Ce mănâncă azi, cam ştim, dar nu ne putem da seama cât de mare este schimbarea petrecută într-un veac decât comparând hrana de azi cu cea din jurul anului 1900.
Dacă vom cerceta câteva lucrări ale unor cărturari care s-au ocupat de subiect - medici, etnologi ş.a. - şi cărţi de bucate din vremea aceea, ne vom minuna cu siguranţă de uriaşele prefaceri prin care a trecut societatea românească, văzute prin prisma unuia dintre aspectele cele mai grăitoare şi bogate în înţelesuri ale culturii umane: alimentaţia.
foto interior si prima pagina: beornbjorn Shutterstock
Într-o lucrare tipărită în 1895, intitulată „Igiena ţeranului român”, autorul, dr. Gheorghe Crăiniceanu, se apleca şi asupra acestui aspect - „Alimentaţiunea în diferite regiuni ale ţerii şi în diferite timpuri ale anului.”
Ţăranii alcătuiau, la vremea aceea, cea mai mare parte a populaţiei ţării, iar situaţia lor era departe de fi înfloritoare: un deceniu mai târziu, tocmai această viaţă grea avea să ducă la izbucnirea mişcărilor ţărăneşti de la începutul secolului XX, culminând cu răscoala de la 1907.
- Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
- Nestlé sondează obiceiurile românilor la masă Cine decide ce mâncăm azi și de câte ori? La ce folosește NutriPorția în acest caz
- Motivul pentru care Cristina Bălan nu le-a spus gemenilor săi că suferă de sindromul Down: Ar mânca și s-ar juca altfel?
- Top 5 alimente de post pe care le poți mânca fără să te îngrași
Citeste continuarea pe Realitatea.net