Poveste bigama: 2 oameni imparteau o viata

Am ramas insarcinata si ne-am bucurat amandoi in mod egal afland ca va fi baiat. El a vrut sa il cheme Alexandru, mie imi placea „Alin”, dar, pentru ca ambele nume incep cu A, am ramas la varianta lui – asa puteam sa ii gasesc copilului nostru si nume de alint.

Ieseam impreuna in tot felul de locuri si aveam prieteni comuni... era totul bine si frumos.

De unde au pornit problemele?

Aveam prieteni comuni, asa cum am spus. Iar unul dintre prietenii nostri comuni a introdus-o, intr-o zi fara soare, pe L. Asa, pur si simplu – nu am crezut ca va avea un rol special in grupul nostru, pentru ca adaugam constant oameni: unii vin, unii pleaca, unii raman, cam asta este dinamica grupului, ca pentru toata lumea, cred.

Toata lumea a placut-o instantaneu. Nu stiu de ce. I-a fost usor sa se faca placuta: poate e alunita aceea de sub ochi, poate e faptul ca isi schimba zilnic cerceii, poate ca e din cauza ca aduce, uneori, negrese pentru toata lumea, ca o zana buna.

Si mie imi placea de ea. Am fost chiar si la cumparaturi impreuna. Este glumeata si stie sa se impuna. Totusi, uneori tinde sa fie putin cam prea manipulatoare. Uneori e prea sigura pe ea (chiar daca are de ce, nu trebuie sa fie atat de evident).