Confesiunea unui medic de la Marie Curie: 'Da, ma revolt!'

De asemenea, foarte multe comentarii la aceasta postare au recunoscut aspectele negative semnalate de doamna Silvia Costinean, cat si faptul ca intr-adevar exista si persoane care isi fac cu responsabilitate treaba la sectia de nou-nascuti. Totusi, in incercarea noastra de a nu afecta negativ pe profesionisti, ajungem sa toleram comportamentul defectuos al altor persoane din sistemul medical. Iata un posibil raspuns la intrebarea: „De ce ne mor bebelusii?”.

Redam integral, postarea de pe Facebook a doamnei doctor Silvia Costinean:

„Cred ca voi incepe sa scriu aici ce mi se intimpla mie in fiecare zi la serviciu; un fel de jurnal.
Ca sa fie clar despre ce este vorba.
Ca sa nu lasam loc la interpretari.
"PR"-ul nimanui nu poate fi mai presus de adevar; si nu e vina mea ca adevarul este exact opusul PR-ului, adica imaginii (auto)create.

Oare cind gasesc unul din micutii pacienti - aflat pe masa radianta cu servocontrol, adica cu temperatura ce se autoregleaza in functie de temperature corporala- cu radiantul oprit, deoarece senzorul se defectase, prin urmare copilul nu mai era incalzit si statea, in pielea goala, la 20 grade, era rece si marmorat, avind 34 grade (ceea ce indica faptul ca statea asa de mai mult de o ora), ce ar fi trebuit sa fac? Sa felicit asistentele care erau in serviciu pentru aceasta “performanta”? Nu, nu le-am felicitat; m-am revoltat! Dar nu am jignit pe nimeni!

Este cineva care si-ar dori ca propriul copil sa fie tratat astfel?

Doar m-am revoltat. Este cineva care si-ar dori ca propriul copil sa fie tratat astfel? Nu o sa tin o disertatie despre consecintele hipotermiei, mai ales in contextul unei afectiuni la care organismul trebuie sa faca fata", scrie Silvia Costinean.

Specialistul explica mai departe despre motivul revoltei sale: "Da, ma revolt! Si atunci cind pacientii nu sunt bine aspirati si nu li se face nursing-ul respirator asa cum au ei nevoie, si cind asistentele nu manipuleaza corect cateterul sau sonda urinara, iar copiii fac septicemii grave.

A fost un micut caruia, postoperator, i-a alunecat sonda urinara, iar asistenta a introdus-o din nou; consecinta – infectie urinara cu un microb, Enterococ, care nu e de spital, e de pe mina unuia care nu se spala dupa ce merge la toaleta; infectie care s-a complicat cu septicemie – cu trombocitopenie, cu hepatosplenomegalie, cu suferinta generalizata si care a prelungit spitalizarea cu doua saptamini; nu numai ca sonda a fost reintrodusa, dar, e clar, ca acest gest s-a facut cu mina “goala” (fara manusa sterila) si nespalata. Credeti ca asistenta a recunoscut? Bineinteles ca nu; s-a revoltat doar ca am intrebat daca s-a intimplat ceva cu sonda urinara in tura ei".

Foto interior si prima pagina: Shutterstock.com, bebelus

"De aceste gesturi, care pun in pericol siguranta si sanatatea pacientilor, sunt responsabile doar citeva asistente. Pe care, cei care au trecut prin sectie si au stat suficient de mult, le cunosc. Acestor asistente, tocmai lor, li se ia apararea; ele fac si desfac pe sectia asta; ele, care fac orice altceva, numai sa se ocupe de copii nu; pentru ca e mult mai usor sa lingusesti decit sa muncesti; ele, care birfesc pe toata lumea, care gresesc – pentru ca nu le pasa, nu sunt atente sau le e lene sa faca lucrurile corect- si dau vina pe altele, inclusiv pe cele care vin si lucreaza voluntar (si care “alearga” mai mult decit ele). Doamne fereste sa le faci acestora vreo observatie! Ele au ajuns teroarea colegelor lor; pentru ca ele sunt luate in seama, iar celelalte – cele care isi fac treaba responsabil - sunt umilite si amenintate.

Citeste continuarea pe Garbo.ro

Sursa informatiilor - Silvia Costinean - Facebook

Articol via https://amfms.ro