu o face cand sta drepti in fata ordinelor date de catre parintii sai!!! Acestea l-au determinat sa fie hotarat in ceea ce priveste intreruperea relatiei voastre,priveste totul ca pe un esec,ca multe altele si continua-ti viata,chiar dac ainca il iubesti!!Ai idee cate femei procedeaza la fel??/Multe!!!!Atunci cand nu mai este acceptata iubirea ta,bea un pahar cu apa rece,inspira puternic si paseste cu mai multa incredere in tine!!!Viata nu se termina la un barbat incapabil sa isi coordoneze viata personala!!
kudika_15804 Postat pe 2 Mai 2014 18:54
De la: kudika_963410, la data 2014-05-02 00:19:40 De la: Titanika, la data 2014-05-01 22:13:33sper ca povestea ta este adevarata si nu una aleasa din filme......am citit si parcurs toata povestea ta mai ceva ca intr-un film artistic......ceea ce pot sa-ti spun este ca nu ar trebui sa pui la suflet toate cele intamplate....de ce?......pt ca este si normal ca o fam care se respecta si au o avere in spate si un urmas pe care se bazeaza,nu vor impartii averea cu o straina,punct draga mea si ia viata de la capat!!! Stiu ca are iz de telenovela insa este cat se poate de reala. In ce priveste partea financiara, sunt independenta financiar, nimic nu mi-am dorit mai mult decat sa pot fi capabila sa imi pot asigura singura traiul, sunt un om orgolios din acest punct de vedere, asadar nu as fi reprezentat vreo amenintare. De multe ori i-am spus: esti cu mine pentru ca tu vrei asta, nu eu, nu ma-ta, nu nimeni. Am vrut ca el sa stie ca este liber cu mine, nu constrans ori manipulat ori altceva. Imi amintesc ca imi spunea: Daca nu crezi in relatia asta, pleaca! Dar, na, imi mai iau si cate un sut in dos. E un las, atata pot spune si daca am invatat ceva din asta este ca nu vreau sa fiu ca el. Povestea ta cu iz de telenovela s-a terminat. A fost frumos, a fost si urat dar s-a terminat. Aduna-te si mergi mai departe. Asa-i in lumea alora care devin "necuvantatoare" atunci cand sunt interese mari la mijloc. Le iau mintile banii si viata buna si nu sunt dispusi sa sacrifice nimic pentru un amor frivol.
Arno_28 Postat pe 2 Mai 2014 19:59
Nu vreau sa fac bascalie dar seamana cu telenovela aia "Stapana"cu Angelica Rivera. Tocmai citisem un articol despre actrita si filmele ei.
Arno_28 Postat pe 2 Mai 2014 20:20
De la: kudika_963410, la data 2014-05-02 00:00:18 De la: -Iulya, la data 2014-05-01 21:40:28Dragoste cu nabadai lasa lucrurile de la sine sa decurca , daca este sa fie bine daca nu , esti genul care-si revine repede la normal Imi doresc ca toate astea sa treaca, fac orice doar ca sa imi distrag atentia de la cele intamplate, caut filme motivationale pe care le urmaresc jumatate de ceas, ori citesc doua pagini dintr-o carte pentru ca mai apoi sa o pun jos, ca deh, gandul imi fuge la el. Imi pun intrebarea: peste un an, privind in urma va mai conta? Probabil ca nu... Gandeste-te ca este o simpla pagina din cartea vietii tale , ai iubit , ai fost iubita , ..si ca orice poveste , are si sfarsit . Iar din aceasta poveste ai invatat ceva..cauta alta carte , dar fii atenta la titlu decide-i tu sfarsitul inainte de a o citi. Daca ai stiut sa-ti raspunzi la intrebare....esti pe drumul cel bun
-Iulya Postat pe 2 Mai 2014 21:38
De la: kudika_963410, la data 2014-05-02 00:19:40 Stiu ca are iz de telenovela insa este cat se poate de reala. In ce priveste partea financiara, sunt independenta financiar, nimic nu mi-am dorit mai mult decat sa pot fi capabila sa imi pot asigura singura traiul, ....................... daca am invatat ceva din asta este ca nu vreau sa fiu ca el. Cel mai bun profesor este viata daca stim sa invatam din greseli. Din punctul meu de vedere daca tragi o linie la telenovela pe care ai trait-o cred ca in ansamblu ai avut mai mult de castigat decat de pierdut. De pierdut l-ai pierdut doar pe el , un barbat devotat in primul rand parintilor. Varianta destul de paguboasa in situatia in care ati fi evoluat la un alt stadiu si ati fi locuit cu parintii lui. Poti privi aceasta despartire ca o binefacere. Ai castigat niste ani din viata in care poti fi fericita mai ales ca esti independenta financiar , in loc sa fi nefericita suportand zi de zi rautatea parintilor lui.
Radu_Cristian_1 Postat pe 2 Mai 2014 22:42

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
a nu mai iubi	16	De la: sakura_7777777 12 Iunie 2010 12:28
Sa fie oare ghinion?	16	De la: kudika327815 31 Octombrie 2010 11:02
M-a parasit...	34	De la: Micael 20 Ianuarie 2011 11:33

de ce?...iubirea mea din trecut....	42	De la: mishkaela 15 Iunie 2011 11:01
Fara ea...	39	De la: Marco__ 7 Martie 2012 21:22