Barbatul care mi-a schimbat viata

Mihai era tipul de om pe care iubeai sa il urasti. Era intotdeauna foarte vesel si de fiecare data avea ceva pozitiv de spus. Era un manager diferit, chiar unic, deoarece avea un numar de chelneri care il urmau din restaurant in restaurant. Cand se angaja intr-un alt restaurant, el venea cu intreaga echipa. Motivul pentru care acesti oameni il urmau pe Mihai era atitudinea lui. Era un motivator natural. Daca un angajat avea o zi proasta, el il ajuta sa priveasca partea pozitiva a situatiei.

Vazand acest stil de viata, intr-o zi mi-am depasit curiozitatea si am indraznit sa il intreb care este secretul lui: “Nu inteleg! Nu poti fi o persoana pozitiva tot timpul. Cum faci asta?”

El mi-a zambit si mi-a spus: “In fiecare dimineata ma trezesc si ma uit la mine in oglinda. Imi spun: Mihai, ai doua optiuni azi. Poti alege sa fii intr-o stare de spirit foarte buna sau poti alege sa fii trist si deprimat. Aleg intotdeauna starea de spirit buna.

De fiecare data cand ceva rau se intampla, pot alege sa fiu o victima sau pot alege sa invat din aceasta intamplare. Asa ca aleg sa invat din ea.

De fiecare data cand cineva vine la mine trist, pot alege sa accept plangerea lui sau il pot ajuta sa vada partea pozitiva a vietii. Aleg partea pozitiva a vietii.”

“Da, sigur… nu e atat de usor.” – am protestat eu, destul de nervoasa.

“BA DA… ESTE. Viata consta doar in alegeri. Cand dai deoparte toate straturile problemei, intelegi ca fiecare situatie depinde de o alegere. Tu alegi cum sa reactionezi. Tu alegi modul in care oamenii iti afecteaza starea de spirit. Poti alege sa fii vesel sau poti alege sa fii dezamagit. Este alegerea ta cum iti traiesti viata.” – mi-a mai spus el.

Am stat si m-am gandit la ce mi-a spus Mihai. La scurt timp dupa aceasta discutie, mi-am deschis propriul restaurant, am vrut sa am afacerea mea. Am pierdut legatura, insa de multe ori m-am gandit la el cand am facut o alegere.

Cativa ani mai tarziu, am aflat ca Mihai a facut ceva ce niciun angajat nu ar trebui sa faca intr-un restaurant: intr-o noapte, a uitat usa din spatele restaurantului deschisa si a fost jefuit si amenintat cu arma de trei hoti. In timp ce incerca sa deschida seiful, mana lui tremuranda a alunecat pe cifre, gresind combinatia. Hotii au intrat in panica si l-au impuscat.

Din fericire, Mihai a fost gasit repede de un angajat si trimis de urgenta la spital. Dupa 18 ore de operatie si saptamani de terapie intensiva, el a fost externat cu fragmente de gloante inca in trupul lui.

L-am revazut dupa aproximativ sase luni de la accident. Cand l-am intrebat cum se simte el mi-a raspuns: “Sunt foarte bine! Vrei sa vezi cicatricile mele?”

Nu am vrut sa ii vad ranile, m-ar fi speriat de groaza. Insa l-am intrebat ce i-a trecut prin minte in acele momente.

“Primul lucru a fost ca ar fi trebuit sa incui usa din spate. Apoi, cand stateam lipit de podea, mi-am amintit ca am doua optiuni: fie aleg sa traiesc, fie aleg sa mor. Am ales sa traiesc.” – mi-a raspuns zambind.
“Nu ai fost speriat? Ti-ai pierdut cunostinta?” – l-am intrebat eu curios.

Mihai a adaugat: “Medicii de pe ambulanta au fost extraordinari. Imi spuneau tot timpul ca voi fi bine. Dar cand m-au dus in camera de urgenta si am vazut expresiile de pe chipurile medicilor si ale asistentelor de acolo, mi-am dat seama ca este grav. In ochii lor am citit <<Este un om mort!>>. Stiam ca trebuie sa iau masuri.”

“Si ce ai facut?” – am intrebat eu curioasa.

“Ei bine, era o asistenta foarte galagioasa, care imi tot punea intrebari. M-a intrebat daca sunt alergic la ceva anume. Si eu am raspuns <<DA>>. Medicii si asistentele se uitau mirati la mine, oprindu-se din pregatirile pentru operatia mea. Am luat o gura de aer si am strigat <<Gloante! Sunt alergic la gloante>>. Ei au inceput sa rada, iar eu le-am spus <<Eu aleg sa traiesc. Operati-ma ca si cum as fi viu si nu mort.>>”.

Mihai a trait datorita profesionalismului doctorilor, dar si datorita atitudinii sale uimitoare. Am invatat de la el ca in fiecare zi avem posibilitatea de a trai pe deplin. La urma urmei, atitudinea este totul.

foto prima pagina: Aleshyn_Andrei, Shutterstock

---