Traditii, superstitii si obiceiuri romanesti de Boboteaza

Este poate o datina pe care mai putini o respecta, insa ajunul Bobotezei trebuie “tinut” cu post, urmand ca in ziua de Boboteaza sa se serveasca in mod traditional piftie, grau fiert si vin rosu. In anumite zone ale tarii, femeile pregatesc piftie pentru ca obrazul sa le fie la fel de proaspat si imbietor ca piftia.

Pe meleagurile bucovinene, de Boboteaza se merge cu colindul si se aprinde “focul de Boboteaza”. Cand flacarile isi pierd din intensitate, iar focul mocneste mai potolit, tinerii se veselesc in jurul lui si sar peste flacari pentru a se purifica si a scapa de pacate. Flacaii trebuie sa stie ca fetele tinere pot fi petite pana in ziua de Boboteaza. De asemenea, in popor se crede ca lupii pot ataca oamenii doar pana in Boboteaza. In satele din Brasov, s-a pastrat obiceiul de a merge cu “zauritul" ( un fel de colind) de Sfantul Ion, pe 7 ianuarie, la acele persoane ce poarta acest nume sfant.

In anumite zone ale tarii, in asezarile intemeiate pe malul unei apei, in cadrul unei slujbe, preotul arunca o cruce de lemn in apele inghetate. Tinerii mai temerari se avanta in apele ca gheata pentru a scoate crucea din apa. Se spune ca cel care gaseste primul crucea si o va aduce la suprafata va avea parte de un an rodnic si norocos, iar gestul sau nu va fi trecut cu vederea de Dumnezeu in ziua Judecatii de Apoi. De asemenea, in popor se crede ca momentul aruncarii crucii in apa este echivalent cu izgonirea dracilor din ape si fuga lor rusinoasa, cu coada intre picioare, de-a lungul campiilor.

A spala in aceasta zi este considerat a fi un pacat mare. Daca speli in aceasta zi, se crede ca dai drumul “necuratilor” sa intre in apa sau ca “spurci” apa. Totodata, nu se da nimic cu imprumut in aceasta zi. Sub nicio forma nu trebuie sa imprumuti jaratic sau foc din soba indiferent de cat de apropiata iti este persoana care iti cere. In plus, in popor, se crede ca apele raman sfintite pana intr-un interval de 2-6 saptamani.

Boboteaza este o sarbatoare insotita in mod traditional de ger si vant, considerate ca aducatoare de belsug in bucate. Odata cu ziua Sfantului Ion insa, cand sfantul Ioana “boteaza gerul”, gerul incepe si se mai inmoaie. De asemenea, promoroaca din Ajunul Bobotezii este perceput drept un semn al rodniciei pomului respectiv, dar si al anului care tocmai a inceput.

Sursa: Garbo - Traditii