In filme, totul se poate

Invatam ca binele invinge raul, ca exista o a doua sansa pentru fiecare dintre noi si ca, in ultima fractiune de secunda a asteptarii, se poate rasturna, inspre bine, intreaga situatie amenintatoare.

In viata, insa, nu este intotdeauna asa. De fapt, de cele mai multe ori, e exact invers. Vietile noastre, ale celor care ne uitam mult la filme, se asaza sub dictonul “toate mi se-ntampla numai mie”. Masinile noastre nu numai ca nu zboara, dar atunci cand trebuie sa mearga pe asfalt neted, se pot strica din senin. Dreptate nu se prea face de la sine, trebuie sa mergi in justitie si, de ce sa nu recunoastem, numai dreptatea nu ti-o gasesti dupa ce iti platesti avocatii…

Iubirile nu sunt nici ele, nici la fel de spectaculoase, nici la fel de trainice cum sunt cele din filme. Indragostitii de pe micul ecran fac dragoste de seara pana dimineata, si niciodata, in acest interval, nu li se strica frizura, iar machiajul nu se urneste din ovalul pleoapei. Cererile in casatorie sunt spectaculoase si romantice, nuntile au, toate, flori de lamaita, iar copiii se nasc durdulii, curati si zambitori, ca si cum ar avea 6 luni, nu 6 clipe atunci cand sunt luati din pantecul mamei.

Si, totusi, ne uitam, cu fidelitate, cu bucurie, cu emotie, la filme. Fugim de oriunde sa prindem serialul preferat, iar serile, desi ni se inchid ochii de somn, ne ciupim sa nu adormim inainte de The End. De fapt, inainte de Happy End. Pentru ca, in felul acesta, nadajduim ca vom visa frumos si ca ne vom trezi a doua zi cu sperante proaspete in suflet. Ca s-o luam de la capat, crezand ca viata bate filmul.