Povestea care iti va atinge inima

A intalnit-o la o petrecere. A observat-o dintr-o multime de femei... multi barbati incercau sa o cucereasca, sa vorbeasca cu ea. El era un tip obisnuit, nimeni nu ii acorda atentie.

La finalul petrecerii, el si-a gasit in cele din urma curajul sa o vinte sa bea o cafea cu el. Ea a fost surprinsa, insa din politete, a acceptat. S-au asezat intr-o cafenea frumoasa... el era prea nervos pentru a spune ceva, ea se simtea inconfortabil. Si chelnerita cu cafea nu mai venea.

Ea continua sa se gandeasca: "Te rog, hai sa trecem peste... lasa-ma sa merg acasa."

La un moment dat, cafelele au fost servite. Tanarul a spus: "Va rog, imi puteti aduce si niste sare? Multumesc!"

Toata lumea s-a uitat la el atat de ciudat. Fata lui a devenit rosie... dar totusi, el a pus sare in cafea, a amestecat si a baut.

Ea, extrem de curioasa, l-a intrebat: "De ce acest obicei ciudat?"

El a luat cateva inghitituri, apoi a raspuns: "Cand eram baietel, am trait aproape de mare. Imi placea sa ma joc in fiecare zi in nisipul umed. Inca imi amintesc gustul marii... Aceasta cafea sarata, de fiecare data cand o beau, imi aminteste de copilarie, de orasul meu natal... Mi-e dor de parintii mei care inca sunt acolo... mi-e dor de casa, de copilarie."

In timp ce a spus acest lucru, ochii lui s-au umplut de lacrimi.

Ea a fost impresionata. Un barbat care vorbeste asa frumos despre dorul de casa trebuie sa fie un om care isi iubeste familia, caruia ii pasa de acasa si care este responsabil. Au trecut foarte repede peste emotii si au inceput sa vorbeasca. Ea a povestit, la randul sau, despre orasul natal, despre copilarie si familie. Aceasta a fost o intalnire reusita... de fapt, a fost un inceput frumos al povestii lor de dragoste.

Ei au continuat sa se intalneasca. Femeia si-a dat seama ca el este sufletul ei pereche, un barbat care ii indeplineste toate asteptarile: este tolerant, bun la suflet, cald, grijuliu. Daca nu ar fi fost evenimentul cu sarea in cafea, nu l-ar fi cunoscut cu adevarat.

Restul povestii este la fel care oricare alta frumoasa poveste de dragoste: printesa s-a casatorit cu printul si au trait o viata fericita.

Si da! De fiecare data cand facea cafea pentru el, ea punea o lingurita de sare in ceasca lui... fix asa cum ii placea lui.

Dupa 40 de ani, el a murit din cauza unei boli crunte. Intr-o zi, ea a gasit o scrisoare de la el:

"Draga mea, iarta-ma... Te rog mult... iarta-ma, dar te-am mintit. Am mintit o singura data. Iti amintesti prima noastra intalnire? Am fost atat de nervos incat am cerut sare in loc de zahar. Am fost prea rusinat sa recunosc, asa ca am mers mai departe cu gafa mea. Nu m-am gandit ca aceasta greseala ar putea porni o conversatie atat de sincera si de inima intre noi.

Mai tarziu am incercat sa iti spun adevarul de multe ori, dar mi-a fost teama ca ma vei crede un mincinos si ca niciodata nu vei mai avea incredere in mine. Acum, ca sunt pe patul de moarte si nu ma mai tem de nimic, iti spun adevarul: Nu-mi place cafeaua sarata... de fapt, o urasc! Ce gust ciudat are... dar, din moment ce imi faceai cafea cu atat de multa dragoste... nu am zis nimic si am continuat sa o beau intreaga mea viata.

Te rog, iarta-ma, draga mea... pentru ca te-am mintit in acea cafeanea si pentru ca nu ti-am spus adevarul de fiecare data cand ai facut cafea pentru mine. Nu mint acum cand iti spun... nu as putea sa mai beau cafeaua fara sare!

Te iubesc la nebunie!"

Acum, daca cineva o intreaba: "Ce gust are cafeaua sarata?"

Ea raspunde de fiecare data: "Este dulce.. si plina de dragoste!"

foto prima pagina: Stock-Asso, Shutterstock

---