Sunt anormala?

Esti pregatit, pregatita sa ai un copil ?

Unpic de ajutor va rog doamnelor! Multumesc

Anaid21 Postat pe 16 Iulie 2014 01:20
Buna all. Am 26 de ani iar sotul meu 31 si sunt casatorita de 2 ani.De curand sotul meu a adus in discutie copiii si faptul ca isi doreste sa avem si noi cat de curand. Problema est insa faptul ca eu nu im doresc copii deloc nici acum, nici in viitor.De ce? Sunt mai multe motive:1.principalul motiv e durerea ingrozitoare si chinurile unei nasteri,momentele jenante din timpul unei nasteri, o eventuala cezariana(iar mie intotdeauna mi-a fost frica de operatii)etc 2.timpul si noptile nedormite ce ar urma 3.modificarile corpului meu 4.durerile si schimbarile din viata sexuala de dupa nastere 5.job-ul Sunt eu anormala sau sunt prea tanara sa am copii de gandesc asa? Trebuie sa recunosc ca imi pun intrebarea de ce femeile isi mai doresc copii daca doare atat de mult o nastere si sunt atatea proceduri si schimbari ce trebuiesc suporate?Intradevar cateodata parca as vrea si eu dar atunci cand ma gandesc la ce trebuie sa suporti pana a avea un copil ma terifiaza si ma gandesc ca mai bine as suporta un divort decat chinurile si tot ceea ce presupune o nastere[sa fiu cu burta pana la gura, sa am greturi, dar asta nu e nimic in comparatie cu momentul nasterii: durerea si iar durerea, durerea unei posibile epidurale sau cezariana, faptul ca iti faci nevoile pe masa de nasteri din cazua durerii(asta daca nu ti se face clisma)etc etc]. Poate o sa aveti tendinta sa ma injurati sau sa ma judecati ca fiind o nebuna dar voi cele care sunteti mame sau urmeaza sa fiti ce ma sfatuiti sa fac pentru a trece totusi peste aceste temeri?Dar in ceea ce priveste sexul de dupa nastere? Si stiu ca probabil o sa spuneti ca merita toate acestea fiinta minunata ce o sa o tii in brate dupa si ca e minunat sa devii mama dar... Multumesc de sfaturi si pareri.
Decat sa faci copii de dragul sotului mai bine divortezi si ii lasi sansa sa intalneasca o femeie cu instincte materne. Ai grija de cariera si distreaza-te cat poti. Nu toate femeile pot fi mame. Ma refer la mama in adevaratul sens al cuvantului nu la femei care fac copii fara sa-i doreasca.
Radu_Cristian_1 Postat pe 16 Iulie 2014 01:49
De la: kudika410831, la data 2014-07-16 01:20:06Buna all. Am 26 de ani iar sotul meu 31 si sunt casatorita de 2 ani.De curand sotul meu a adus in discutie copiii si faptul ca isi doreste sa avem si noi cat de curand. Problema est insa faptul ca eu nu im doresc copii deloc nici acum, nici in viitor.De ce? Sunt mai multe motive:1.principalul motiv e durerea ingrozitoare si chinurile unei nasteri,momentele jenante din timpul unei nasteri, o eventuala cezariana(iar mie intotdeauna mi-a fost frica de operatii)etc 2.timpul si noptile nedormite ce ar urma 3.modificarile corpului meu 4.durerile si schimbarile din viata sexuala de dupa nastere 5.job-ul Sunt eu anormala sau sunt prea tanara sa am copii de gandesc asa? Trebuie sa recunosc ca imi pun intrebarea de ce femeile isi mai doresc copii daca doare atat de mult o nastere si sunt atatea proceduri si schimbari ce trebuiesc suporate?Intradevar cateodata parca as vrea si eu dar atunci cand ma gandesc la ce trebuie sa suporti pana a avea un copil ma terifiaza si ma gandesc ca mai bine as suporta un divort decat chinurile si tot ceea ce presupune o nastere[sa fiu cu burta pana la gura, sa am greturi, dar asta nu e nimic in comparatie cu momentul nasterii: durerea si iar durerea, durerea unei posibile epidurale sau cezariana, faptul ca iti faci nevoile pe masa de nasteri din cazua durerii(asta daca nu ti se face clisma)etc etc]. Poate o sa aveti tendinta sa ma injurati sau sa ma judecati ca fiind o nebuna dar voi cele care sunteti mame sau urmeaza sa fiti ce ma sfatuiti sa fac pentru a trece totusi peste aceste temeri?Dar in ceea ce priveste sexul de dupa nastere? Si stiu ca probabil o sa spuneti ca merita toate acestea fiinta minunata ce o sa o tii in brate dupa si ca e minunat sa devii mama dar... Multumesc de sfaturi si pareri. Tot ce spui sunt fleacuri,nu inteleg aceasta reticenta prezenta in gandirea femeilor!!! Draga mea,sunt mama a trei copii nascuti pe cale naturala,au existat,de fiecare data,dureri atroce,dar le-am trait normal,ca orice femeie ,care trece prin asa ceva,de unde se naste acest tragism exagerat???? Pe de alta parte,nasterea copiilor a adus modificari importante in programul meu si in planul de functionare al familiei,dar daca iei hotararea de a deveni mama trebuie sa iti asumi toate aspectele negative!!Da,copiii inseamna nopti nedormite,probleme,neajunsuri si toate celelalte ,dar daca nu esti pregatita pentru a deveni parinte,fii sincera cu sotul tau si spune-i toate acestea!!! Dupa sarcina nu exista schimbari in ceea ce priveste viata sexuala,daca esti o femeie sanatoasa,cine ti-a spus o asemenea tampenie,intimitatea ta va cunoaste acelasi mod de desfasurare ca la inceputul ei!!! Am trecut prin tot ce ai descris mai sus,DAR NU AM DECEDAT,dimpotriva,ma bucur ca am trei fiice,care sunt ingerii mei pe acest pamant!!Tot ce este important in viata se obtine cu sacrificii imense,retine acest adevar!! Fii onesta cu sotul tau si discutati,clarifica-ti nedumeririle!!Nu stiu daca vei deveni vreodata mama,dar tot ce it pot spune este ca merita tot efortul,caci copiii sunt balsamul parintilor,in momentele lor de restriste!!!

kudika_15804 Postat pe 16 Iulie 2014 07:10
De la: kudika410831, la data 2014-07-16 01:20:06Buna all. Am 26 de ani iar sotul meu 31 si sunt casatorita de 2 ani.De curand sotul meu a adus in discutie copiii si faptul ca isi doreste sa avem si noi cat de curand. Problema est insa faptul ca eu nu im doresc copii deloc nici acum, nici in viitor.De ce? Sunt mai multe motive:1.principalul motiv e durerea ingrozitoare si chinurile unei nasteri,momentele jenante din timpul unei nasteri, o eventuala cezariana(iar mie intotdeauna mi-a fost frica de operatii)etc 2.timpul si noptile nedormite ce ar urma 3.modificarile corpului meu 4.durerile si schimbarile din viata sexuala de dupa nastere 5.job-ul Sunt eu anormala sau sunt prea tanara sa am copii de gandesc asa? Trebuie sa recunosc ca imi pun intrebarea de ce femeile isi mai doresc copii daca doare atat de mult o nastere si sunt atatea proceduri si schimbari ce trebuiesc suporate?Intradevar cateodata parca as vrea si eu dar atunci cand ma gandesc la ce trebuie sa suporti pana a avea un copil ma terifiaza si ma gandesc ca mai bine as suporta un divort decat chinurile si tot ceea ce presupune o nastere[sa fiu cu burta pana la gura, sa am greturi, dar asta nu e nimic in comparatie cu momentul nasterii: durerea si iar durerea, durerea unei posibile epidurale sau cezariana, faptul ca iti faci nevoile pe masa de nasteri din cazua durerii(asta daca nu ti se face clisma)etc etc]. Poate o sa aveti tendinta sa ma injurati sau sa ma judecati ca fiind o nebuna dar voi cele care sunteti mame sau urmeaza sa fiti ce ma sfatuiti sa fac pentru a trece totusi peste aceste temeri?Dar in ceea ce priveste sexul de dupa nastere? Si stiu ca probabil o sa spuneti ca merita toate acestea fiinta minunata ce o sa o tii in brate dupa si ca e minunat sa devii mama dar... Multumesc de sfaturi si pareri. te cred si mie mie greata,,,,asa cum simti si tu.....dar trebuia sa discuti de la inceputul relatiei,despre probl copiilor......eu asa am procedat,ca sa nu avem discutii mai tarziu...
NEGRUTTTT Postat pe 16 Iulie 2014 08:02
De la: kudika_956391, la data 2014-07-16 08:02:04si mie mie greata,,,,asa cum simti si tu.....dar trebuia sa discuti de la inceputul relatiei,despre probl copiilor......eu asa am procedat,ca sa nu avem discutii mai tarziu... Poate,cu timpul,iti vei schimba opinia,dar,eu,una,te inteleg foarte bine!!!!Copiii sunt pentru toata viata,nu, doar pentru cativa ani!!!Nu este usor deloc!!!
kudika_15804 Postat pe 16 Iulie 2014 08:08
No offence, insa tot ceea ce-am citit, mi-a lasat impresia ca (daca nu ai probleme medicale) esti doar o alta egoita narcisista! Te iubesti prea mult pentru a fi mama!
rondina Postat pe 16 Iulie 2014 14:10
*egoista
rondina Postat pe 16 Iulie 2014 14:12
De la: kudika410831, la data 2014-07-16 01:20:06Buna all. Am 26 de ani iar sotul meu 31 si sunt casatorita de 2 ani.De curand sotul meu a adus in discutie copiii si faptul ca isi doreste sa avem si noi cat de curand. Problema est insa faptul ca eu nu im doresc copii deloc nici acum, nici in viitor.De ce? Sunt mai multe motive:1.principalul motiv e durerea ingrozitoare si chinurile unei nasteri,momentele jenante din timpul unei nasteri, o eventuala cezariana(iar mie intotdeauna mi-a fost frica de operatii)etc 2.timpul si noptile nedormite ce ar urma 3.modificarile corpului meu 4.durerile si schimbarile din viata sexuala de dupa nastere 5.job-ul Sunt eu anormala sau sunt prea tanara sa am copii de gandesc asa? Trebuie sa recunosc ca imi pun intrebarea de ce femeile isi mai doresc copii daca doare atat de mult o nastere si sunt atatea proceduri si schimbari ce trebuiesc suporate?Intradevar cateodata parca as vrea si eu dar atunci cand ma gandesc la ce trebuie sa suporti pana a avea un copil ma terifiaza si ma gandesc ca mai bine as suporta un divort decat chinurile si tot ceea ce presupune o nastere[sa fiu cu burta pana la gura, sa am greturi, dar asta nu e nimic in comparatie cu momentul nasterii: durerea si iar durerea, durerea unei posibile epidurale sau cezariana, faptul ca iti faci nevoile pe masa de nasteri din cazua durerii(asta daca nu ti se face clisma)etc etc]. Poate o sa aveti tendinta sa ma injurati sau sa ma judecati ca fiind o nebuna dar voi cele care sunteti mame sau urmeaza sa fiti ce ma sfatuiti sa fac pentru a trece totusi peste aceste temeri?Dar in ceea ce priveste sexul de dupa nastere? Si stiu ca probabil o sa spuneti ca merita toate acestea fiinta minunata ce o sa o tii in brate dupa si ca e minunat sa devii mama dar... Multumesc de sfaturi si pareri. As vrea sa-ti raspund la ultima intrebare(Sunt eu anormala sau sunt prea tanara sa am copii de gandesc asa?) Nu nu esti nici anormala ,nici prea tanara.Anormala ai fi daca nu ai putea sa faci un copil.Iar tanara ...eu am facut fetita la nici 19 ani... Am trecut prin sarcina ca Voda prin loboda si am si muncit de nu am mai putut(atunci stateam undeva la tara)si am nascut normal fara prea mari dureri o fetita minunata care acum este pe picioarele ei si are 22 de ani.In continuare vreau sa-ti raspund la intrebarile tale,daca nu e cu suparare: 1.Daca nu simti durerile facerii cum se zice,degeaba ai trait pe pamant.Vrei sa mananci bine,sa te imbraci,sa te distrezi....Si toate astea ce rost au,cand o data si o data viata se duce si nu stii ce gasesti dincolo. 2.Timpil si noptile nedormite sunt cele mai satisfacatoare avand in vedere faptul ca o "manuta de carne"cum sunt copii la inceput,iti cer ajutor si vor mangaiere si ocrotire. 3.Daca vrei sa ai corp de balerina(cred ca asa il ai daca vb de modificari corporale de dupa nastere),cauta-ti un barbat care vrea acelasi lucru si sa te tina drept bibelou in vitrina. 4Dupa naste nu e nici o schimbare in viata sexuala.Poate putina durere dupa o anumita perioada de abstinenta.Iar ca schimbare nu vad decat doar ca nu mai poti face ca atunci cand erati doar doi. 5.Cariera si familia se impaca foarte bine uneori daca stii cum sa le echilibrezi.Din fericire multe femei au job-ri senzationale si au si cate 3-4 copii.Deci...mai gandeste-te la asta. Daca ti-e atat de usor sa vb despre divort decat sa faci fericit un barbat daruindu-i un copil,ori nu-l iubesti si te-ai maritat din interes,ori cum specifica cineva mai sus esti narcisista si nu te gandesti decat la tine. Parerea mea este ca ar trebui sa te mai gansesti si sa incerci sa te schimbi. Scuze ptr mes lung,dar asta am simtit ca ar trebui sa spun . Multa bafta in continuare.....
dany39 Postat pe 16 Iulie 2014 14:48
Prevad ca in scurt timp "kudika410831" va deveni o alta fosta membra kudika.
Radu_Cristian_1 Postat pe 16 Iulie 2014 16:28
De la: Radu_Cristian_1, la data 2014-07-16 16:28:44Prevad ca in scurt timp "kudika410831" va deveni o alta fosta membra kudika. De ce fosta???
dany39 Postat pe 17 Iulie 2014 16:29
De la: dany39, la data 2014-07-17 16:29:30 De la: Radu_Cristian_1, la data 2014-07-16 16:28:44Prevad ca in scurt timp "kudika410831" va deveni o alta fosta membra kudika. De ce fosta??? Pentru ca am mai intalnit cazuri in care o persoana care primeste prea multe raspunsuri critice isi sterge contul si in acel moment postarile ei apar sub numele de .
Radu_Cristian_1 Postat pe 17 Iulie 2014 16:35
... si in acel moment postarile ei apar sub numele de "fosta mebra kudika".
Radu_Cristian_1 Postat pe 17 Iulie 2014 16:36
De la: kudika410831, la data 2014-07-16 01:20:06Buna all. Am 26 de ani iar sotul meu 31 si sunt casatorita de 2 ani.De curand sotul meu a adus in discutie copiii si faptul ca isi doreste sa avem si noi cat de curand. Problema est insa faptul ca eu nu im doresc copii deloc nici acum, nici in viitor.De ce? Sunt mai multe motive:1.principalul motiv e durerea ingrozitoare si chinurile unei nasteri,momentele jenante din timpul unei nasteri, o eventuala cezariana(iar mie intotdeauna mi-a fost frica de operatii)etc 2.timpul si noptile nedormite ce ar urma 3.modificarile corpului meu 4.durerile si schimbarile din viata sexuala de dupa nastere 5.job-ul Sunt eu anormala sau sunt prea tanara sa am copii de gandesc asa? Trebuie sa recunosc ca imi pun intrebarea de ce femeile isi mai doresc copii daca doare atat de mult o nastere si sunt atatea proceduri si schimbari ce trebuiesc suporate?Intradevar cateodata parca as vrea si eu dar atunci cand ma gandesc la ce trebuie sa suporti pana a avea un copil ma terifiaza si ma gandesc ca mai bine as suporta un divort decat chinurile si tot ceea ce presupune o nastere[sa fiu cu burta pana la gura, sa am greturi, dar asta nu e nimic in comparatie cu momentul nasterii: durerea si iar durerea, durerea unei posibile epidurale sau cezariana, faptul ca iti faci nevoile pe masa de nasteri din cazua durerii(asta daca nu ti se face clisma)etc etc]. Poate o sa aveti tendinta sa ma injurati sau sa ma judecati ca fiind o nebuna dar voi cele care sunteti mame sau urmeaza sa fiti ce ma sfatuiti sa fac pentru a trece totusi peste aceste temeri?Dar in ceea ce priveste sexul de dupa nastere? Si stiu ca probabil o sa spuneti ca merita toate acestea fiinta minunata ce o sa o tii in brate dupa si ca e minunat sa devii mama dar... Multumesc de sfaturi si pareri. Daca Mama ta , ar fi gandit ca tine , tu nu ai fi existat acum . Priveste in jurul tau , cate femei au devenit mame si inca sunt femei frumoase si niciuna din aceste femei , nu s-au gandit la cele relatate de tine , dand o nota negativa si urata a ceea ce inseamna sa devii Mama! Deci fa un bebe si ai sa vezi ca tot ce gandesti tu acum este chiar contrariul. Succes A , daca continui cu ideile tale , inseamna ca nu esti normala
-Iulya Postat pe 17 Iulie 2014 19:27
Va multumesc pentru raspunsurile date unele mai putin critice, altele mai mult. Nu voi deveni o fosta membra kudika cum spunea #Radu_Cristian_1 pentru ca m-am "confesat" ca sa zic asa spunandu-mi problema mea aici fiind pregatita sa primesc si raspunsuri mai dure daca pot sa spun asa. In final pot spune ca oricum aici am vrut sa abtin niste pareri si puncte de vedere de la mame sau viitoare mame si experientele lor, iar decizia nu poate apartine altcuiva decat mie si nimeni nu poate sa schimbe acest lucru si tin sa mai spun ca (acum daca o sa spuneti:pai de ce ai mai vrut raspunsuri si pareri daca tot pe a ta o tii) chiar daca parerea nu poate fi schimbata de niste mesaje de pe un forum, mesajele voastre au insa o pondere si un procent de influenta asupra gandirii mele. O zi minunata va doresc.
Anaid21 Postat pe 18 Iulie 2014 13:49
De la: kudika410831, la data 2014-07-18 13:49:26Va multumesc pentru raspunsurile date unele mai putin critice, altele mai mult. Nu voi deveni o fosta membra kudika cum spunea #Radu_Cristian_1 pentru ca m-am "confesat" ca sa zic asa spunandu-mi problema mea aici fiind pregatita sa primesc si raspunsuri mai dure daca pot sa spun asa. In final pot spune ca oricum aici am vrut sa abtin niste pareri si puncte de vedere de la mame sau viitoare mame si experientele lor, iar decizia nu poate apartine altcuiva decat mie si nimeni nu poate sa schimbe acest lucru si tin sa mai spun ca (acum daca o sa spuneti:pai de ce ai mai vrut raspunsuri si pareri daca tot pe a ta o tii) chiar daca parerea nu poate fi schimbata de niste mesaje de pe un forum, mesajele voastre au insa o pondere si un procent de influenta asupra gandirii mele. O zi minunata va doresc. Intr-adevar,hotararea iti apartine,nimeni nu iti poate coordona viata!!!
kudika_15804 Postat pe 18 Iulie 2014 13:56
De la: Radu_Cristian_1, la data 2014-07-17 16:35:29 De la: dany39, la data 2014-07-17 16:29:30 De la: Radu_Cristian_1, la data 2014-07-16 16:28:44Prevad ca in scurt timp "kudika410831" va deveni o alta fosta membra kudika. De ce fosta??? Pentru ca am mai intalnit cazuri in care o persoana care primeste prea multe raspunsuri critice isi sterge contul si in acel moment postarile ei apar sub numele de . Eu nu am criticat-o.Sau macar nu am vrut sa fie ca o critica ceea ce am spus.Si chiar o rog pe kudika noastra sa nu ma inteleaga gresit.A cerut sfaturi,iar eu i-am raspuns practic la intrebarile ei.E doar decizia ei ce vrea sa faca ,daca vrea copil si cand...Acum fiecare e liberul arbitru,ca sa spunem asa.Orioum eu ii doresc tot ce e mai bun si din toate sfaturile pe care le-a primit sa aleaga,sau sa faca cum crede ca e mai bine ptr ea si sotul ei. PS.Chiar as ruga-o sa ne tine sau cel putin pe mine daca vrea,la curent daca se decide sa faca sau nu un copilas. Mult noroc!
dany39 Postat pe 18 Iulie 2014 14:03
De la: dany39, la data 2014-07-18 14:03:21 De la: Radu_Cristian_1, la data 2014-07-17 16:35:29 De la: dany39, la data 2014-07-17 16:29:30 De la: Radu_Cristian_1, la data 2014-07-16 16:28:44Prevad ca in scurt timp "kudika410831" va deveni o alta fosta membra kudika. De ce fosta??? Pentru ca am mai intalnit cazuri in care o persoana care primeste prea multe raspunsuri critice isi sterge contul si in acel moment postarile ei apar sub numele de . Eu nu am criticat-o.Sau macar nu am vrut sa fie ca o critica ceea ce am spus.Si chiar o rog pe kudika noastra sa nu ma inteleaga gresit.A cerut sfaturi,iar eu i-am raspuns practic la intrebarile ei.E doar decizia ei ce vrea sa faca ,daca vrea copil si cand...Acum fiecare e liberul arbitru,ca sa spunem asa.Oricum eu ii doresc tot ce e mai bun si din toate sfaturile pe care le-a primit sa aleaga,sau sa faca cum crede ca e mai bine ptr ea si sotul ei. PS.Chiar as ruga-o sa ne tine sau cel putin pe mine daca vrea,la curent daca se decide sa faca sau nu un copilas. Mult noroc! :
dany39 Postat pe 18 Iulie 2014 14:04
Probabil ca trebuia ca in loc de critici sa spun opinii contrare asteptarilor ei. Sau sa fi spus ca nu a primit raspunsuri care sa-i sustina punctul de vedere. Oricum nu cred este atat de important faptul ca am apreciat drept ctici opiniile celorlalti. Ideile principale au fost cu siguranta intelese. PS. Ma bucur ca m-am inselat in privinta reactiei pe care a avut-o 'kudika410831' dupa atatea raspunsuri contrare asteptarilor ei. Mea culpa pentru ca nu m-am asteptat ca va mai veni cu vreun comentariu pe acest forum.
Radu_Cristian_1 Postat pe 18 Iulie 2014 15:39
buna draga mea eu cred ca nu e anormal sa gandesti asa;eu mama casatorit la 19 ani si am facut un copil ce mi lam dorit.acum insa am 24 DE ANI SI CREDEMA MAM CHINUIT EXTREM de tare cu copilul nimeni nu ma ajutat nimeni nu ma sprijinit mereu probleme financiare mereu pe drumuri dintro tara in alta si vad ca; copilul nu sa adaptat nu vrea sa mearga la gradinita nu vrea sa faca nimic e raut urla pur si simplu ma simt neputincioasa in fata lui nici cu sotul nu ma mai inteleg din cauza lui copil efectiv imi iese pe nas toooaate,te intelg si daca nu esti pregatita nu face draga mea decat sa faci si apoi sa regreti ca si mine sa ajungi sa te deprimi si sa vrei sa pleci sa lasi totul in urma.nu face greseala ce eu am facuto....daca vrei sa mai vb lasami mesaj pe privat as avea si eu nevoie sa vb cu cineva
HABIBA_CHANDRAMUCKI Postat pe 18 Iulie 2014 15:52
De la: HABIBA_CHANDRAMUCKI, la data 2014-07-18 15:52:39buna draga mea eu cred ca nu e anormal sa gandesti asa;eu mama casatorit la 19 ani si am facut un copil ce mi lam dorit.acum insa am 24 DE ANI SI CREDEMA MAM CHINUIT EXTREM de tare cu copilul nimeni nu ma ajutat nimeni nu ma sprijinit mereu probleme financiare mereu pe drumuri dintro tara in alta si vad ca; copilul nu sa adaptat nu vrea sa mearga la gradinita nu vrea sa faca nimic e raut urla pur si simplu ma simt neputincioasa in fata lui nici cu sotul nu ma mai inteleg din cauza lui copil efectiv imi iese pe nas toooaate,te intelg si daca nu esti pregatita nu face draga mea decat sa faci si apoi sa regreti ca si mine sa ajungi sa te deprimi si sa vrei sa pleci sa lasi totul in urma.nu face greseala ce eu am facuto....daca vrei sa mai vb lasami mesaj pe privat as avea si eu nevoie sa vb cu cineva Poate ca daca aveai mai multe informatii legate de cultura specifica sotului tau , daca luai in calcul faptul ca vei trai departe de familia ta altfel ai fi privit lucrurile atunci. In opinia mea tu ai crezut ca l-ai apucat pe Dumnezeu de un picior cand te-ai maritat cu un barbat ce iti oferea perspectiva plecarii din Romania. Din pacate ai facut o eroare de ordin geografic. Ar fi trebuit sa te orientezi catre tari ceva mai nordice. In mod sigur acum ti-ar fi fost mai usor. In opinia mea, viata devine foarte grea si lipsita de satisfactii in situatia in care iei decizia de a te casatorii fiind pe jumatate indragostit, pe jumatate rational(interesat) si pe langa asta mai faci si un copil sau doi doar pentru ca asa a dat Dumnezeu si nu pentru ca ti i-ai fi dorit din tot sufletul.
Radu_Cristian_1 Postat pe 18 Iulie 2014 16:05
De la: HABIBA_CHANDRAMUCKI, la data 2014-07-18 15:52:39buna draga mea eu cred ca nu e anormal sa gandesti asa;eu mama casatorit la 19 ani si am facut un copil ce mi lam dorit.acum insa am 24 DE ANI SI CREDEMA MAM CHINUIT EXTREM de tare cu copilul nimeni nu ma ajutat nimeni nu ma sprijinit mereu probleme financiare mereu pe drumuri dintro tara in alta si vad ca; copilul nu sa adaptat nu vrea sa mearga la gradinita nu vrea sa faca nimic e raut urla pur si simplu ma simt neputincioasa in fata lui nici cu sotul nu ma mai inteleg din cauza lui copil efectiv imi iese pe nas toooaate,te intelg si daca nu esti pregatita nu face draga mea decat sa faci si apoi sa regreti ca si mine sa ajungi sa te deprimi si sa vrei sa pleci sa lasi totul in urma.nu face greseala ce eu am facuto....daca vrei sa mai vb lasami mesaj pe privat as avea si eu nevoie sa vb cu cineva Draga mea,cazul tau difera foarte mult de cel al autoarei acestui subiect de topic!! Tu te-ai angajat intr-o casnicie si ai facut-o imatur,fiind foarte tanara!!Te-ai hazardat intr-o lume ,care prezinta diferente majore,in raport cu cea existenta in tara noastra!!Diferente concretizate in orice domeniu al societatii!!!Sunt convinsa ca ai devenit mama fiind fortata de dogma religioasa,convingerile si educatia carora s-a supus sotul tau si carora a trebuit sa le devii fidela prin incheierea casatoriei!!Ai adus pe lume un copilas,dar nu esti pregatita,nici acum,sa il cresti si sa il educi,caci esti singura si neajutorata intr-o tara unde femeia este minimalizata si care are doar datorii si responsabilitati impuse,in special, cele legate de existenta copiilor!!!Nu vei fi inteleasa de nimeni si nu vei primi ajutor din partea nimanui!!!Aceasta este regula in tara respectiva,femeia este indobitacita,ceea ce conduce la degradarea ei!! Te-ai grabit sa te casatoresti si ai fost fortata sa devii mama,sunt convinsa de acestea!!Nu poti divorta,nu iti este permis,si va trebui sa iti accepti situatia in care te afli!!Esti atat de tanara si te-ai izbit de un perete greu de doborat!!!Nu cunosc foarte bine legislatia practicata in acea tara,dar cred ca,in cazul in care te vei separa de sot,vei pierde custodia asupra copilului!!! Nu stiu,a existat vreodata iubire intre voi doi,ca sot si sotie???Esti intre copil si familia cu toate restrictiile ei,este greu de spus daca vei fi fericita de acum incolo!! Copilul a scapat de sub control,nu ai stiut sa il stapanesti si viata voastra va fi afectata de aceasta!!!Sotul tau ar trebui sa te inteleaga si sa te ajute,dar ma indoiesc ca o va face!!Nu ii permit traditia si educatia inoculate de catre societatea respectiva!! In cazul tau,da,este adevarat,maternitatea nu este indicata!!!
kudika_15804 Postat pe 18 Iulie 2014 16:47
De la: kudika410831, la data 2014-07-18 13:49:26Va multumesc pentru raspunsurile date unele mai putin critice, altele mai mult. Nu voi deveni o fosta membra kudika cum spunea #Radu_Cristian_1 pentru ca m-am "confesat" ca sa zic asa spunandu-mi problema mea aici fiind pregatita sa primesc si raspunsuri mai dure daca pot sa spun asa. In final pot spune ca oricum aici am vrut sa abtin niste pareri si puncte de vedere de la mame sau viitoare mame si experientele lor, iar decizia nu poate apartine altcuiva decat mie si nimeni nu poate sa schimbe acest lucru si tin sa mai spun ca (acum daca o sa spuneti:pai de ce ai mai vrut raspunsuri si pareri daca tot pe a ta o tii) chiar daca parerea nu poate fi schimbata de niste mesaje de pe un forum, mesajele voastre au insa o pondere si un procent de influenta asupra gandirii mele. O zi minunata va doresc. Eu zic ca o discutie pe aceasta tema , cu mama ta , te-ar ajuta cel mai mult , sa-ti povesteasca cat de implinita s-a simtit pe perioada sarcinii , in asteptarea venirii pe lume a o parte din ea , adica TU. Sunt sentimente si stari deosebite , chiar unice . Nu te mai lasa influentata de femei care dupa ce au adus copii pe lume , le descurajeaza pe celelalte care nu au inca ! Desigur ca decizia iti apartine , insa tot tu ai precizat ca-ti doresti copii !!!! dar teama de cele auzite din jur , te determina sa gandesti negativ . Priveste mamicile din jurul tau si vei vedea ca sunt toate fericite , chiar daca tie ti se zice contrariul. Aducerea unui sufletel pe lume , este singura implinire sufleteasca si singura bogatie care nu poate inlocuita de nimic altceva ! Vei avea un sufletel al tau , care te va iubii neconditionat , in aceeasi masura in care tu ii vei oferii . Succes
-Iulya Postat pe 18 Iulie 2014 18:04
De la: kudika410831, la data 2014-07-18 13:49:26Va multumesc pentru raspunsurile date unele mai putin critice, altele mai mult. Nu voi deveni o fosta membra kudika cum spunea #Radu_Cristian_1 pentru ca m-am "confesat" ca sa zic asa spunandu-mi problema mea aici fiind pregatita sa primesc si raspunsuri mai dure daca pot sa spun asa. In final pot spune ca oricum aici am vrut sa abtin niste pareri si puncte de vedere de la mame sau viitoare mame si experientele lor, iar decizia nu poate apartine altcuiva decat mie si nimeni nu poate sa schimbe acest lucru si tin sa mai spun ca (acum daca o sa spuneti:pai de ce ai mai vrut raspunsuri si pareri daca tot pe a ta o tii) chiar daca parerea nu poate fi schimbata de niste mesaje de pe un forum, mesajele voastre au insa o pondere si un procent de influenta asupra gandirii mele. O zi minunata va doresc. e clar ca nu esti inca pregatita sa devii mama si acest lucru trebuie sa discuti serios cu sotul tau......insasi corpul tau nu doreste acest lucru,va venii un timp cand iti vei dorii cu adevarat!
Titanika Postat pe 18 Iulie 2014 18:45
buna iti multumesc foarte mult pentru mesaj....chiar aveam nevoie sa vorbesc cu cineva si chiar aveam nevoie sa aud niste vobe macar niste cuvinte de la cv.iti multumesc din tot sufletul conteaza foarte mult pentru mine....as vrea sa imi spun povestea mea si multe lucruri ce mau afectat si cred eu mau facut sa gandesc asa.legae de traditia si de cultura eu sunt musulmana convertita inainte de al cunoaste si al sti pe sotul meu convertirea mea fiind una din proprie initiativa.pe sotul meu lam cunoscut prin intermediul unei prietene am vb o luna de zile si apoi nem casatorit cu contract la moschee si spoi dupa patru luni neam casatorit legal;insarcinata am ramas dupa vreo doua luni de la casatoria la moschee si dorindumi extrem de mult copilul.iubesc copii si sincer chiar lam dorit.poate ca am ajuns sa gandesc asa si in urma a doua avorturi ce leam avut din cauza ca sotul meu nu isi mai dorea copii si mereu imi reprosa ca miai adus pe cap unul ce mai vrei altuu;nici situatia financiara a noastra nu e buna daravorturile mau distrus am ajuns sa ma uras pe mine de ce fac asta si in religia mea e un pacat f mare;poate de aia eu sunt asa de distrusa.legat de khaled baietelul meu simt ca lam scapat de sub control dar incerc sa trec peste toate,dat fiind faptul ca tatal lui numai invata nu se prea ocupa de el automat doar eu sunt in viata lui si cred ca e f dependent de mine.pt mine a fost greu sa constat ca nu vrea la gradinita vroiam si eu dupa 3 ani jumate in care numi langa el am fost sa fac si eu ceva pt ca am invatat f bn vroiam si eu sa fac o facultate ceva dar nu pot simt ca nu mai am stapanire pe viata mea.acum sotul imi zice sa il las cu el la soacra aici in tunisia si sa plec dar idiferent de cum e copilul meu nu imi vine sa il las nu stiu ma doare sufletul pt ca eu mi lam dorit si acuma sa il las??,?ce mama sunt eu???ma doare
HABIBA_CHANDRAMUCKI Postat pe 18 Iulie 2014 19:46
De la: kudika_15804, la data 2014-07-18 16:47:43 De la: HABIBA_CHANDRAMUCKI, la data 2014-07-18 15:52:39buna draga mea eu cred ca nu e anormal sa gandesti asa;eu mama casatorit la 19 ani si am facut un copil ce mi lam dorit.acum insa am 24 DE ANI SI CREDEMA MAM CHINUIT EXTREM de tare cu copilul nimeni nu ma ajutat nimeni nu ma sprijinit mereu probleme financiare mereu pe drumuri dintro tara in alta si vad ca; copilul nu sa adaptat nu vrea sa mearga la gradinita nu vrea sa faca nimic e raut urla pur si simplu ma simt neputincioasa in fata lui nici cu sotul nu ma mai inteleg din cauza lui copil efectiv imi iese pe nas toooaate,te intelg si daca nu esti pregatita nu face draga mea decat sa faci si apoi sa regreti ca si mine sa ajungi sa te deprimi si sa vrei sa pleci sa lasi totul in urma.nu face greseala ce eu am facuto....daca vrei sa mai vb lasami mesaj pe privat as avea si eu nevoie sa vb cu cineva Draga mea,cazul tau difera foarte mult de cel al autoarei acestui subiect de topic!! Tu te-ai angajat intr-o casnicie si ai facut-o imatur,fiind foarte tanara!!Te-ai hazardat intr-o lume ,care prezinta diferente majore,in raport cu cea existenta in tara noastra!!Diferente concretizate in orice domeniu al societatii!!!Sunt convinsa ca ai devenit mama fiind fortata de dogma religioasa,convingerile si educatia carora s-a supus sotul tau si carora a trebuit sa le devii fidela prin incheierea casatoriei!!Ai adus pe lume un copilas,dar nu esti pregatita,nici acum,sa il cresti si sa il educi,caci esti singura si neajutorata intr-o tara unde femeia este minimalizata si care are doar datorii si responsabilitati impuse,in special, cele legate de existenta copiilor!!!Nu vei fi inteleasa de nimeni si nu vei primi ajutor din partea nimanui!!!Aceasta este regula in tara respectiva,femeia este indobitacita,ceea ce conduce la degradarea ei!! Te-ai grabit sa te casatoresti si ai fost fortata sa devii mama,sunt convinsa de acestea!!Nu poti divorta,nu iti este permis,si va trebui sa iti accepti situatia in care te afli!!Esti atat de tanara si te-ai izbit de un perete greu de doborat!!!Nu cunosc foarte bine legislatia practicata in acea tara,dar cred ca,in cazul in care te vei separa de sot,vei pierde custodia asupra copilului!!! Nu stiu,a existat vreodata iubire intre voi doi,ca sot si sotie???Esti intre copil si familia cu toate restrictiile ei,este greu de spus daca vei fi fericita de acum incolo!! Copilul a scapat de sub control,nu ai stiut sa il stapanesti si viata voastra va fi afectata de aceasta!!!Sotul tau ar trebui sa te inteleaga si sa te ajute,dar ma indoiesc ca o va face!!Nu ii permit traditia si educatia inoculate de catre societatea respectiva!! In cazul tau,da,este adevarat,maternitatea nu este indicata!!! credma pot sa divortez daca vreau dar eu am inca sentimenete fata de sotul meu idiferent de ce am trait cu el...si am un copil pe care nu pot si nu cred ca pot sa il las asa dar fericita nu sunt ...asta e clar nu este un parc aici unde sa iesi cu copil copii se joaca in strada eu trebuie sa stau in fata caselor de oameni straini ca si copilul meu sa vada macar copii e pustiu tare...atsa este incerc sa rabd;
HABIBA_CHANDRAMUCKI Postat pe 18 Iulie 2014 19:52
De la: HABIBA_CHANDRAMUCKI, la data 2014-07-18 19:52:50 De la: kudika_15804, la data 2014-07-18 16:47:43 De la: HABIBA_CHANDRAMUCKI, la data 2014-07-18 15:52:39buna draga mea eu cred ca nu e anormal sa gandesti asa;eu mama casatorit la 19 ani si am facut un copil ce mi lam dorit.acum insa am 24 DE ANI SI CREDEMA MAM CHINUIT EXTREM de tare cu copilul nimeni nu ma ajutat nimeni nu ma sprijinit mereu probleme financiare mereu pe drumuri dintro tara in alta si vad ca; copilul nu sa adaptat nu vrea sa mearga la gradinita nu vrea sa faca nimic e raut urla pur si simplu ma simt neputincioasa in fata lui nici cu sotul nu ma mai inteleg din cauza lui copil efectiv imi iese pe nas toooaate,te intelg si daca nu esti pregatita nu face draga mea decat sa faci si apoi sa regreti ca si mine sa ajungi sa te deprimi si sa vrei sa pleci sa lasi totul in urma.nu face greseala ce eu am facuto....daca vrei sa mai vb lasami mesaj pe privat as avea si eu nevoie sa vb cu cineva Draga mea,cazul tau difera foarte mult de cel al autoarei acestui subiect de topic!! Tu te-ai angajat intr-o casnicie si ai facut-o imatur,fiind foarte tanara!!Te-ai hazardat intr-o lume ,care prezinta diferente majore,in raport cu cea existenta in tara noastra!!Diferente concretizate in orice domeniu al societatii!!!Sunt convinsa ca ai devenit mama fiind fortata de dogma religioasa,convingerile si educatia carora s-a supus sotul tau si carora a trebuit sa le devii fidela prin incheierea casatoriei!!Ai adus pe lume un copilas,dar nu esti pregatita,nici acum,sa il cresti si sa il educi,caci esti singura si neajutorata intr-o tara unde femeia este minimalizata si care are doar datorii si responsabilitati impuse,in special, cele legate de existenta copiilor!!!Nu vei fi inteleasa de nimeni si nu vei primi ajutor din partea nimanui!!!Aceasta este regula in tara respectiva,femeia este indobitacita,ceea ce conduce la degradarea ei!! Te-ai grabit sa te casatoresti si ai fost fortata sa devii mama,sunt convinsa de acestea!!Nu poti divorta,nu iti este permis,si va trebui sa iti accepti situatia in care te afli!!Esti atat de tanara si te-ai izbit de un perete greu de doborat!!!Nu cunosc foarte bine legislatia practicata in acea tara,dar cred ca,in cazul in care te vei separa de sot,vei pierde custodia asupra copilului!!! Nu stiu,a existat vreodata iubire intre voi doi,ca sot si sotie???Esti intre copil si familia cu toate restrictiile ei,este greu de spus daca vei fi fericita de acum incolo!! Copilul a scapat de sub control,nu ai stiut sa il stapanesti si viata voastra va fi afectata de aceasta!!!Sotul tau ar trebui sa te inteleaga si sa te ajute,dar ma indoiesc ca o va face!!Nu ii permit traditia si educatia inoculate de catre societatea respectiva!! In cazul tau,da,este adevarat,maternitatea nu este indicata!!! credma pot sa divortez daca vreau dar eu am inca sentimenete fata de sotul meu idiferent de ce am trait cu el...si am un copil pe care nu pot si nu cred ca pot sa il las asa dar fericita nu sunt ...asta e clar nu este un parc aici unde sa iesi cu copil copii se joaca in strada eu trebuie sa stau in fata caselor de oameni straini ca si copilul meu sa vada macar copii e pustiu tare...atsa este incerc sa rabd; iubire a fost intre noi eu acuma simt ca el nu ma mai iubeste de si zice ca nu e adevarat el mereu ma invinovateste pentru copil cand face crize eu am inceput sa ma simt neputinciaoasa si nu ma simt o mama buna d deloc si nici el nu ma ajuta....
HABIBA_CHANDRAMUCKI Postat pe 18 Iulie 2014 19:59
De la: HABIBA_CHANDRAMUCKI, la data 2014-07-18 19:52:50 credma pot sa divortez daca vreau dar eu am inca sentimenete fata de sotul meu idiferent de ce am trait cu el...si am un copil pe care nu pot si nu cred ca pot sa il las asa dar fericita nu sunt ...asta e clar nu este un parc aici unde sa iesi cu copil copii se joaca in strada eu trebuie sa stau in fata caselor de oameni straini ca si copilul meu sa vada macar copii e pustiu tare...atsa este incerc sa rabd; Draga mea,nu esti fericita,si te rog,crede-ma,existenta copilului nu compenseaza lipsa fericirii din inima ta!!! Faptul ca nu exista spatii verzi si locuri de joaca pentru copii este trist,dar cred ca, acest aspect este specific tarii si localitatii respective,nu este vina nimanui si este o realitate ,pe care trebuie sa o accepti atat timp cat locuiesti in acel mediu!!!!Ar fi trebuit sa te interesezi de toate detaliile legate de locatia in care vei locui,cu mult timp inainte de a te casatori si a pleca din Romania!!! Sunt diferente intre cele doua culturi,ori le accepti,ori renunti daca nu suporti regimul de detentie voluntara,nu exista alte cai!!
kudika_15804 Postat pe 18 Iulie 2014 20:01
De la: kudika_15804, la data 2014-07-18 20:01:53 De la: HABIBA_CHANDRAMUCKI, la data 2014-07-18 19:52:50 credma pot sa divortez daca vreau dar eu am inca sentimenete fata de sotul meu idiferent de ce am trait cu el...si am un copil pe care nu pot si nu cred ca pot sa il las asa dar fericita nu sunt ...asta e clar nu este un parc aici unde sa iesi cu copil copii se joaca in strada eu trebuie sa stau in fata caselor de oameni straini ca si copilul meu sa vada macar copii e pustiu tare...atsa este incerc sa rabd; Draga mea,nu esti fericita,si te rog,crede-ma,existenta copilului nu compenseaza lipsa fericirii din inima ta!!! Faptul ca nu exista spatii verzi si locuri de joaca pentru copii este trist,dar cred ca, acest aspect este specific tarii si localitatii respective,nu este vina nimanui si este o realitate ,pe care trebuie sa o accepti atat timp cat locuiesti in acel mediu!!!!Ar fi trebuit sa te interesezi de toate detaliile legate de locatia in care vei locui,cu mult timp inainte de a te casatori si a pleca din Romania!!! Sunt diferente intre cele doua culturi,ori le accepti,ori renunti daca nu suporti regimul de detentie voluntara,nu exista alte cai!! si atunci ce sa fac????sa plec in romania???nici nu mai stiu sunt intro probleme din care nu stiu cum sa ies imi iubesc copilul si si sotul si vreau sa fiu langa ei...dar nu sunt fericita sa stau pentru fericirea copilului si eu sa raman asa??iti multumesc pentru mesaje
HABIBA_CHANDRAMUCKI Postat pe 18 Iulie 2014 20:18
De la: HABIBA_CHANDRAMUCKI, la data 2014-07-18 20:18:46 De la: kudika_15804, la data 2014-07-18 20:01:53 De la: HABIBA_CHANDRAMUCKI, la data 2014-07-18 19:52:50 credma pot sa divortez daca vreau dar eu am inca sentimenete fata de sotul meu idiferent de ce am trait cu el...si am un copil pe care nu pot si nu cred ca pot sa il las asa dar fericita nu sunt ...asta e clar nu este un parc aici unde sa iesi cu copil copii se joaca in strada eu trebuie sa stau in fata caselor de oameni straini ca si copilul meu sa vada macar copii e pustiu tare...atsa este incerc sa rabd; Draga mea,nu esti fericita,si te rog,crede-ma,existenta copilului nu compenseaza lipsa fericirii din inima ta!!! Faptul ca nu exista spatii verzi si locuri de joaca pentru copii este trist,dar cred ca, acest aspect este specific tarii si localitatii respective,nu este vina nimanui si este o realitate ,pe care trebuie sa o accepti atat timp cat locuiesti in acel mediu!!!!Ar fi trebuit sa te interesezi de toate detaliile legate de locatia in care vei locui,cu mult timp inainte de a te casatori si a pleca din Romania!!! Sunt diferente intre cele doua culturi,ori le accepti,ori renunti daca nu suporti regimul de detentie voluntara,nu exista alte cai!! si atunci ce sa fac????sa plec in romania???nici nu mai stiu sunt intro probleme din care nu stiu cum sa ies imi iubesc copilul si si sotul si vreau sa fiu langa ei...dar nu sunt fericita sa stau pentru fericirea copilului si eu sa raman asa??iti multumesc pentru mesaje am ajuns chiar sa nu mai ies afara din casa si sa imi fie rusine cu copilul cand imi face crize ca mai vrea afara ca mai vrea la copii simt ca nu reusesc sa il conving sa ma asuclte.si sunt mereu ocupata in casa sa fac mancare sa fie si pt copil si pt sot sa fie curat sa fie de toate cateodata nu am timp si nuam unde sa ies e asa de cald...nici o umbra nu este ma deprima toate..;
HABIBA_CHANDRAMUCKI Postat pe 18 Iulie 2014 20:23
De la: HABIBA_CHANDRAMUCKI, la data 2014-07-18 20:18:46 si atunci ce sa fac????sa plec in romania???nici nu mai stiu sunt intro probleme din care nu stiu cum sa ies imi iubesc copilul si si sotul si vreau sa fiu langa ei...dar nu sunt fericita sa stau pentru fericirea copilului si eu sa raman asa??iti multumesc pentru mesaje I-ai propus sotului tau sa veniti in Romania,macar pentru o perioada de timp????Voi doi comunicati in vreun fel??Te intreb aceasta tocmai datorita diferentelor existente intre cele doua natii,acestea distrug relatiile daca nu se discuta despre neajunsurile aduse in familiile respective!!!Explica-i sotului ca nu te-ai obisnuit cu stilul lor de viata si in conditiile in care copiii nu beneficiaza de activitati specifice varstei lor!!!Incearca sa comunici cu el,daca exista sentimente reale intre voi!!!Nu mai sunteti singuri,aveti un copil de crescut!!!!
kudika_15804 Postat pe 18 Iulie 2014 20:26

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Buna ziua	2	De la: kudika189811 6 Iulie 2010 14:21
Sarcina	17	De la: Myky2525 12 August 2012 20:08
ma ajuta cineva cu un sfat?	21	De la: one_baby 4 Decembrie 2010 13:51

Pot concepe un bebe imediat dupa un tratament cu antibiotic?	15	De la: cristinne83 12 Septembrie 2014 15:50
Calendare personalizate la super pret...cel mai frumos cadou	1	De la: rebecrysa 19 Septembrie 2009 00:26