In timp ce eram pe strada, cu ochii in telefon, incercand sa prind Pokemoni, un barbat firav, cu ochii tristi, a venit la mine. Cred ca i s-a parut ca nu stiu zona si m-am pierdut deoarece stateam si ma uitam doar la ecranul telefonului, schimband usor directiile.

7 Lectii de viata puternice invatate din Alchimistul

S-a apropiat de mine si m-a intrebat daca am nevoie de ajutor si daca trebuie sa ajung undeva. Am zambit, spunandu-i doar ca ma joc Pokemon. El a continuat sa ma intrebe ce inseamna asta si, foarte mandra, i-am aratat. Am putut chiar sa ii arat si cum sa il prinda si cum apare pe telefon incat sa il vezi ca si cum ar fi in lumea reala. A ras de naivitatea mea si apoi mi-a spus ca acum intelege cum de toti tinerii pe care ii vede pe strada stau cu capul plecat, uitandu-se in telefon.

Apoi mi-a multumit pentru ca am vorbit cu el si ca nu l-am ignorat asa cum fac majoritatea oamenilor cu care el incearca sa aiba conversatii. Eu eram in drum catre un restaurant din apropiere, voiam sa imi iau ceva de mancare... cand, dintr-o data, am vazut cum se schimba la fata. Parea mai abatut, iar ochii lui parca spuneau povesti triste. L-am intrebat daca este vreo problema. Fastacit, mi-a raspsuns:

"Uite, nu vreau sa crezi ca am intrat in discutie cu tine pentru ca incerca sa cersesc bani sa ceva de genul asta. Stiu o multime de oameni care cer bani pentru mancare, apoi merg si isi cumpara tigari si alcool. Eu nu fumez si nici nu beau. Crezi ca ai putea sa imi dai ceva de mancare? Exista vreo cale pentru a ma ajuta? Orice.. ti-as fi foarte recunoscator. Nu vreau bani.. de asta pot merge cu tine si stau afara."

Din moment ce deja mergeam catre restaurant, am zis sa il iau cu mine. Aveam de gand sa comand pentru acasa, asa ca i-am luat si lui un meniu. Cand m-a vazut ca ies de pe usa restaurantului cu doua pungi in mana, a inceput sa planga. A intrebat politicos daca ma poate imbratisa si i-am raspuns: "Bineinteles. Cu cel mai mare drag va dau o imbratisare, domnule! In schimb, pot face o fotografie cu dumneavoastra?"

Apoi, cand m-am intors si am vrut sa plec el a strigat dupa mine... "Domnisoara! Din toata inima as dori sa va multumesc pentru amabilitatea pe care mi-ati aratat-o. Ma bucur ca inca mai exista oameni tineri cu un suflet atat de mare care nu intorc spatele si nu se fac ca nu vad oamenii batrani, care au nevoie de ajutor."

In timp ce mi-a frant inima cu aceste cuvinte, am inteles ca el este de multe ori ignorat sau tratat urat. Intreaga zi am stat cu gandul la el, fiind extrem de multumita pentru faptul ca am putut sa il ajut cu o simpla mancare si ca i-am ridicat moralul doar petrecand cateva minute vorbind cu el."

Noi, tinerii, ar trebui sa facem mai des asta. Si ei sunt tot oameni si au nevoie de ajutorul nostru.

sursa material: Kimberly Schintzius, Facebook

foto prima pagina: Zastolskiy Victor, Shutterstock

15 Lectii de viata de la Rumi pentru a reduce stresul in perioada sarbatorilor
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: