Intr-un varf de munte se inaltau trei copaci micuti… ei visau la ce voiau sa devina cand urma sa creasca mari.

7 Lectii de viata puternice invatate din Alchimistul

Primul copac mic s-a uitat la stele si a spus: “Vreau sa fiu o comoara. Vreau sa fiu acoperit cu aur si in jurul meu sa fie numai pietre pretioase. Voi fi cel mai frumos cufar din lume.”

Al doilea copac s-a uitat in departare, la ocean: “Vreau sa calatoresc apele puternice care transporta regi importanti. Voi fi cea mai frumoasa corabie din lume.”

Al treilea copac a privit in jos in vale, unde barbatii si femeile lucrau in orasul aglomerat: “Nu vreau sa parasesc varful muntelui deloc. Vreau sa cresc atat de inalt incat atunci cand oamenii se opresc sa se uite la mine, ei sa ridice ochii spre cer si sa se gandeasca la Dumnezeu. Eu voi fi cel mai inalt copac din lume.”
Anii au trecut. Au fost ploi multe, zile cu soare puternic… iar micii copaci au crescut inalti. Intr-o zi, trei taietori de lemne au urcat pe munte.

Primul taietor de lemne s-a uitat la primul copac si a spus: “Acest copac este frumos. Este perfect pentru mine.” Cu o singura lovitura de topor, primul copac a fost pus la pamant.

“Acum ma voi transforma intr-un cufar frumos. Voi pastra o comoara minunata.” – a spus primul copac.
Cel de-al doilea taietor de lemne s-a uitat la al doilea copac si a zis: “Acest copac este puternic, este perfect pentru mine.” Cu o lovitura de topor, al doilea copac a fost pus la pamant.

“Acum voi nagiva prin apele puternice.” – a spus cel de-al doilea copac. “Voi fi o nava puternica pentru imparati mari.”

Cel de-al treilea copac a simtit o lovitura in inima cand a vazut ca ultimul taietor de lemne se uita catre el. Statea drept si inalt, parea un drum catre cer.

Dar taietorul de lemne nici nu s-a uitat in sus: “Orice fel de copac va fi bun pentru mine.” – a murmurat el. Cu o lovitura de topor, al treilea copac a cazut la pamant.

Primul copac s-a bucurat cand taietorul de lemne l-a dus la un atelier de tamplarie. Dar tamplarul l-a transformat intr-o casuta pentru animale. Copacul nu a fost acoperit nici nu aur si nu a putut depozita nicio comoara. El era acoperit cu rumegus si umplut cu fan pentru animalele de ferma.

Al doilea copac a zambit cand taietorul de lemne l-a dus la un santier naval, insa nu l-a transformat intr-o corabie puternica. In schimb, copacul odata puternic a fost transformat intr-o barca de pescuit simpla. Era prea mic si prea slab pentru a naviga pe un ocean sau chiar un rau. In schimb, a fost dus la un lac mic.

Cel de-al treilea copac era confuz cand taietorul de lemne il taia in grinzi puternice si l-a lasat intr-un deposit de cherestea.

“Ce s-a intamplat?” – a intrebat copac. “Tot ce am vrut a fost sa raman pe varful muntelui si sa arat catre Dumnezeu.”

Multe zile si nopti au trecut. Cei trei copaci aproape ca au uitat de visele lor. Insa intr-o noapte, o femeie tanara a ajuns la primul copac; i-a placut foarte mult.

“As putea face un leagan din el pentru copilul nostru.” – i-a spus sotul ei.

Mama si-a strans in brate pruncul si a zambit in timp ce lumina stelelor stralucea lemnul robust.

“Aceasta iesle este minunata.” – a soptit ea.

Si deodata primul copac stia ca detine cea mai mare comoara din lume.

Intr-o seara, un calator obosit si prietenii lui s-au inghesuit in barca facuta din al doilea copac. Calatorul a adormit in barca, insa s-a trezit in furtuna. Micul copac se cutremura. Stia ca nu avea puterea de a transporta atat de multi pasageri in conditii de siguranta prin vant si ploaie.

Omul obosit a ridicat usor mana si a spus “Pace”. Furtuna s-a oprit la fel de repede cum a inceput.

Si dintr-o data cel de-al doilea copac stia ca transporta regele cerului si al pamantului.

Intr-o vineri dimineata, cel de-al treilea copac a fost uimit cand grinzile lui au fost smulse de pe rafturi. S-a cutremurat cand a vazut ca oamenii bateau cuie in el. Se simtea urat si ranit. Dar duminica dimineata, cand soarele a rasarit si pamantul zburda de bucurie sub el, micutul copac si-a dat seama ca dragostea lui Dumnezeu a schimbat totul. Era un copac puternic, ce ajutase la construirea unei biserici. Si de fiecare data cand oamenii se uitau la biserica, se gandeau la Dumnezeu. Asta era mai bine decat a fi cel mai inalt copac din lume.

Data viitoare cand te vei simti la pamant pentru ca nu vei obtine ceea ce vrei, ai rabdare; Dumnezeu se gandeste la ceva mai bun pentru a iti oferi.

Sursa poveste necunoscuta

foto prima pagina: copaci iarna in ceata, Shutterstock

15 Lectii de viata de la Rumi pentru a reduce stresul in perioada sarbatorilor
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: