Cum arată relația noastră cu mâncarea și cum ne influențează momentele petrecute împreună

Felul în care gătim și mâncăm spune mai mult despre noi decât ne imaginăm. Nu este vorba despre reguli stricte sau schimbări radicale, ci despre gesturi simple, repetate zi de zi: cum ne organizăm bucătăria, cât timp ne acordăm la masă sau cât de prezenți suntem în acele momente.

Recent, în cadrul unui eveniment online, au fost prezentate concluziile studiului IKEA Cooking & Eating Report 2026, realizat pe un eșantion de peste 32.000 de persoane din 31 de țări, inclusiv din România. Rezultatele oferă o imagine actuală și, uneori, surprinzătoare, despre modul în care oamenii gătesc, mănâncă și transformă mesele în momente de conectare, acasă.

Rezultatele studiului arată că deciziile legate de gătit și servirea mesei sunt din ce în ce mai mult ghidate de alegeri conștiente: cumpărături responsabile, folosirea alimentelor până la data de expirare și mai puțină risipă.

Gătitul acasă schimbă percepția

Unul dintre cele mai clare rezultate ale studiului IKEA Cooking Report 2026 este că pentru 42% dintre oameni, la nivel global, mâncarea gătită acasă este încă în topul preferințelor, fiind considerată mai sănătoasă. De asemenea, 34% dintre oameni se simt încrezători în abilitățile lor de gătit.

Interesant este modul în care oamenii percep gătitul, de exemplu, 55% asociază gătitul cu o activitate pozitivă. Indienii sunt cei mai predispuși să vadă gătitul ca pe o formă de exprimare a afecțiunii - 27% față de media globală de 15%. De asemenea, ei percep mai frecvent gătitul ca pe o formă de experimentare creativă - 32% față de 24% media globală.

Pentru 55% dintre români gătitul este o activitate care îi scapă de stres și îi ajută să se simtă mai energici, iar pentru 37% este parte din rutina zilnică. Când vine vorba despre ce aleg să mănânce acasă, românii sunt de acord asupra unui lucru: gustul este pe primul loc (61%), prioritar în fața rețetelor simple și rapide, a ingredientelor sănătoase sau a considerentelor legate de costuri.

Cu toate acestea, un fapt interesant este că 40% dintre oameni la nivel global preferă să gătească singuri. Doar 28% dintre cei care locuiesc cu partenerul se bucură să gătească împreună, iar pentru 7%, gătitul în doi a dus inevitabil la certuri.

Mesele servite împreună aduc mai multă satisfacție

Pentru mulți oameni, masa nu este doar despre hrană, ci și despre conexiune, a menționat antropologul Claude Fischler în timpul evenimentului online organizat de IKEA.

Realitatea este însă cu totul alta. La nivel gloabl, 40% dintre oameni se uită la TV în timp ce mănâncă împreună cu alți membri ai familiei, iar 15% se uită la TV chiar și atunci când mănâncă alături de musafiri. Și, din păcat, doar pentru 7% dintre oameni masa din bucătărie este o zonă fără dispozitive digitale.

În România, 76% dintre oameni iau cina împreună cu membrii familiei, iar mai mult de jumătate profită de aceste momente pentru a discuta despre evenimentele zilei, știri sau pentru a se uita la TV. Spre deosebire de obiceiurile globale, unde una din cinci persoane mănâncă pe canapea, marea majoritate a românilor preferă totuși să mănânce la masă, doar 6% aleg să mănânce pe canapea.

Mesele luate împreună, chiar și ocazional, pot contribui la creșterea satisfacției asociate momentului de interacțiune. Nu este nevoie de o masă festivă sau de mult timp petrecut la masă - uneori, un mic dejun liniștit alături de partener sau o cină fără televizor sau telefon poate fi suficientă. Atmosfera și atenția acordată momentului contează mai mult decât durata propriu-zisă a mesei și pot reduce tendința de a mânca pe fugă.

Risipa alimentară schimbă modul în care vedem mâncarea

Reducerea risipei nu este doar o chestiune practică, ci și una emoțională. Când folosești tot ceea ce ai cumpărat, apare o formă de respect față de mâncare și față de timpul investit în pregătirea ei. Pentru a reduce risipa alimentară, soluțiile eficiente sunt de obicei simple și țin mai ales de organizare și de câteva obiceiuri ușor de păstrat în timp, spune Lorena Lourido Gomez, Global Food Manager, IKEA Retail (Ingka Group).

La nivel global, una din trei persoane consumă alimente expirate. Germanii sunt pe primul loc, iar 55% dintre aceștia consumă alimente expirate pentru a evita risipa.

Și în România, oamenii au devenit conștienți de importanța unei relații mai responsabile cu alimentele: 31% spun că respectă o listă de cumpărături, 20% aleg produse autohtone, iar 36% se simt responsabili să reducă risipa alimentară în gospodăria lor.

Studiul arată, de asemenea, că femeile tind să fie mai preocupate de prevenirea risipei alimentare. De exemplu, la nivel global, 66% dintre femei spun că fac eforturi conștiente pentru a reduce risipa alimentară, comparativ cu 59% dintre bărbați. Femeile sunt, de asemenea, mai predispuse să adopte măsuri concrete, precum reutilizarea resturilor alimentare, reducerea cantității de ambalaje și planificarea meselor pentru a evita risipa - gesturi mici care fac o diferență reală, zi de zi.

Chiar și așa, care să fie soluțiile pentru ca relația cu mâncarea să devină mai conștientă?

• Amenajarea unui raft în frigider, etichetat „Eat first”, destinat alimentelor care trebuie consumate cu prioritate.

• Planificarea meselor pentru câteva zile, pentru cumpărături mai eficiente și evitarea achizițiilor inutile.

  Citește și:

  • Există viață și viitor și după traficul de persoane! Drumul spre vindecare după ce treci prin această experiență
  • 11 Ianuarie, al doilea portal 111 din 2026: poarta prin care doar cei pregătiți trec cu sufletul întreg
  • 20 Noiembrie: Ultima Lună Nouă a Toamnei 2025. Noaptea în care umbrele vorbesc și sufletul ascultă

• Depozitarea alimentelor în recipiente transparente, precum caserolele din sticlă cu capac etanș IKEA 365+, pentru o mai bună vizibilitate și organizare.

• Porționarea corectă a preparatelor, pentru a preveni surplusul.

• Reutilizarea resturilor în rețete simple și rapide.

Practicate constant, aceste obiceiuri pot reduce semnificativ risipa și pot face organizarea meselor mai ușoară și mai relaxată.

Cât de mult ne bucurăm de mâncare?

Un aspect interesant din studiul IKEA este că experiența mesei contează aproape la fel de mult ca mâncarea în sine.

La nivel global, 29% sunt mulțumiți de calitatea alimentelor pe care le consumă, însă procentul scade cu 6 puncte în rândul persoanelor cu venituri mai mici. 9% admit că sunt pretențioși la mâncare, ceea ce poate contribui la risipa alimentară. Japonezii sunt cei mai "dificili" consumatori - 21% comparativ cu media globală de 13% - iar chinezii sunt cei mai puțin mofturoși, cu doar 7%.

Un fapt curios pe care studiul îl aduce în atenție atunci când vine vorba despre gusturi și arome, este faptul că norvegienii sunt cei mai mari fani ai aromelor puternic picante (47%), în timp ce japonezii, creatorii wasabi-ului, se află la polul opus, cu doar 13%.

În topul preferințelor românilor în materie de alimente, aproape jumătate aleg gusturile dulci: dulciuri, bomboane și prăjituri, urmate de mâncărurile preferate din copilărie (39%). Și totuși, nostalgia nu înseamnă rutină. Aproape jumătate dintre români (48%) spun că sunt deschiși să încerce mai des rețete noi acasă, semn că bucătăria rămâne un spațiu al descoperirii și al creativității, nu doar al tradiției.

Dincolo de preferințe culinare și statistici, concluziile studiului subliniază un lucru esențial: modul în care gătim și mâncăm influențează nu doar rutina zilnică, ci și felul în care ne simțim acasă. Bucătăria rămâne un spațiu important al casei și al momentelor împărtășite, în care gesturile mici pot face o diferență importantă în calitatea vieții de zi cu zi.

---