Simona Ionascu: PR-ul este un MUST in viata noastra

Multi tineri sa gandesc sa plece din Romania. Ai trecut si tu prin aceasta etapa. Ce nu ai gasit la Milano din ce are Bucurestiul?

Da, in urma cu cativa ani plecam la Milano sa fac un master in comunicarea de brand de fashion, la Institutul European de Design, o scoala foarte celebra si cu o imagine foarte buna in lume. Mi-am vandut masina, m-am imprumutat de la ai mei si de la cativa prieteni de cateva mii de euro, in total cred ca am cheluit 50.000 euro intr-un singur an. A fost o experienta interesanta mai ales pentru faptul ca am avut colegi din peste 25 de tari ale lumii, am ascultat o gramada de povesti si am participat la multe seri columbiene, braziliene, indiene, mexicane. Cand am plecat din Romania, mi-am luat doar un bilet de avion dus. Am inchiriat in centru, la Porta Romana, o casa pentru un an si nu am crezut ca ma voi intoarce, insa PR fiind si povestind mereu strainiloir despre Bucurestiul cel magic cu oameni sufletisti, cu cluburi ca in Ibiza, cu muzica si filme americane la radio si tv, cu multinationale care isi trimit oamenii la traininguri prin alte tari, mi-am dat seama ca imi pot construi propria lume armonioasa aici, acasa.

HTag PR, agentia pe care ai fondat-o, este una dintre cele mai apreciate companii independente din domeniul comunicarii. Cum ai facut trecerea de la angajat la antreprenor? De ce ai preferat sa fii pe cont propriu?

Multumesc pentru aprecieri. Dupa ce m-am intors de la Milano, primul impuls a fost sa incerc sa ma angajez intr-un radio sau televiziune, dar mi-a iesit in cale Marius Moga, care mi-a propus sa facem ceva impreuna cu alti 4 profesionisti, asa ca am facut o firma. Nu a mers, el pleca mai mereu prin L.A., ceilalti aveau deja business-urile lor, eu cheltuisem toti banii la master si trebuia sa castig repede si sigur, iar proiectele pe care le gandiseram noi erau pe termen lung si cu castiguri in timp… asa ca am cautat pe net, am gasit o avocata care facea firme si le si gazduia in primul an si m-am trezit cu firma gata in doar cateva zile. Mi-a fost greu sa inteleg si sa armonizez notiuni de contabilitate si chiar niste principii juridice, tehnici de motivare a angajatilor cu metafora din texte si cu strategiile de pozitionare a produselor sau a artistilor pe piata. Am fost obisnuita sa gandesc, sa cer ok-ul, sa implementez, sa monitorizez si sa raportez. Dintr-odata a trebuit sa deleg, sa coordonez, sa decid.

Care sunt provocarile cu care se confrunta femeile antreprenor din Romania?

Industria in care am activat eu inainte de a infiinta HTag PR – radio, TV, case de discuri, advertising – este, in mare, una vesela, cu multe petreceri, cu muzica si reflectoare, artisti si “vedete”, e una stralucitoare, daca o privesti prin monoclu. Cand esti in mijlocul valtorii, insa, nu stii niciodata din ce parte vine furtuna mai apriga. Trebuie sa fii atent cu cine faci aliante, parteneriate, cu cine te postezi pe Instagram. Eu am renuntat la a mai fi atenta, pentru ca am incercat sa fiu in bune relatii cu toata lumea si am ales parteneriatele in functie de imprejurarile cele mai potrivite. Nu tin cu un radio mai mult decat cu altul, cu o casa de discuri mai mult decat cu alta, la un client mai mult decat la altul. Incerc sa le acord timp si interes in mod egal.

De multe ori m-am simtit pierduta, nesigura, slaba. Nu stiam cu cine sa ma sfatuiesc, nu stiam ce interese lezez prin actiunile mele. Uneori am pierdut contracte la care m-am chinuit zile si nopti, alteori am castigat extrem de usor, insa uneori imi spun in oglinda, ca si cum cineva m-ar filma cu o camera ascunsa: “Nu pune la suflet, Simona, e doar business”. Inca mai sunt momente in care simt ca sunt sclavul angajatilor si al clientilor mei, insa gandul asta dispare dupa cateva momente, sub cuvantul “antreprenoriat”. Vorba aia, “Asa e in tenis”.

Atunci cand iti vine sa lasi totul si sa fugi in lume, ce anume te face sa continui ce ai inceput?

Cand esti antreprenor ai presiune din mai multe parti. Odata sunt angajatii, nu poti sa ii lasi pe drumuri, au chirii de platit, credite, copii. Apoi mai sunt clientii, care asteapta de la tine sa continui ce ai inceput sa construiesti cu si pentru ei. Chiar daca pare hilar, sunt taxele la stat, cum sa emigrezi si sa te caute Fiscul pe acasa pe la parinti?! Si, poate cel mai realistic adevar este certitudinea ca nicaieri nu sunt cainii cu colaci in coada, oricat de tare ne-ar placea sa credem in povesti. Am fost crescuta in mentalitatea ca trebuie sa imi construiesc singura tot ce vreau sa fiu si sa am, sa fiu corecta pentru ca odata si odata, roata tot se intoarce.

Cum faci sa ramai feminina intr-o lume de business dominata de barbati?

Sincer, cred ca ma ajuta si mostenirea genetica un pic. Altfel, sport fac foarte putin, insa ma ridic de pe scaun de cel putin 10 ori intr-o ora, pentru a vorbi cu cate cineva la birou. Cand merg spre casa, prefer sa urc scarile 5 etaje in loc sa iau liftul, pe tocuri de 10 cm, vorbind la telefon cu mama, de obicei, pe care uit sa o sun cu zilele. A doua zi ma dor muschii si nu mai tin minte de ce. In rest, mi-am creat universul meu intr-un triunghi echilateral – banca e langa salonul de cosmetica, hair stylistul e langa supermarket si restaurantul preferat, in drum spre aeroport, un alt loc atat de drag mie.

A.G. Billig
5 Aprilie 2017

Urmareste-o pe A.G. Billig

Andreea Billig este scriitoare, autoare a best-seller-ului "I Choose...