Microbiomul: Universul incredibil din colonul uman, legătura dintre imunitatea, anxietate, cancer și ceea ce mâncam

Lumea mea încape într-o floare din lumea ta. (Dr Seuss, Horton Hears a Who!)

foto: vrx, Shutterstock

Corpul uman e plin atât la interior cât și la exterior de bacterii. Dacă învelișul nostru este previzibil “contaminat”, multă lume pare să fie surprinsă de faptul că avem microbi și pe interior. Surpriza și mai mare apare atunci când află că o bună parte dintre acestea sunt prietenoase.

Vreme de mulți ani s-a crezut că principala funcție a intestinului gros este doar absorbția apei și producția unor vitamine. Și cam atât. În zilele noastre însă știm că intestinul gros este adăpostul microbiomului intestinal, un întreg Univers în interiorul nostru. Câteva cifre ca să vă puteți imagina proporțiile universului microbian din colon:

• avem 100 de trilioane de bacterii în colonul nostru
• bacteriile din colon sunt de 10 ori mai numeroase decât celulele corpului nostru: la o celulă de-a noastră, există 10 bacterii în intestinul gros
• bacteriile din intestinul gros cântăresc 3 kg
• există aproximativ 1000 specii diferite de bacterii în colon
• genomul florei intestinale are de 150 de ori mai multe gene decât ADN-ul celulelor umane

Ce-i cu microbiomul și de ce suntem entuziasmați?

Studierea microbiomului este atât de recentă și dimensiunile sale sunt atât de mari, încât cercetătorii abia au început să-și contureze o idee despre acest domeniu. Până când vor reuși să le analizeze în profunzime, să identifice toate tulpinile de bacterii și cum intercționează, ne entuziasmam la simpul gând că microbiomul este următorul lucru măreț din cercetare.

Până una alta, iată ce știm: toate zonele din organismul nostru unde există populații microbiene sunt un permanent teren de luptă între bacterii bune și bacterii mai puțin prietenoase. Când vine vorba de colon, putem influența soarta acestui "război" controlând ceea ce mâncam.

De unde avem microbi în colonul nostru?

Dezvoltarea florei microbiene începe încă de la naștere. În cazul nașterii pe cale naturală, copilul ia contact cu secrețiile vaginale, ceea ce îi aduce un mare beneficiu pe termen lung. Flora microbiană din vaginul mamei este prima care populează flora intestinală a copilului. Mai apoi, viața de zi cu zi își spune cuvântul: ceea ce mâncăm, cât de mult sau de puțin ne spălăm pe mâini, câte antibiotice am luat, toate acestea contribuie la dezvoltarea florei intestinală din tractul digestiv.

De ce este atât de important să avem o populație sănătoasă bacteriană în colon?

Microbiomul intestinal pare să joace un rol reglator în imunitatea organismului nostru. Dacă această afirmație este adevărată, atunci microbiomul ar putea fi unul dintre factorii cauzatori ai bolilor autoimune iar asta ar putea explica explozia de boli autoimune și alergii din prezent. Sau, mai puțin dramatic, statusul microbiomului poate explica susceptibilitatea la diverse boli, de exemplu la viroze care profită de o imunitate șubredă. Din păcate, pentru moment, toate aceste teorii sunt bazate pe experimente de laborator, în eprubete și nu pe oameni, dar ele sunt foarte promițătoare!

foto: Kateryna Kon, Shutterstock

Microbiomul pare să influențeze producția de hormoni și neurotransmițători, intervenind astfel în evoluția unor boli precum depresia, dementă și anxietatea sau a unor stări fiziologice precum ritmul somn/veghe sau apetitul (aha!). Alterarea microbiomului ar putea fi acel factor declanșator pe care îl tot căutam în boli a căror geneză nu reușim să ne-o explicăm.

Microbiomul pare să joacă un rol interesant în prevenirea și/sau tratamentul obezității. Inițial s-a crezut că prietenii din colon au în sine capacitatea de a arde calorii, dar ulterior s-a descoperit că influența lor asupra obezității se face prin acțiunea unui hormon.

Microbiomul joacă un rol interesant în scăderea inflamației atât local, la nivelul colonului, cât și sistemică, adică în întregul organism. Mecanismul este unul superinteresant și arată simbioză splendidă dintre corpul uman și microbiomul intestinal, mai exact: omul mănâncă fibre insolubile care ajung la microbiomul din colon. Bacteriile de aici se ospătează cu aceste fibre și produc la rândul lor acizi grași cu lanț scurt, niște compuși care sunt mâncare sănătoasă pentru celulele colonului fiindcă scad inflamația la nivelul său. Cu alte cuvinte, noi îl hrănim pe el, pe microbiom, iar el la rândul său ne hrănește pe noi. Unde mai pui că scăderea inflamației înseamnă risc scăzut de boli la nivelul colonului, inclusiv cancer de colon, o maladie situată pe locul doi în topul cancerelor mortale.

---