Mituri legate de nutriție. Ce să crezi și ce să nu crezi

 Mituri legate de nutriție. Ce să crezi și ce să nu crezi
Kudika
16 Septembrie 2020

Fără îndoială, o alimentație sănătoasă este un mijloc de bază, pe care îl avem mereu la îndemână, pentru a ne menține o stare optimă de sănătate.

Ce înseamnă, de fapt, o alimentație sănătoasă? Mulți se simt îndreptățiți să elaboreze o listă de reguli pe care apoi să o publice și să o promoveze. Lucrurile nu sunt atât de simple, iar la această întrebare ar trebui să răspundă doar cei cu pregătire solidă în domeniul nutriției. Fie personal medical format în acest sens, fie cei care au absolvit o facultate de dietetică.
De cele mai multe ori, recomandările care vin de la persoane insuficient pregătite în domeniul nutriției sunt un amestec de informații corecte, informații aplicabile într-un anumit context și informații greșite.
Fiind vorba despre un lucru atât de simplu – mâncarea – la prima vedere ai zice că n-are ce să fie atât de complicat. Dar nutriția este o știință. Există mai multe feluri de studii științifice și, în funcție de felul studiului, de datele de prelucrare statistică a rezultatelor, ne putem baza sau nu pe concluzia studiului respectiv. Nu orice studiu efectuat aduce o informație pe care să o considerăm corectă și să o ridicăm la rangul de recomandare generală.
Sper că nu v-am pierdut cu aceste explicații și vă recomand să fiți pretențioși cu sursele de informare nutrițională. :)
Dacă vrem să ne folosim de alimentație pentru a avea o sănătate optimă, pentru a preveni bolile cronice cum sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, creșterea grăsimilor din sânge, încărcarea cu grăsimi a ficatului, obezitatea, cancerul, este absolut necesar să analizăm care sunt recomandările în acest sens ale societăților științifice care se ocupă de fiecare dintre bolile amintite. NU, subliniez, nu o să găsim acolo recomandări de genul: nu amestecați fructele cu legumele la aceeași masă, mâncați disociat, nu beți apă în timpul mesei, mâncați totul nepreparat, beți sucuri de legume și fructe, mâncați alimentele într-o anumită ordine, beți apă alcalină. Nu o să găsim asemenea recomandări nici în manualul de fiziologie (știința care se ocupă cu funcționarea normală a corpului uman).
Să vă explic de ce aceste recomandări nu au fundament științific.
Una din cele mai frecvente idei întâlnite este aceea de a nu combina proteinele cu carbohidrații. Cea mai populară variantă e „nu consumați carnea și cartofii la aceeași masă”. Nu vă neliniștiți. Putem să mâncăm carne și cartofi la aceeași masă, la fel cum putem mânca mămăligă cu brânză sau paste cu carne, paste cu brânză, pilaf cu carne. De ce? Pentru că procesul de digestie, adică de transformare a ceea ce am mâncat în compuși simpli, absorbabili, are loc în principal la nivelul intestinului subțire. La acest nivel există simultan compușii necesari pentru a digera în același timp și proteinele, și glucidele, și grăsimile pe care le mâncăm la o masă. Bineînțeles că este importantă proporția dintre aceste alimente, cantitatea consumată din fiecare odată, precum și modul de preparare. Toate aceste coordonate fac procesul de digestie mai ușor sau mai greoi.
Altă recomandare fără fundament este ca fructele să fie consumate la distanță de masă, motivația fiind că ar fermenta în stomac. Trebuie să știți că, în mod normal, procesul de fermentație are loc la nivelul colonului, sub acțiunea bacteriilor pe care le avem în mod obișnuit. În stomac, ph-ul acid inhibă prezența bacteriilor, așa că în mod normal procesul de fermentație nu poate avea loc acolo. Ca atare, mâncați liniștiți fructele după masă, sunt cel mai sănătos desert. Fructele pot fi consumate și ca gustare sănătoasa, asociate cu o mână de nuci sau semințe, sau cu un iaurt. Evitați să mâncați numai fructe, există riscul de a consuma mai multe decât aveți nevoie. În exces, fructele favorizează obezitatea și pot fi iritante pentru stomac.
Alt lucru pe care vreau să-l lămuresc este recomandarea „procesat versus neprocesat”. Când diverse societăți științifice se referă la produse ca fiind procesate, se referă la procesarea industrială a materiei prime, prin adăugare de sare, aditivi alimentari, eventual coloranți, potențiatori de aromă, afumare. Mezelurile sunt cele mai bune exemple, dar și unele produse de patiserie sau de cofetărie. Astfel de produse sunt dovedite a fi nocive pentru sănătate, așa că ar trebui să le eviți. Însă bucata de carne slabă, preparată în gospodărie, de preferat prin fierbere sau coacere, deși suferă un proces de transformare, nu intră la capitolul „nesănătos”.
În ceea ce privește recomandarea unora de a mânca alimentele în stare crudă, depinde foarte mult de aliment. Dacă ne referim la fructe și la majoritatea legumelor, este clar că beneficiu maxim avem din consumul lor în stare crudă, preferabil cât mai aproape de momentul recoltării și de sezon. În ceea ce privește leguminoasele însă - fasolea uscată, mazărea, lintea, soia, arahidele, fasolea verde, acestea conțin substanțe iritante pentru tubul digestiv, substanțe care se inactivează prin preparare termică. Dacă sunt consumate crude, pot da simptome asemănătoare cu intoxicațiile alimentare. Amidonul crud din cereale sau cartof nu poate fi digerat de organismul uman, de aceea prepararea lor termică este obligatorie.
Când vine vorba despre sucurile de fructe/legume sau de smoothiuri majoritatea le încadrează la capitolul gustări sănătoase. Însă trebuie să țineți cont de două lucruri. Sucurile și smoothiuri aduc în organism o cantitate mare de zahăr odată (zahărul conținut în mod natural în fructele prelucrate). Apoi, simpla lor mărunțire, care înseamnă preparare mecanică, reduce aportul nutrițional benefic al fructelor și legumelor.
Apa alcalină, ca și dieta alcalină, nu au studii care să le justifice utilitatea în diverse afecțiuni. Este important să știți că ph-ul sanguin normal se încadrează într-un interval foarte îngust și este foarte important să se mențină în acest interval de normalitate. Acest lucru se întâmplă prin funcționarea normală a plămânilor, a rinichilor, a sistemului digestiv. Așadar, dacă la omul sănătos apa alcalină probabil nu are niciun fel de impact, la o persoană cu diverse afecțiuni nu se poate exclude un efect defavorabil.
O alimentație sănătoasă se bazează, de fapt, pe consum constant de legume și fructe, de produse din cereale integrale, moderat de produse de origine animală și ocazional de produse procesate sau care conțin zahăr adăugat. Regulile de bază în nutriție sunt simple și în acord cu funcționalitatea normală a organismului uman. Pentru recomandări specifice, particulare diverselor boli, este important să vă informați de la specialiști în domeniul nutriției.
Articol scris de Elena Tănase, medic specialist medicină internă și lector al Fundației Calea Victoriei. Poți afla de la ea mai multe lucruri despre nutriția sănătoasă la Atelierul de nutriţie: Cum ne hrănim sănătos? .

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:


Setari Cookie-uri